Crama Sântu a intrat, începând de anul trecut, în circuitul cramelor boutique din România. Într-un an dificil, investițiile au continuat însă, atât pe parte de tehnologie, cât și pe parte de agroturism. Fideli motto-ului “Suntem diferiți”, Crama Sântu își va aștepta din vară oaspeții într-o sală de degustare, inspirată de cluburile de lobby englezești sau saloanele franțuzești, după preferințe.
Anul trecut ne dezmierdam văzul și papilele gustative la un brunch transilvănean la Crama Sântu, cu vinurile premium botezate inspirat “Gură de rai”. De atunci, proprietarul cramei Vasile Costea și-a dus visul mai departe.
“Am intrat într-un proces de completare a acestui business. În primul rând, am mărit capacitatea de producție, putem să producem până la 10.000 de l în momentul de față fără probleme. Am finalizat sistemul de răcire pentru vinurile albe, pe fiecare tanc de inox în parte. Am amenajat sala de baricuri, am montat sistem de temperatură controlată și la baricuri, cât și sistem de temperatură controlată la produsele finite, la sticlele de vin care sunt îmbuteliate, adică niciodată să nu depășească 11 grade, indiferent cât e de cald. Practic acum, la un nivel foarte mic există toată tehnologia pe care o are o cramă mare”, ne povestește investitorul Cramei Sântu.
De asemenea, au fost puse în funcțiune două magazii destinate prelucrării strugurilor, dotate cu sistem hidraulic de presare cu cuve, și a fost finalizată magazia de scule care arată ca în Elveția.
Noblețea unei săli de degustări
Investițiile au continuat și legat de partea de promovare și de agroturism. E aproape gata sala de degustări, unde pot fi organizate evenimente cu câteva zeci de persoane.
“Locul de degustări îți va aduce aminte de un club de lobby englezesc, de un salon francez, pentru că vinul trebuie asociat cu ceva mai elegant, mai nobil, el este un produs cu trudă, trebuie să îi dai prețuirea pe care o merită. Poți să bei un vin și în blugi, dar și la papion. Esențial este să te descătușeze și să te ducă într-o altă lume, a bunului gust, a rafinamentului, a unor tradiții locale pentru că refuz ideea de comercial, de globalizare a orice”, susține Vasile Costea.
Conceptul de club sau salon de degustări a pornit de la ideea de a bea ceva de calitate în liniște, în timp ce participi la o discuție. De aceea, salonul de degustări este decorat în acest spirit, cu tapeturi, canapele, tablouri, toate respirând eleganță și dând o notă de unicitate, fiind prima dată când auzim de opere de artă într-o astfel de încăpere. Nu este singurul loc unde oaspeții se pot bucura de lucrările unor artiști plastici pentru că și turnul clădirii care adăpostește crama a fost amenajat ca o mică expoziție de pictură. “Cei care vor urca, vor avea parte și de o altă surpriză, pentru că sunt două locuri de vizitare amenajate, din care vor vedea toate împrejurimile. Turnul are înălțimea unui bloc cu patru etaje, deci ți se deschide în fața ochilor o priveliște superbă”, ne incită proprietarul.
Sala de desgustări este completată cu o bucătărie ultradotată, la care însă nu au fost omise elementele tradiționale. “La bucătărie am utilizat cărămidă mică, veche, făcută manual, am găsit cărămida la o fabrică demolată. Cu acea cărămidă am refăcut clădirea ca să fie în stilul vechii construcții”, spune proprietarul Cramei Sântu. Ca o noutate, de pe dealul opus, de la o distanță de 250 de m, a fost captată apă de la un izvor, care, după analize, e mai bună decât orice apă tratată și va fi utilizată în activitățile curente ale cramei.
În aceeași clădire, oaspeții vor descoperi pe pereți istoria în fotografii a cramei, de la construcția cramei până la nașterea plantației. Va fi o oglindă în imagini a întregii evoluții pentru ca fiecare vizitator să înțeleagă cum a fost restaurată crama, cât de greu a fost, cum a fost reînviată o plantație căzută în uitare.
