Ministerul Economiei, Antreprenoriatului și Turismului (MEAT) a lansat joi, 17 august, spre consultare publică, „Strategia naţională a României pentru dezvoltarea turismului 2023-2035”. Documentul urmărește o dezvoltare planificată a turismului românesc, prin adoptarea unui plan de acțiune care să preîntâmpine provocările sectoriale și să le soluționeze eficient.
Numărul sosirilor turiştilor internaţionali este estimat să crească la 2,8 milioane în 2025, pentru ca, în 2030 să ajungă la 3,6 milioane, iar în 2035 la 4,6 milioane, de la 843.000 în 2021.
Viziunea strategiei sugerează că „până în 2035, România va deveni o destinație turistică bine cunoscută, de înaltă calitate, pe parcursul întregului an, axată pe unicitatea patrimoniului său cultural și natural și oferind servicii de calibru internațional”.
Strategia face referire la datele statistice din 2021. Potrivit datelor de la Institutul Naţional de Statistică, în anul 2021, încasările din turismul internaţional s-au ridicat la aproximativ 400 milioane euro, cu 72,5% mai puţin decât în anul 2019. Suma medie cheltuită de un turist străin s-a menţinut relativ constantă în perioada 2019-2020, dar a scăzut cu 11,5% în 2021 comparativ cu anul 2019. Pe de altă parte, în document se arată că românii cheltuiesc mai mult ca turişti în străinătate decât cheltuiesc turiştii străini în România. În anul 2021, conform datelor furnizate de Banca Naţională a României, diferenţa s-a ridicat la 1,67 miliarde euro, reprezentând 9,9% din deficitul balanţei de plăţi a României, subliniază Agerpres.
„Creşterea sosirilor de turişti străini în perioada (2022-2025) este prognozată la 35% pe an (perioada de revenire de după Pandemie), iar pentru fiecare dintre anii următori (2026-2035) s-a estimat o creştere de 5%. În medie, 14 turişti generează un loc de muncă în România. La estimarea creşterii forţei de muncă a fost respectat acest raport. S-a dovedit că o creştere a cheltuielilor nu este dublată întotdeauna de creşterea numărului de turişti, deoarece, la un număr mai mare de sosiri, în ţară sosesc grupuri mai diverse, iar dacă există facilităţi mai bune şi accesibilitate crescută, mai mulţi turişti interni călătoresc în interiorul ţării. La estimarea proiecţiilor de cheltuieli, s-a anticipat o creştere moderată a cheltuielii medii per turist”, se arată în Strategie.
Conform analizei care a stat la baza fundamentării strategiei, în anul 2021 sejurul mediu a fost de 2,2 zile, atât în cazul sosirilor internaţionale, cât şi pentru turiştii interni.
„O durată atât de scurtă arată că România are o nevoie acută de a-şi dezvolta serviciile şi produsele pentru a permite turiştilor să petreacă mai mult timp la destinaţie şi astfel să contribuie semnificativ la economie. Sejurul mediu s-a aflat într-un proces de depreciere în ultimul deceniu. Această involuţie este determinată de schimbarea comportamentului de consum, pentru că tot mai mulţi români îşi petrec vacanţe mai lungi în străinătate şi mai scurte în ţară. Scăderea sejurului mediu petrecut la destinaţie are drept rezultat atragerea unor cheltuieli mai mici din partea turiştilor interni. Mai mult decât atât, peste jumătate dintre aceştia îşi petrec vacanţele în zone litorale sau montane şi, de aceea, este importantă diversificarea ofertelor pentru a putea răspunde nevoii crescânde a pieţei locale de a reţine cheltuielile generate de turişti în ţară, în vederea asigurării unei balanţe naţionale de plăţi pozitive”, se mai precizează în document.
Destinațiile preferate de români și străini
„În ceea ce privește turismul intern, există trei destinații județene care au atras în anul 2021 un număr de peste jumătate de milion de turiști români – Constanţa (1,2 milioane; 14,4% din turiștii naționali cazați în România), Braşov (0,98 milioane; 11,5% din turiștii interni) şi Bucureşti împreună cu județul Ilfov (0,65 milioane; 7,6% din turiștii interni). În anul 2021, primele 5 destinații județene au atras aproape 3,7 milioane turiști români, topul fiind completat de județele Prahova (4,8%) şi Bihor (4,7%).
Municipiul București este principala destinație internațională a României, cu aproape 360 mii turiști în anul 2021 (42,8% din totalul sosirilor internaționale). Trei județele din Transilvania (Sibiu cu 54,7 mii turiști străini, Brașov cu 49,6 mii turiști, Cluj cu 44,3 mii turiști) și județul Constanța (38,0 mii turiști străini) completează top 5. Aceste prime 5 destinații concentrează 65,0% din totalul sosirilor internaționale” – arată datele la care se face referire în proiectul Strategiei.
Cu referire la obiectivele din Programul de guvernare, sunt amintite proiectele de investiții necesare în infrastructură, care vor duce la dezvoltarea turismului, în special cele care vor lega aeroporturile cu centrele orașelor principale prin căile ferate:
„Investițiile care se vor realiza în infrastructura de transport vor veni în sprijinul dezvoltării turismului. Finalizarea marilor proiecte de infrastructură rutieră trebuie să fie una dintre prioritățile strategice ale României în următorii ani. În domeniul feroviar se are în vedere îmbunătățirea transferului modal către calea ferată al fluxurilor de transport de călători derulate prin intermediul altor moduri de transport. Creșterea competitivității transportului feroviar pe piața internă și Integrarea în spațiul feroviar unic european sunt obiectivele strategice vizate. Un impact important asupra turismului îl va avea și construirea conexiunilor feroviare cu aeroporturile internaționale Brașov, Sibiu, Oradea, Timișoara, Cluj-Napoca și Constanța, precum și dezvoltarea liniei de metrou M6, pe sectorul 1 Mai—Aeroport Internațional Henri Coandă (…)”.
Propunerile, sugestiile şi opiniile privind “Strategia naţională a României pentru dezvoltarea turismului 2023-2035” pot fi transmise în termen de 30 de zile.
