O țară nordică prosperă, cu oameni foarte bine plătiți și un nivel de viață ridicat, s-a trezit brusc că se află la câteva sute de kilometri de o zonă fierbinte a globului. La invitația Comisiei Europene, Transilvania Business a vizitat mai multe localități aflate în regiunea suedeză Scandia.
Ca să ajungi din Europa la Malmö, al treilea oraș ca populație al Suediei, cea mai bună variantă este… Danemarca. Mai precis Aeroportul Kastrup din Copenhaga, de unde cu trenul ajungi în 24 de minute în cealaltă țară, prin Strâmtoarea Öresund. Aerogara are trei terminale, perimetrul este împânzit de hoteluri imense, cu mii de camere, iar metroul te duce direct în centrul orașului. Gara este sub aeroport. Trenul spre Suedia merge atât printr-un tunel, cât și pe pod, peste mare. Priveliștea îți este acaparată de turbinele eoliene “plantate” în apă și ambarcațiunile din ambele părți ale podului.
Trenurile au o viteză impresionantă în Peninsula Scandinavă; aproape că nici nu reușești să le fotografiezi: numai ce apare unul, că a și dispărut. De altfel, metropolele din țările nordice au mai toate un sistem feroviar impresionant. “Nu folosesc mașina decât în mod excepțional, atunci când ies din oraș, de obicei mă deplasez cu trenul la serviciu”, ne spune Peter, un olandez venit aici din Amsterdam. Malmö nu face excepție: zeci de linii de cale ferată străbat Gara Centrală.
Toată lumea se dă cu bicicleta: mai simplă, mai complicată, cu coș, cu grilaje în față/spate, mai puțin cu trotineta electrică. Tot orașul e plin de rastele de biciclete. Autobuze electrice colorate în verde împânzesc urbea. Mașinile nu depășesc viteza legală, șoferii nu claxonează decât în mod excepțional… sau excentric. Semnele de circulație au dimensiuni apreciabile, iar cifrele sunt înfățișate cu caractere mari, pentru a putea fi observate de la distanță. Orașele dispun de câte 2-3 inele de ocolire.
Turnul Răsucit, capodoperă a arhitecturii
Malmö este un oraș al contrastelor: clădirile cu arhitectură veche specifică se îmbină cu cele ultramoderne. Cea mai celebră este Turnul Răsucit, concepută de arhitectul spaniol Santiago Calatrava Valls. Turning Torso este un zgârie-nori inaugurat în 2005, primul bloc turn cu design în formă de spirală din lume.
Are o înălţime de 190 m și 54 de etaje ce găzduiesc 147 de apartamente private, spaţii de relaxare, spa, o cramă de vinuri. Clădirea este construită din nouă segmente compuse din forme pentagonale de câte 5 etaje, care se răsucesc în jurul axei verticale, susţinută de o structură exterioară de oţel. La marginea dinspre Danemarca a orașului, dar și în centru se ridică mai multe clădiri de birouri și de locuințe.
Biotehnologia și informatica: magnet pentru tineri
Malmö este centrul economic și cultural al Suediei de Sud, unul dintre primele orașe industrializate din Peninsula Scandinavă. Totuși, de 20 de ani încoace, au apărut companii de biotehnologie și IT care atrag studenți prin Universitatea din Malmö și alte instituții de învățământ superior. Ca populație, orașul este unul tânăr, de talia Clujului, cu peste 300.000 de locuitori, jumătate dintre ei sub 35 de ani.
Orașul este locul băilor în aer liber Ribersborg, aflate la mică distanță de zona portului, denumite “Copacabana din Malmö”. Terasele din zona centrală sunt înțesate de localnici și turiști deopotrivă, multe dintre ele “monopolizate” de femei, venite la o bere, la pachet cu “bronzul” de iunie. Gastronomia este internațională, de la pizza italiană la sushi sau ramen japonez. Poliția patrulează permanent în zonele comerciale, cu toate acestea adunările de protest sunt tolerate.
Suedezii fac mult sport: toată lumea aleargă prin oraș, se dă cu bicicleta, joacă padel sau se dă cu caiacul. Știu engleză, sunt politicoși și sar imediat să te ajute dacă ai nevoie de vreo informație. Cartierele sunt aerisite, peste tot vezi spații verzi: mici păduri, parcuri și părculețe, tufișuri, coline și sensuri giratorii înverzite, garduri vii. Orice suprafață dintre clădiri, drumuri, linii de tren este exploatată pentru a face loc unei plante, unei flori, unui copac. Între mijlocul lor apare câte o operă de artă mai nonconformistă.
