Efectele pandemiei și transformarea Europei în zonă de conflict sunt provocări mari pentru piața locală a muncii, avertizează Pascal Fesneau. Cluburile de afaceri internaționale din Cluj au analizat noile consecințe care au apărut asupra pieței informatice și a industriilor din regiune.
„Este o tendință că în Uniunea Europeană se vor rezultate privind mediul înconjurător sau grija față de angajați în pandemie, dar nu poți să nu erodezi din contabilitatea companiei. Asistăm la o luptă între capitalism și oamenii care lucrează. Vedem că societatea, una care îmbătrânește, se axează pe capitalul dobândit, nu spre antreprenoriat.
Este foarte greu să fii antreprenor în ziua de astăzi. Securitatea frontierelor intră în contradicție cu mobilitatea, iar oameni ca sudor, bucătar, frizer trebuie să meargă la lucru pentru că asta nu se poate face de la distanță. Reziliență înseamnă să te protejezi față de cineva din afară, să te închizi în sine, deci începi să ai impresia că, în China, partidul ăla mare te protejează”, consideră Fesneau.
“Intrăm într-o civilizație în decadență, nu mai avem valori; acum te lupți pentru Google, Amazon, dar cine pune mâna pe pușcă dacă Rusia vine în România? Vorbim despre o mobilitate „remote”, cea fizică este de fapt redusă, că este scumpă benzina, dar și de securitate sanitară, securitate geopolitică.
În acest fel, 80% dintre oameni vor ajunge la o situație precară, doar 20% vor fi antreprenori care vor reuși să aibă pensie consistentă pentru tot restul vieții. Economia va însemna regenerarea energiei, din ceea ce avem, nu transformarea energiei poluante în una nepoluantă”, spune consulul francez.
Covid a ucis “corporatismul”
Claudia Indreica, director general al agenției de resurse umane Psihoselect, a făcut o radiografie a pieței muncii. “40% dintre angajați vor să își schimbe jobul la nivel global până la finele anului, conform unui sondaj al McKinsey, ceea ce e trist, pentru că aceștia nu mai simt conexiunea cu compania. Angajații sunt acum mai orientați către factorii relaționali, nu mai merge cu “îți dau 100 de lei în plus la salariu”. Mediul de muncă este dispersat, digital și locuri de muncă vor fi oriunde și oricând, iar biroul va fi loc de întâlnire, dar și de inovație.
Locul de muncă va deveni atât de bun pe cât vei avea alți oameni buni în companie. Se va practica rotația pe diferite roluri din companie. Înainte de pandemie 92% dintre directori promovau lucrul la birou, acum sunt doar 52%, cu maximum patru zile pe săptămână. În schimb, angajatul vedea inițial 62% din activitate la locul de muncă, acum o vede 52% hibrid.
Managementul vrea ca oamenii să fie aproape, nu neapărat de control, cum ar sugera unii dintre angajații. Dacă am trece înapoi la birou integral, 30% dintre salariați spun că ar părăsi locul de muncă. Cei mai mulți vor cel puțin trei zile de acasă. Părinții cu copii mici prioritizează jobul hibrid, astfel au impresia că pot gestiona și viața profesională, și cea personală. Oamenii de peste 45 de ani sunt mai dedicați, mai focusați”, spune specialista în resurse umane
“Principalele frici ale angajaților sunt lipsa de echilibru între muncă și viața personală, să se îmbolnăvească, lipsa de flexibilitate a angajatorului. Fricile generate de munca de la distanță sunt că nu mai am comunitate, colegi, că reduc colaborarea și spiritul de echipă, că se reduce conceptul de “wellbeing”. Companiile trebuie să comunice politicile postcovid și pentru munca la distanță. Avem nevoie de un sens al muncii, de dezvoltare, de stimă de sine, de scopul pe care ni-l dă organizația, dar nu principii rigide corporatiste”, consideră Indreica.
Freelancerul “bate” angajatul în IT
Președintele companiei informatice NTT DATA România, Daniel Metz, remarcă faptul că în acest domeniu a existat, în ultimii 20 de ani, o concurență acerbă pe piața muncii, puterea de negociere a angajatului fiind mult mai mare decât cea a angajatorului. “În firmă am vrut să creăm un mediu în care angajatul să fie acasă, săli de sport, cosmetică, masaj, chiar să aducem universitatea în companie (unde am creat un amfiteatru pentru studenți), să construim culturi organizaționale cu umanism.
Încă de pe vremea pe când ne numeam EBS, noi aveam o fluctuație de 4-6%, care a devenit cea mai mică din concernul NTT DATA. Ne-am trezit apoi, la nivel de industrie, cu o pandemie care ne-a îndepărtat de angajat, iar toate aceste instrumente au devenit brusc lipsite de eficiență. Am demarat un proiect de cercetare la Universitatea Babeș-Bolyai prin care construim un concept de organizație într-o realitate virtuală, în condițiile în care nu știi în ce măsură oamenii se vor întoarce la birouri”, spune acesta.
