Compania norvegiană a fost selectată ca partener al municipalității clujene în proiectul de 2,5 milioane de euro.
Proiectul început în noiembrie este finanțat prin Mecanismul Financiar al Spațiului Economic European (MF-SEE) 2014-2021, în cadrul programului național „Mediu, adaptare la schimbările climatice și ecosisteme”. Primăria Cluj-Napoca (PCN), promotor al proiectului de dezafectare a rampei municipale temporare, îl va pune în practică în parteneriat cu compania norvegiană GS Miljoconsult Geir Saether.
Contractul de finanțare prin MF-SEE a fost semnat între PCN și Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor (MMAP). Obiectivul general vizează măsuri de reducere a contaminării cu substanțe periculoase în depozitul temporar.
Obiectivul specific îl reprezintă reducerea contaminării cu substanțe periculoase în depozitul municipal temporar de pe str. Platanilor. Aceasta se va face prin implementarea unei soluții inovatoare și prietenoase cu mediul care să contribuie la reducerea cantității de deșeuri de pe platformă.
“Rezultatele vor consta în beneficii concrete de mediu: reducerea contaminării cu substanțe periculoase, introducerea deșeurilor tratate în economia circulară, dezafectarea depozitului temporar, reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră, reducerea poluării solului și a apelor de suprafață, precum și o importantă economie a costurilor de relocare a deșeurilor”, conform MMAP.
Un depozit imens de gunoaie
Depozitul temporar s-a format în condițiile întârzierilor în punerea în funcțiune a Centrului de Management Integrat al Deșeurilor (CMID) ridicat de Consiliul Județean Cluj. Beneficiarii proiectului susțin că, în acest an, vor fi identificate soluțiile de reciclare și tehnologiile pentru neutralizarea deșeurilor existente pentru ca ele să nu fie mutate la CMID, model ce va fi replicat la nivel național.
Cantitatea acumulată la Pata Rât se ridică la 200.000 de tone. Autoritățile locale vizează și măsuri sociale pentru cele 2.000 de persoane care locuiesc în zonă: subvenționarea chiriei, atribuirea de apartamente (achiziționate de pe piața liberă, inclusiv Zona Metropolitană) pentru cazurile deosebite, masă caldă, transport gratuit la școală pentru copii, asistență medicală.
“Am rezolvat, cu ajutorul organizațiilor nonguvernamentale, întocmirea cărților de identitate pentru persoanele de acolo. Până în 2030 vrem să rezolvăm problemele sociale de la Pata Rât. Voi propune modificarea legii: cei care încasează ajutorul social să fie obligați să își trimită copiii la școală. Să recunoaștem că orașele atrag, aceasta este partea plină a paharului.
Însă dacă nu creăm, în comunitățile de romi, mecanismul prin care copiii să urmeze ciclul de la grădiniță până la nivel postdoctoral – pentru a nu mai fi obligați să lucreze cot la cot cu părinții lor, nu vom face decât să perpetuăm condiția de sărăcie, indirect alte probleme – infracționalitatea, drogurile, violența. Vorba aceea: ajută-mă să te ajut!”, consideră primarul Clujului, Emil Boc.
Valoarea eligibilă a proiectului este de 12,3 milioane lei, dintre care 10,4 milioane (85%) prin MF-SEE 2014-2021, 1,8 milioane (15%) finanțare de la bugetul de stat, prin MMAP.