Abonează-te
Abonează-te

Primesti pe mail cele mai noi articole publicate

“Capitala” Transilvaniei, sub 300.000 de oameni. Clujenii fug din oraș spre suburbii

În timp ce reședința de județ a pierdut 38.000 de oameni, ajungând sub 300.000, populația comunelor din vecinătate a urcat, în cazul Floreștiului dublându-se.
Populația din Cluj-Napoca s-a redus cu aproape 40.000 de persoane în decurs de un deceniu | Foto: Foaia Transilvană

În timp ce reședința de județ a pierdut 38.000 de oameni, ajungând sub 300.000, populația comunelor din vecinătate a urcat vertiginos, în cazul Floreștiului dublându-se.

Rezultatele provizorii ale Recensământului Populației și Locuințelor (RPL) 2001 arată că numărul de cetățeni ai municipiului Cluj-Napoca a scăzut de la 326.000 la 284.000. RPL 2021 arată o populație rezidentă a județului Cluj de 679.141 persoane, în scădere cu 11.965 față de cel precedent (2011).

Populația rezidentă de sex feminin (351.827 persoane) deține o pondere de 51,8%. Majoritatea populației trăiește în mediul urban (409.924 persoane, 60,4%). Din punctul de vedere al mărimii populaţiei rezidente, Clujul se situează pe locul 4 în ierarhia judeţelor (după municipiul București, Iași, Prahova).

Fenomenul de îmbătrânire s-a accentuat. Vârsta medie a populației rezidente pentru județul Cluj a crescut la 42,2 ani față de 40,7 în 2011. Față de vârsta medie pe țară, de 42,4 ani, cea din Cluj este mai redusă cu 0,2 ani. În cadrul Regiunii de Nord-Vest, din care face parte Clujul, vârsta medie era de 41,6 ani.

În ultimii 10 ani, între cele două recensăminte, majoritatea județelor au scăzut ca dimensiune sub aspectul numărului de locuitori (39 din 42 de județe, inclusiv Bucureștiul). În aceeași categorie se încadrează și Clujul.

RPL 2021 / RPL 2011
(marile creșteri și descreșteri)

  • FLOREȘTI 52.735 22.813 29.922 231%
  • APAHIDA 17.239 10.685 6.554 161%
  • CHINTENI 4.533 3.065 1.468 147%
  • FELEACU 5.693 3.923 1.770 145%
  • BACIU 13.922 10.317 3.605 134%
  • CIURILA 2.003 1.594 409 125%
  • JUCU 5.349 4.270 1.079 125%

 

  • SÂNMARTIN 1.110 1.384 -274 80,2%
  • AGHIREȘU 5.691 7.116 -1.425 80,0%
  • MĂNĂSTIRENI 1.174 1.481 -307 79,3%
  • CĂTINA 1.567 1.993 -426 78,6%
  • PLOSCOȘ 540 702 -162 76,9%

Sursa: DJS Cluj

Cele mai dorite comune: Florești și Apahida

În cadrul județului Cluj, localitățile care au câștigat cel mai mare număr de locuitori între cele două recensăminte sunt comunele Florești, care a ajuns la o populație de 52.735 persoane (cu 29.922 mai mult decât în 2011), Apahida, cu o populație rezidentă de 17.239 persoane (cu 6.554 peste 2011) și Baciu, cu 13.922 persoane (cu 3.605 peste 2011).

“Ierarhia se modifică puțin dacă ne referim la creșteri în valori relative. Comunele Florești și Apahida ocupă primele două poziții, înregistrând creșteri de 231%, respectiv de 161% față de 2011. Pe pozițiile 3 și 4 se situează Chinteni, cu o creștere de 147% față de 2011, ajungând la 4.533 locuitori și Feleacu, în creștere cu 145%, ajungând la 5.693 locuitori.

Localitățile din județul nostru cu cele mai mari scăderi în valori relative înregistrate în decursul ultimului deceniu sunt comunele Ploscoș (540 locuitori, 76,9% față de populația din 2011) și Cătina (1.567 locuitori, 78,6% față de populația din 2011)”, potrivit raportului Direcției Județene de Statistică (DJS).

