Consiliul Apei Cluj (CAC) propune transformarea perimetrului de la aeroport într-o zonă umedă care să extindă potențialul fantastic al râului în aria metropolitană.
Devierea Someșului pentru prelungirea pistei Aeroportului Cluj (AIAIC) trebuie să devină un atu pentru sustenabilitatea orașului, nu un pericol ecologic, potrivit CAC. „Someșul este tot mai sufocat de dezvoltarea urbană în oraș și zonele naturale din amonte, unde s-au construit foarte multe case de vacanță în zone de protecție sanitară. Riscul e tot mai mare de deversări voite sau accidentale de ape uzate.
Someșul devine o amenințare pentru că poate ieși din matcă, iar actualmente este mult prea îndiguit și canalizat, deși există de mulți ani soluții bazate pe natură în modul în care sistematizăm râul. Canalizarea lui continuă în zona aeroportului pentru a face loc unei piste de aeroport mai lungi.
Vom pierde un braț natural al râului în acest proces care poate fi salvat de doi afluenți mici. În schimb, păsările prezente aici rămân o amenințare pentru siguranța zborurilor. Someșul e elementul natural cu mai cea mai mare reziliență urbană în fața schimbărilor climatice pe care deja le resimțim, aduce aer răcoros vara; în paralel e o capcană pentru toate deșeurile care ajung în el.
Axa lui naturală la nivel metropolitan are un potențial imens de a-l transforma în cel mai mare spațiu verde natural din țară prin care putem tranzita pe două roți o aglomerație urbană tot mai sufocantă”, a spus Marius Moga, fondator al Someș Delivery, în cadrul unei dezbateri organizate de CAC.
Păsările care sfidează tehnologia
“Nu e încă târziu să pledăm pentru conservarea brațului mort al Someșului ca zonă umedă, Wetland. Autoritățile locale și aeroportuare vor brațul mort al Someșului mort și ca biodiversitate pentru a elimina un ecosistem propice păsărilor în vecinătatea aeroportului. Ar fi o catastrofă de mediu.
În loc de asta ce-ar fi dacă am găsi soluții bazate pe natură în gestionarea Someșului Mic. Ce-ar fi dacă brațul mort ar rămâne un ecosistem viu, un fel de Someșul Vechi. Așa cum, după tăierea canalului navigabil Sulina, brațul natural al Dunării s-a numit Dunărea Veche”, propune arhitectul Adriana Măgerușan.
Reprezentanții AIAIC au atras însă atenția că pentru acest lucru trebuie să se găsească o soluție pentru ca păsările din apropiere să nu se apropie de pistă. “În momentul actual pista are 2.040 m, extinderea va fi la 3.400 m. Discutând strict despre perspectiva siguranței, acum acel pod care nu permite extinderea este o zonă care favorizează apariția păsărilor în perimetru pentru că exact pe acolo aterizează și decolează avioanele.
Asta poate crea ceea ce în aviație se numește Bird Strike. Odată cu extinderea pistei și închiderea brațului va fi înlăturat și acest risc din punctul de vedere al siguranței. Noi folosim mai multe tipuri de aparate menite să alunge păsările, însă până la urmă ele reușesc să se obișnuiască și nu mai reacționează defel.
Am încercat chiar să activăm drone care să facă gălăgie pe aeroport, dar și cu acelea s-au obișnuit. Apoi, trebuie asigurate capacitatea portantă, zone de siguranță, să fie o zonă plată, cu anumită rezistență, deși e înierbată. Și vegetația va trebui ținută sub control pentru că, din punctul de vedere al aviației, orice copac înalt reprezintă un obstacol”.
Culoarul Verde-Albastru și adversarii săi
CAC a propus includerea brațului mort și afluenții Someșului de la Apahida într-o rețea verde, ciclistă și pietonală pentru ca localitatea să fie mai bine conectată la râu decât în prezent. Conexiunile transversale la viitorul Culoar Verde-Albastru (CVA) al Someșului metropolitan vor fi una dintre cheile proiectului, atât la Apahida, cât și la Cluj-Napoca, spun specialiștii organizației.
Aceștia sugerează o bună legătură a CVA de-a lungul pârâului Becaș și cu noul Parc al Tineretului – Pădurea Clujenilor, care acum sunt rupte de aceste zone verzi prin drumuri și hale industriale. Alte conexiuni propuse ale CVA sunt cu proiectul Parcul Est pe cei doi afluenți, Zăpodie și Becaș.