Afară, perimetrul care înconjoară crama va fi amenajat, de la gazonul cu sistem de udare până la alte elemente care să facă șederea plăcută.
Astfel, ca să concluzionăm, cei care ajung la Crama Sântu se pot bucura atât de o degustare ca la carte, dar pot să vadă și procesul tehnologic în aceeași măsură.
În oferta Cramei Sântu, în afară de a degusta vinuri, de a te relaxa la o poveste, cu un vin bun, se află și plimbările. Anul trecut, foișorul care este în mijlocul viei a fost amenajat, pentru a face plimbările mai ușoare, iar la fiecare parcelă sunt drumuri marcate, fiind gândit un traseu foarte frumos pentru a savura o gură de aer curat, la o drumeție pe deal și/ prin vie. Potrivit calculelor lui Vasile Costea, cel puțin două ore ai pe unde să umbli până ajungi de te dor picioarele.
Doar viță de vie
Investițiile au fost canalizate și spre plantația de viță de vie fără de care povestea Cramei Sântu nu ar exista. Anul trecut, plantația de vie se învecina cu rânduri de mure, la care însă proprietarul a renunțat. În locul plantației de mure va apărea o parcelă de viță de vie cultivată cu soiul Sauvignon Blanc. De asemenea, terenul din vârful dealului, un platou de 1,2 ha a fost pregătit, îngrădit, iar la anul și acolo va fi plantată tot viță de vie.
“Nu vreau să depășesc 3 ha cultivate, pentru ca vița de vie să fie foarte bine îngrijită și selecționată. Perspectiva este, când vor intra pe rod peste cinci ani celelalte plantații, o producție între 15 și 20 de mii de sticle. Acolo vreau să rămân, adică cramă Boutique, pui accent pe calitate, și nu pe cantitate. Pentru mine este un proiect personal care se întinde pe ani de zile în care vreau să investesc pentru că e sufletul meu acolo. E un proiect de suflet pentru că sunt acasă, în satul meu natal, și dau valoare la ceea ce e în jur, unui areal foarte frumos”, punctează investitorul.
Cele spuse până acum se circumscriu și motto-ului care i se potrivește mănușă Cramei Sântu: “Suntem diferiți”. În primul rând nu e dezvoltată din fonduri europene sau publice, în al doilea rând nu e făcută de o corporație sau de un investitor străin, în al treilea rând totul e realizat din detalii, adică ai pictură murală pe clădire, ai un turn cu tablouri, ai sală de degustare care nu îți spune nimic de afară, dar când intri, te duce într-o altă lume, ai locuri pe unde să te plimbi în vie, în capătul fiecărei parcele de vie sunt trandafiri.
În oferta cramei, tot timpul vor rămâne două sortimente care au fost și anul trecut când, un White Cuvee, din patru soiuri – și un Red Cuvee – din cinci soiuri. Pentru cele două sortimente sunt folosiți struguri Sauvignon Blanc și Fetească Neagră de pe alte plantații mai mature pe care proprietarul le deține în cooperare cu un inginer agronom.
“E un început, dar dacă o faci bine și cu suflet, nu are de ce să nu meargă. Eu nu sunt adeptul plantațiilor mari, de sute de hectare, acolo e industrie, aici garantez că vinul e numai din struguri, că nu are nimic străin și atunci îl recomand pentru că același vin îl beau și eu”, spune proprietarul.
De plantație și de cramă se ocupă un administrator, un specialist care întreține via, un oenolog și zilieri care participă la lucrări atunci când volumul de muncă este mai mare.
În afară de dezvoltarea propriei crame, Vasile Costea vede și dezvoltarea zonei prin inițiative de antreprenoriat local, de exemplu cultivarea de produse bio care pot fi valorificate prin intermediul cramei boutique.
de Ligia VORO
Articol publicat în nr. 102 al revistei Transilvania Business (5 aprilie – 9 mai 2021)