Viața la țară = ca la oraș
Sistemul rutier este foarte bine pus la punct: există puncte de confluență a câte 5-6 autostrăzi, dublate de drumuri expres, iar șoselele de țară sunt mai toate asfaltate, cu foarte puține excepții (îndeosebi cele agricole). Autostrăzile sunt bine întreținute – iarba de pe margini e tunsă în permanență. În zona rurală casele sunt demarcate de garduri vii, au acoperișuri cu panouri fotovoltaice, cutiuțe poștale la marginea drumului, sunt pline de trandafiri, pomi fructiferi, au ateliere de lucru, aspersoare, dar și umbreluțe, piscine sau trambuline pentru copii.
Pe pajiști vezi, alături de vaci, o mulțime de cai (de multe ori cu călăreții adiacenți), animale în curs de dispariție în România. Iepurii sălbatici și fazanii mișună pe câmpurile agricole. “Eolienele” fac parte și ele din peisajul rural scandinav. Satele au complexe sportive cu teren oficial, terenuri de antrenamente, gata pentru a-i primi pe amatorii (sau profesioniștii) de fotbal. Nici nu-i de mirare că, în aceste condiții, țările nordice fac legea la multe sporturi de echipă. Pe marginea drumului vezi tufe de soc, maci, mușețel, iar vitele sunt ținute între garduri electrice.
Helsingborg, portul imobiliar
Un alt oraș-port al Suediei, cu 95.000 de oameni, este Helsingborg, peste drum, adică peste mare de Danemarca. În consecință, activitatea în port este febrilă: poți să vezi sute de containere Maersk, Hapag-Lloyd sau Tex încărcate sau descărcate. Piața imobiliară și-a spus cuvântul, iar zona portuară se transformă tot mai mult în una rezidențială, cu multe apartamente de lux în construcție sau deja finalizate.
Nave de croazieră sub brandul ForSea fac permanent curse tur-retur în largul mării. În perimetru au apărut centre de conferințe, unități turistice, restaurante, terase, cluburi, zone de promenadă. O fântână arteziană cu lumini albastre tronează în piață. În parcuri și pe faleză au fost amenajate șezlonguri de picnic sau de plajă, hamace, locuri de joacă pentru copii. Zona istorică este dominată de clădiri uriașe, unele dintre ele sedii de instituții financiare (Svenska Handelsbanken, Skanes Enskilda Banks) sau de hoteluri.
Coroana suedeză, în picaj
Nu-i de mirare că țările nordice atrag foarte mulți oameni din toate colțurile lumii. Cine nu și-ar dori un salariu mediu de peste 4.000 de euro pe lună și un asemenea nivel de viață? Cu toate acestea, suedezii nu par atât de încântați de mersul actual al economiei. “Noi nu suntem o țară bogată, ca Norvegia, nu facem producție. Nu înțeleg de ce refuzăm să intrăm în Zona Euro, văd că moneda noastră națională se tot depreciază. De la 8 coroane pentru 1 euro, am ajuns acum la 11 coroane”, spune Per, antreprenor din zona Scania.
“De când cu războiul, cu scumpirile e dezastru în Suedia. O simt pe propria piele, cheltuielile de zi cu zi ale familiei se duc tot mai mult pe mâncare, inflația aia cu o singură cifră în Suedia de care vorbesc politicienii e rahat, poveste bună de spus în presă! Noi ne bazam mai mult pe minerit, lemn, energia hidro, am tăiat din armament. Ziceam că nu avem nevoie de așa ceva; însă acum, cu ce se întâmplă cu Rusia, ni se spune că SAAB trebuie să producă mai multe avioane Gripen, că trebuie să intrăm în NATO”, ne mărturisește un alt suedez, Peter.
Economia Suediei
Cele mai importante sectoare ale Suediei, în 2020, erau administrația publică, apărarea, educația, sănătatea, asistența socială (21,6%), urmate de industrie (17,1%), comerț, transporturi, servicii de cazare, administrație publică (16,6%), conform Eurostat. 52% dintre exporturi se efectuau în UE: Germania (11%, Danemarca 8%, Finlanda 7%). Importurile provin 68% din UE (Germania 18%, Țările de Jos 10% și Danemarca 7%). Suedia este considerată ca având cea mai bună creativitate din Europa pentru afaceri și se preconizează că va deveni un magnet de talent pentru cei mai activi lucrători din lume. Printre cele mai mari companii din Suedia se numărau Volvo, Skanska, Sony Ericsson, Electrolux, Scania, H&M, Ikea sau Nordea.
Călin POENARU
(Suedia / Danemarca)
