Pandemia de coronavirus nu a schimbat cu mult valoarea bugetului propus spre votul Consiliului Local Timișoara la nivel de valoare, dar noua administrație schimbă mare parte din modul de ”gândire” al acestuia. Marile proiecte noi lipsesc, se continuă cele în curs, iar fondurile europene și cele din Programul Național de Redresare și Reziliență sunt unele dintre principalele surse de finanțare avute în vedere. Din acest motiv, mare parte din buget va merge spre studii și proiecte care vor pregăti obiectivele propuse spre finanțare în cadrul PNRR, anunță conducerea municipalității.
”Am lucrat pe principii, acum punem baza unor proiecte pe termen lung, care vor defini cum se va dezvolta Timișoara. E un buget care va fi orientat spre oamenii din cartiere. Dorim creșterea calității vieții, acest buget folosește șansa fondurilor europene și a sumelor disponibile prin Programul Național de Redresare și Reziliență”, a anunțat Dominic Fritz, primarul Timișoarei, la prezentarea noului buget al orașului.
Valoarea totală a bugetului este de 1,4 miliarde de lei, din care 55,9%, adică 787 milioane, buget de finanțare a cheltuielilor primăriei, respectiv 41% este bugetul de dezvoltare al orașului, suma prevăzută este de 620 de milioane de lei.
”Pe bugetul de funcționare, ne-am propus să reducem cheltuielile, să finanțăm proiectele comunității. Anul trecut la acest capitol au fost 797 milioane de lei, deci am scăzut cheltuielile de funcționare cu 10 milioane de lei, dar aici includ și restanțe de 86 milioane de lei rămase de plătit de anul trecut. Aici sunt prevăzute cheltuieli cu salarii, medicină școlară, siguranță locală, salubrizare, sunt 55 milioane lei pentru reparații drumuri, 35 milioane pentru spații verzi. La acest ultim capitol încercăm să eficientizăm procesul pentru că sunt sume foarte mari necesare. Susținem ONG care furnizează servicii sociale cu 9 milioane lei, noul centru de proiecte al primăriei are 12 milioane de lei. Sceste cheltuieli includ și subvențiile pentru servicii publice, termoficarea consumă 99 milioane de lei, este o sumă uriașă. Mai plătim și pentru anul trecut 30 de milioane de lei la acel credit ciudat, lunar avem de dat câte 3,5 milioane de lei. Pentru STPT avem alocate 74 milioane de lei. Am scăzut cu 41% sumele alocalte pentru bunuri și servicii, am tăiat banii alocați pentru diplome, felicitări, calendare, agende, plachete, fanioane, stegulețe, cu 800.000 de lei”, a declarat Fritz.
În 2021 o mare parte din bani merge spre terminarea unor proiecte aflate în derulare, dar și pentru pregătirea unora care ar urma să fie depuse spre finanțare în anii viitori, pe PNRR.
”În ceea ce privește bugetul de investiții, avem o bună parte de bani pentru finalizarea lucrărilor începute. Sunt multe studii de fezabilitate, sute de poziții de investiții care nu s-au întâmplat, de fapt, niciodată. Avem exemplul cu cele șapte fântâni în intersecții, nu erau o prioritate. Desigur, unde e contract semnat continuăm investițiile. Pornim proiecte strategice, anul acesta începem documentația pentru proiecte ce se vor vedea în anii viitori. Trebuie să accesăm fonduri europene, sunt 33 de miliarde de accesat până în 2026 pe PNRR. 70% din bani trebuie contractați până anul viitor. Trebuie să aducem la finanțare rapid proiecte consistente, bine făcute, pentru a primi bani. Veți vedea studii, documentații. Ne luptăm să finalizăm proiectele în derulare, aici avem modernizarea pe Prezan, sun și 18 milioane de la bugetul național, 10 de la bugetul local, avem Parcul Civic, vom finaliza acest șantier oribil de pe Alexandrescu. Vom continua pe Bogdăneștilor, pe Cetății și Vidrighin, care ar urma să fie depuse pe PNRR”, mai spune Fritz.
Noile proiecte sunt gândite pe idei ”principiale”, spune primarul: digitalizare și smart city, spațiu public în cartiere, Timișoara verde, educație, sport, sănătate. Fritz vrea transformarea orașului în unul smart, cu iluminat modern, cu senzori montați pentru acest iluminat, dar și pentru management de trafic sau parcări smart. De asemenea, lucrul cu publicul din primărie va fi transformat.
”Pe primărie înseamnă vom porni un proiect pentru un Ghișeu Unic, o identitate unică cu care să depuneți documente, va avea loc o automatizare de procese interne pentru lucruri de rutină cum ar fi diferite cereri reclamații. Portalul transparență.primariatm.ro îl vom lărgi și o să introducem toate datele despre oraș și hărțile primăriei.
Proiectul de suflet pentru primar va fi unul care… se va întâmpla în anii viitori, adică unul de transformare coordonată a unor zone întregi din cartierele Timișoarei, conform unei viziune comune, coerente. Deocamdată pentru această inițiativă sunt alocați doar 1,4 milioane de lei, dar banii vor merge pe proiecte, schițe, hârtii, strategii, etc. Care se vor vedea concret în anii următori.
”Cel mai mândru sunt de proiectele de regenerare urbană, pentru că e felul în care abordăm unitar un cartier, va schimba modul în care trăiesc oamenii din aceste cvartale. De abia aștept primul proiect finalizat, să vadă lumea viziunea noastră”, a mai spus primarul.
Veniturile, la fel ca și anii trecuți
Dacă la capitolul cheltuieli conducerea primăriei ne-a prezentat viziunea, la capitolul venituri suma vizată a se aduce la bugetul local este cam aceiași cu cea de anul trecut. Dar acum bugetul nu mai este nerealist, spune Fritz, că situația e diferită.
”Primim zeci de milioane de lei pentru asistenții sociali de la bugetul mare, 28 de milioane am primit pe investiții (n.r. proiectele Prezan, Parcul Civic, Alexandrescu). Anul trecut a fost supraestimat la fonduri europene rambursate. După cum știți, doar 1% din total a fost recuperat din fonduri europene”, spune primarul.
El insistă că nu se prevăd scăderi din cotele defalcate, cea mai importantă sursă a bugetului, aceasta o arată și datele analizate în ultimele luni.
”Am făcut o estimare conservatoare, așa ne cere și Legea Finanțelor Publice. Nu am zis că vom avea mai multe amenzi sau că vor crește impozitele mai mult. Suntem, totuși, îngrijorați, nu știm cum vor evolua veniturile. Dar nu am văzut deocamdată scăderi pe cote defalcate, venitruile de la contribuabilii mari nu au scăzut. Vedem o creștere de venituri mică, chiar. Marile noastre speranțe sunt legate de fondurile europene, rata de absorbție reală a fost foarte mică. Sperăm să urgentăm obținerea banilor. Problema actuală la noi nu este cu gradul de îndatorare pe credite, este cu cash flow-ul, vorbim despre acel bulgăre cu sumele neplătite. Problema e că s-au făcut refinanțări care vor apărea în 2023, ratele care trebuie să le dăm înapoi. 280 de milioane de lei este datorie publică”, a mai subliniat Dominic Fritz.