București și Cluj-Napoca, în pierdere de turație

Comunele cele mai mici din județ sunt Ploscoș, cu 540 locuitori, și Valea Ierii cu 871 (în scădere față de RPL 2011, când erau 888). Cea mai mare comună din județ și din țară este Florești, care și-a menținut poziția fruntașă la ambele recensăminte. Huedin, singurul oraș din județ, a înregistrat o scădere cu 13,7% față de RPL 2011 (de la 9.346 locuitori în 2011, la 8.069 în 2021, mai puțin cu 1.277 persoane).

“Exceptând Bucureștiul, cel mai mare municipiu din România este Cluj-Napoca. Și-a păstrat această poziție în ultimii 10 ani, deși și-a redus populația cu 37.978 de persoane, coborând la 286.598 locuitori. Dar această reducere trebuie privită dintr-o perspectivă mai amplă, luând în considerare și localitățile limitrofe, învecinate, unde populația urbană a optat să se mute la casă.

Astfel, dacă municipiul Cluj-Napoca, singur, fără vecinătăți, a scăzut la 88,3% din populația de acum 10 ani, măsurat împreună cu localitățile învecinate, a avut o creștere ușoară (101,8%)”, se specifică în raportul întocmit de directorul executiv al DJS, Mariana Negrilă.

Cluj-Napoca și comunele limitrofe
(populație, evoluție 2021 / 2011)

  • Cluj-Napoca 286.598 324.576 -37.978 88%
  • Cluj-Napoca + limitrofe 395.049 387.949 7.100 101%
  • Florești 52.735 22.813 29.922 231%
  • Apahida 17.239 10.685 6.554 161%
  • Chinteni 4.533 3.065 1.468 147%
  • Feleacu 5.693 3.923 1.770 145%
  • Baciu 13.922 10.317 3.605 134%
  • Jucu 5.349 4.270 1.079 125%
  • Gilău 8.980 8.300 680 108%

Sursa: DJS Cluj

Populația migrează spre sate. Tot lângă oraș

“Remarcăm o mobilitate a populației județului din mediul urban către mediul rural. Astfel, dacă în 2011 aveam 66,3% din populație în mediul urban, acum procentul este de 60,4%, iar populația din mediul rural a crescut de la 33,7% în 2011 la 39,6% în 2021”, potrivit DJS.

De subliniat că instituția de statistică ia în calcul comunele Jucu și Gilău ca fiind “limitrofe” municipiului Cluj-Napoca, deși teritoriul acestora nu se învecinează cu reședința de județ. Totuși, nu include în tabel comunele Ciurila și Tureni, care sunt învecinate teritoriului administrativ al municipiului. Pe de altă parte, autorii raportului apreciază că populația urbană “a optat să se mute la casă”, în condițiile în care în comunele Florești, Baciu, Apahida există ansambluri rezidențiale cu zeci de mii de apartamente. 

Populația activă a județului era de 321.982 persoane, fiind compusă din 313.280 persoane ocupate și 8.702 șomeri. Populația inactivă e de 357.159 persoane. Din totalul populației rezidente, 18,8% sunt elevi și studenți, 22,4% pensionari, 3,1% persoane casnice, 8,3% sunt întreținute / cu altă situație economică.

Ca pondere a populației ocupate în populaţia rezidentă a județului, judeţul Cluj se situează pe locul 3 în clasamentul descrescător al județelor, după Ilfov și București. Din punctul de vedere al ponderii populației șomere în populaţia rezidentă a județului, Clujul se situează pe locul 4 în clasamentul crescător al județelor (București, Ilfov, Timiș).

Bistrița-Năsăud, singurul județ din Ardeal pe creștere

La nivel național, județul Ilfov se distinge cu o creștere cu 153.000 de locuitori, în mare parte migrați dinspre București. Numai alte două județe, Bistrița-Năsăud și Suceava, au câștigat, 9.800, respectiv 7.700 de locuitori. Cele mai mari reduceri de populație le-au înregistrat Caraș-Severin (-16,6%, cu 49.000 persoane mai puțin), și Teleorman (-14,9%, cu 56,600 persoane mai puțin).