Harta neagră a Someșului
- Gilău, Tarnița. Apa este poluată încă de la nivelul lacului de acumulare, prin cabane construite fără autorizație pe malul lacului, defrișări, suprapășunat. Tratarea apei îi crește costul, dar calitatea sa poate rămâne redusă.
- Florești. În contextul unui spațiu urban construit dens, haotic, cu densitate mare a populației, oamenii sunt expuși variațiilor mari climatice, de la caniculă extremă și stres termic la ploi torențiale și inundații temporare.
- Cluj-Napoca. Vegetația cu înalte valori naturale (Parcul Est) este tot mai puțină, în condițiile în care ea poate să scadă cantitatea de apă care se scurge în sistemul de canalizare și să reducă astfel inundarea periodică a multor zone din oraș.
- Apahida. Din lipsa ecosistemelor de captare a apei și a sistemelor de irigații, terenurile agricole devin aride. Lipsesc și terenurile care pot fi indundate pentru a reține și stoca apa după ploile torențiale.
Sursa: Tibor Hartel, cercetător biolog
Depozit neoficial de gunoaie și materiale de construcții
„De trei decenii documentăm periodic posibile trasee pe axa Someșului Mic amonte de Cluj, dar și amenințările la adresa lui ca peisaj, calitate a apei, acces pe maluri.
Pentru că Someșul a intrat sub asediul unor deversări masive de gunoi menajer și deșeuri din construcții, prin balastiere, noi construcții și amenajări, blocarea, prin garduri și bariere, a accesului pe malurile care conform legii ar trebui sa fie proprietate publică, a fost nevoie de o mobilizare a cetățenilor și societății civile.
Trebuie să cunoască un număr tot mai mare de clujeni, floreșteni și gilăuani Someșul Mic în amonte de Cluj, posibilele trasee pedestre și velo, să se bucure de oazele de natură cvasiintactă, dar și să înțeleagă problemele și să intuiască soluțiile, să își facă o impresie proprie solidă și să aibă opinii fundamentate.
Astfel să fie favorabili susținerii unor politici publice care să dea viață CVA între Cluj și Gilău, ca secțiune pilot pentru un plan mult mai amplu, posibil precedent și model pentru alte râuri mari din România”, a menționat Radu Mititean, director executiv al Clubului de Cicloturism Napoca (CCN).
Consiliul Apei este o platformă deschisă de discuții ce coagulează actorii urbani și rurali care au legătură cu acest râu, în jurul unor teme de interes comun legate de proiectul CVA. Din aceasta fac parte Someș Delivery, Asociațiile MiniMASS și SOS, Clujul Sustenabil, CCN, Facultatea de Arhitectură Cluj. Consiliul Apei este o inițiativă susținută de Ordinul Arhitecților din România din timbrul de arhitectură.
Ce propune Consiliul Apei
- Lățimea CVA. În fiecare localitate din ZMC să existe rezerve de teren de-a lungul malurilor care să constituie o rețea de spații verzi care să permită viitoare proiecte de amenajare a Someșului pe baza unor soluții bazate pe natură.
- Conexiuni la ZMC. Viitorul culoar să fie bine conectat la rețelele velo și pietonale din Cluj-Napoca și localitățile din arealul metropolitan.
- Afluenții. Sunt amenințați de “proiecte gri” ce presupun canalizare și intubare, contrar recomandărilor UE. Amenajările să se facă pe baza unor soluții verzi.
- Inundații. Orice ploaie mai abundentă inundă mai nou Floreștiul. Principiile de dezvoltare sustenabilă a râului să fie incluse în planurile urbanistice generale ale localităților din ZMC și să fie impuse în orice proiect de dezvoltare imobiliară.
Bariera plutitoare, resolicitată
Asociația SOS a lansat o sesizare colectivă prin care cere o curățenie de primăvară înainte de inaugurarea primului tronson reabilitat de primărie, “ca să vizităm un râu curat, nu plin de deșeuri”. “Cerem reinstalarea barierei plutitoare pentru deșeuri, mai ales că de luni bune în zona ștrandului, unde era instalat barajul, nu mai sunt lucrări în albie. Cerem alte posibile baraje plutitoare, plus o discuție generală, în profunzime, despre cum putem rezolva problema deșeurilor în apă, nu să acționăm asupra efectelor”, conform SOS.