„Eu am acum un confort sporit acasă, prezența celor dragi; contează mai mult familia decât nu știu ce manager din concern. Dacă și eu am simțit acest lucru, cu atât de mult consider că trebuie să reconsiderăm importanța locului de muncă. Cu abordarea veche de cultură organizațională am pierdut, comunicarea cu angajații s-a pierdut, s-a digitalizat. În prezent angajații noștri nu mai reacționează în cadrul organizației, ci doar interacționează între ei, în mici grupuri, deci cu atât mai mare e pericolul să îți plece din firmă un grup întreg. Nu mai contează logoul companiei, ei au proiectul lor, nu-i mai interesează compania. Să vedem, cu UBB, cum recondiționăm acest “porțelan spart”.
În cealaltă parte, există clienții finali, în special din industria automotive, care așteaptă din partea noastră profesionalism, proiecte predate la timp, la costuri cât mai mici; pe ei nu îi interesează cum facem noi cu angajații. În viitor va fi nevoie să creăm mici huburi în care să interacționăm cu ei, cu echipa de proiect.
Trăim într-o lume cât mai pragmatică, monetizată. De 4-5 ani spun că în viitor vom acționa tot mai mult cu freelanceri, mai ales că angajatul din România se ascunde în spatele Codului Muncii, iar pentru angajator aceasta este o cauză prin care nu își poate moderniza interacțiunea cu angajații. În Marea Britanie rata de freelanceri în IT este de 70-80%. Deci trebuie să batem palma, pe baza unui interes comun, cu freelancerul”, consideră Metz.
Mobilitate “remote”: lucrezi în Iași pe salariu de București
Oana Munteanu, director al companiei de consultanță PricewaterhouseCoopers (PwC) România, remarcă presiunea pe piața muncii din țară din cauza deficitului demografic (natalitate redusă, migrație mare), în condițiile în care mulți muncitori au plecat în străinătate, au preferat să nu muncească sau să o facă “la negru”.
“BNR ne uimește cu inflație de 11,2% în trimestrul II al anului, deci se prevede o creștere salarială, la firme, de peste 10%. Forme contractuale flexibile s-au accelerat în pandemie. Salariul brut a crescut cu 8% în 2021, la 5.608 lei, în 2022, se prevede la 6.095 lei, în urcare cu 9%. În topul domeniilor care au prognozat creșteri salariale se află IT&C, producție industrială, servicii financiare, cu o creștere de până la 9%, dar peste aceasta va mai fi un plus de 3-4%”, spune consultantul.
“Va scădea puterea de cumpărare, mulți vor face agricultură acasă sau la sate, nu își vor lua job-uri. Să nu uităm că presiunea pe companii nu este numai pe salarii, ci și pe utilități, materii prime, toate în creștere accelerată. Pe de altă parte, munca de la distanță dă companiilor posibilitatea de a accesa angajați de oriunde din țară, noi am luat pe cineva din Iași care lucrează full pentru București.
În Cluj, Iași, Timișoara se pot selecta angajați care pot să lucreze „remote”. Tot mai mulți angajați dau beneficii tichete de masă, zile libere, cafea. Pachete de recompensare trebuie să aibă o abordare curajoasă: timp și loc de muncă, să aibă componenta de wellbeing, nu doar abonamentul la sala de sport”, sugerează Munteanu.
Topul creșterilor de salarii în 2022
IT&C +8,6%
Producție industrială +8,3%
Servicii financiare +6,8%
Farmaceutic +6,6%
Comerț și distibuție +6,3%
Asigurări +4,6%
Sursa: PwC
Facilități neimpozabile pentru atragerea talentelor
Sorana Cernea, asociat în agenția de consultanță financiară TPA, a sugerat angajatorilor să folosească pe scară largă facilități neimpozabile sau cu deductibilitate precum tichete de masă online, tichete cadou sau pentru evenimente, asigurări private de sănătate, servicii medicale, pensii facultative, cursuri de formare profesională, sume pentru telemuncă.
Workshopul despre provocările angajatorului în relația cu angajații a fost organizat de Clubul Oamenilor de Afaceri de Limbă Germană din Transilvania de Nord, Clubul Francofon de Afaceri, Comunitatea Internațională Cluj. Principalele teme abordate s-au referit la așteptările angajaților și angajatorilor, tendințele pieței muncii, schimbările de paradigme în IT și alte industrii, flexibilitatea în relațiile de muncă, folosirea impozitării scăzute și scutirile de taxe pentru a atrage talente.
