De la începutul pandemiei, tot mai multă lume a încercat pe propria piele lucrul de acasă, de nevoie, aceasta fiind una dintre regulile de distanțare socială. Un raport recent arată că, în 2020, 12% dintre angajații cu vârste cuprinse între 20 și 64 de ani din UE au lucrat (preponderent) de acasă. De notat e că această pondere a fost de numai 5-6 procente, în ultimul deceniu.
Unii s-au adaptat mai bine acestui stil de lucru, alții mai puțin. Unii au descoperit chiar că acesta li se potrivește cel mai bine și îl preferă oricărui alt stil de lucru.
Helsinki, capitala Finlandei, este locul în care trebuie să locuiești dacă îți place să lucrezi de acasă. Orașul se află în fruntea clasamentului Eurostat în ceea ce privește oamenii care aleg să muncească de acasă. Helsinki a înregistrat cea mai mare pondere a angajaților care au lucrat astfe în 2020, respectiv 37%, conform datelor publicate, joi, de Eurostat.
Capitala Finlandei este urmată la distanță de două regiuni belgiene: Province du Brabant wallon (27%) și capitala Bruxelles (26%).
Dar să vedem cum stă România la acest capitol, munca remote, comparativ cu alte state europene.
La nivelul Uniunii Europene, conform Eurostat, în 2020, aproximativ unul din patru angajați lucrau de acasă în: Estul și Centrul Irlandei (25%), Wien (Austria) și Hovedstaden (Danemarca) – ambele 24%, precum și Ile-de-France (Franța), Utrecht (Olanda), Luxemburg și Lisabona (Portugalia) – toate 23%.
România, codașa UE la work from home
În schimb, munca de acasă este mai puțin frecventă în multe regiuni de estul și sudul UE, iar în acest clasament intră, din păcate, și România.
În 2020, mai puțin de 5% din forța de muncă a lucrat de acasă în Croației, precum și în Cipru, Letonia și Bulgaria, în marea majoritate a regiunilor din Ungaria și România (cu excepția capitalelor) și Grecia, relatează Aleph News, care citează raportul Eurostat.
Munca remote vine, pentru unii, cu vacanțe în care nu se pot deconecta
Chiar dacă mulți preferă acest stil de lucru, acesta vine la pachet cu niște imdimente. Astfel, statisticile din ultima perioadă arată că 7 din 10 angajaţi spun că au lucrat sau cred că va fi nevoie să lucreze în vacanţă. În plus, tot mai mulţi dintre acești angajați se gândesc să devină freelanceri.
Cei mai mulţi ajung să se ocupe de activităţi profesionale în timpul liber pentru că nu au înlocuitor (23%) sau pentru că vor să îşi ajute echipa (22%), în timp ce 19% mărturisesc că sunt obligaţi să facă acest lucru atunci când apar situaţii neprevăzute, arată un studiu citat de Ziarul Financiar.
Jumătate dintre respondenţi au declarat că acceptă să lucreze din vacanţă doar în situaţii excepţionale, în timp ce 25% fac acest lucru fără nicio problemă atunci când şeful le solicită ajutorul.
În schimb, 15% declară că ar fi de acord să rezolve sarcini legate de muncă în timpul liber doar dacă sunt recompensaţi suplimentar faţă de salariu. Un grup exclusivist, de 11%, spune că, de obicei, refuză categoric cerinţe legate de job atunci când se află în timpul liber.
Activitatea în concediu nu este însă întotdeauna legată exclusiv de job. Unii angajaţi recunosc că sunt deschişi să aloce din timpul liber pentru proiecte suplimentare. În prezent, mai mult de jumătate (52%) dintre participanţii la sondaj declară că au acceptat proiecte în afara jobului, cel puţin ocazional.
Astfel, atunci când au lucrat din vacanţă, 14% spun că au făcut acest lucru pentru proiecte suplimentare, 24% au alocat din timpul liber şi pentru proiecte şi pentru job, în timp ce 41% s-au ocupat doar de cerinţe legate de job.
Ori remote ori deloc!
Deși ai spune că un job remote vine și cu niște obligații nedorite, realitatea arată că trei sferturi dintre salariații români vor condiționa angajarea la următorul loc de muncă de posibilitatea de a munci de acasă, după cum arată un alt studiu realizat în urmă cu două luni și citat de wall-street.ro.
Conform datelor furnizate de studiu, munca de acasă nu era o metodă de lucru folosită în România în perioada care a precedat pandemia, fiind privită cu neîncredere de companii – 48% dintre respondenți nu utilizaseră niciodată telemunca în relațiile profesionale.
Cea mai mare provocare pentru salariații care au lucrat de acasă a fost gestionarea programului de lucru și a orelor efectiv lucrate. 38% dintre participanții la studiu au declarat că au lucrat mai multe ore în perioada pandemiei, iar 54% au spus că și-au modificat orarul clasic de lucru în diferite forme.
Totuși, 68% dintre respondenți consideră că facilitățile avute în perioada derulării activității de acasă au fost suficiente.
Când vine vorba despre productivitate și realizarea sarcinilor de serviciu, 73% dintre cei intervievați sunt încrezători și foarte încrezători că sarcinile primite au fost îndeplinite la nivelul solicitat de către angajatori.
Cât despre angajatori, aceștia au înțeles deja această nouă realitate și au făcut pași în a veni în întâmpinarea dorinței angajaților de a lucra de acasă. Iar cei care nu au făcut-o încă nu vor avea încotro și se vor conforma. Studiul arată că opțiunea muncii de acasă va ocupa un loc tot mai important în alegerea noului loc de muncă: 72% dintre participanții la studiul EY spun că următoarea destinație de carieră le va fi influențată fundamental de posibilitatea de a munci de acasă.