Localitățile din România care au câștigat cel mai mare număr de locuitori între cele două recensăminte sunt orașul Popești Leordeni (județul Ilfov), care a ajuns la 53.431 persoane (cu 31.536 mai mult decât în 2011), comunele Florești – Cluj cu 52.735 persoane (cu 29.922 mai mult decât în 2011).

Comunele Dumbrăvița și Giroc, din județul Timiș, s-au mărit, în 10 ani, de 266,1%, respectiv 265,5 % având la RPL 2021 o populație de 20.014, respectiv 22.270 locuitori. Localitatea cu cea mai mare scădere în valori este comuna Ciudanovița – Caraș-Severin (444 locuitori, minus 32,4% față de 2011).

Comuna cea mai mică din România este Bătrâna, din Hunedoara, cu 88 de locuitori (în scădere față de RPL 2011, când s-au recenzat 127). Cea mai mare comună  este Florești. În decurs de un deceniu, populația sa rezidentă a crescut de 2,3 ori. Băile Tușnad și-a menținut poziția de cel mai mic oraș din România (1.372 locuitori față de 1.641 în 2011).

Băile Tușnad, orașul cel mai puțin populat

Ponderea populaţiei de etnie română este majoritară în Bucureşti (98%) şi în 39 de judeţe (98% la Neamț, 54% în Mureş). Populaţia  maghiară deţine majoritatea în Harghita (85%) şi Covasna (71%). Ponderi ridicate se înregistrează în Mureş (35%), Satu Mare (31%), Bihor (22%), Sălaj (20%). Persoanele de etnie romă sunt repartizate relativ uniform în teritoriu, cu ponderi între 0,8% în București şi 9,7% în Mureş. Romii se întâlnesc într-o proporţie de peste 6% din populaţia rezidentă și în Sălaj (8,6%), Bihor (7,3%).

Cei mai mulţi ucraineni se regăsesc în Maramureş (25.700), Suceava (7.900), Timiş (4.100), 82,3% din numărul total din România. 70% dintre persoanele de etnie germană (71,3%) se regăsesc în Timiş (4.700), Satu Mare (3.700), Sibiu (2.700), Arad (2.000), Braşov (1.900), Caraş-Severin (1.400).

Populația activă este de 8,1 milioane de persoane, fiind compusă din 7,6 milioane ocupate și din 0,5 milioane șomeri. Cea mai mică pondere a populației șomere revine municipiului București (1,1%). Alte trei județe înregistrează valoarea scăzută imediată, de 1,3%: Cluj, Timiș și Ilfov. Pensionarii sunt cel mai puțin numeroși în Ilfov (15%), iar în Hunedoara ponderea lor se dublează (29%).

Populația reședințelor de județ
(Transilvania și Banat)
CLUJ-NAPOCA 286.598
TIMIȘOARA 250.849
BRAȘOV 237.589
ORADEA 183.105
ARAD 145.078
SIBIU 134.308
TÂRGU MUREȘ 116.033
BAIA MARE 108.759
SATU MARE 91.520
BISTRIȚA 78.877
ALBA IULIA 64.227
REȘIȚA 58.393
DEVA 53.113
ZALĂU 52.132
SF. GHEORGHE 50.080
MIERCUREA CIUC 34.484
Sursa: INSSE
Total
0
Shares
Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Articolul anterior

Jumătate din bugetul județului Sibiu, propus pentru secțiunea dezvoltare

Articolul următor

Timișoara pierde 68.000 de cetățeni înregistrați

Citește și despre galele The Voices of Business Awards:
The Voices of Business Awards Cluj 2023
The Voices of Business Awards Alba 2023
The Voices of Business Awards Sibiu 2023
The Voices of Business Awards Brașov 2023
Citește și:
Zi de Zi știri economice:
Loading RSS Feed
Total
0
Share