Industria IT a fost afectată dur de ultimele măsuri fiscale luate de guvern, în condițiile în care aceasta reprezintă motorul creșterii economice a orașului, atenționează specialiștii de la TaxEU Forum.
“Sunt trei acte normative principale care influențează fiscalitatea românească la acest început de an, unele cu aplicare de la 1 ianuarie 2024, altele, de la sfârșitul anului trecut. În primul rând, legea nr. 296/2023, care introduce noi categorii de impozite și taxe, realizată fără un studiu de impact, cum a recunoscut ministrul finanțelor, Marcel Boloș.
Aceasta afectează nu atât firmele cu cifră de afaceri de peste 50 de milioane de euro, ci mai ales pe cele care vor să atingă nivelul respectiv și care sunt împiedicate să se dezvolte. Nimeni nu dorește să plătească acest impozit care nu are legătură cu nimic, ci este o prelevare din patrimoniul companiilor de către stat în virtutea faptului că de aia le-a legiferat.
Apoi este ordonanța-trenuleț, nr. 115/2023, cu măsuri pentru consolidare fiscală și combaterea evaziunii, făcută fără vreun dialog cu mediul privat și introdusă în Monitorul Oficial înainte de Crăciun. A treia este legea nr. 431/2023, ce implementează în România directiva UE ce prevede impozitul minim de 15% pentru marile grupuri internaționale cu afaceri de peste 750 milioane €, care impune un impozit minim global, dar cu o modalitate de calcul absolut de neînțeles.
Renunțarea la facilitățile din IT, agricultură sau industria alimentară au impact în aceste domenii, deoarece costurile cu munca reduc nivelul de profitabilitate a acestor companii. Clujul este un oraș al tehnologiei, sunt foarte multe companii, mulți IT-iști, deci unul dintre orașele afectate puternic de eliminarea acestei facilități”, a arătat Dan Schwartz, Managing Partner al RSM România.
Industrii afectate: petrol și gaze, automotive, alimentară
“Impozitul minim este o otravă care nu ne va omorî imediat, ci care acționează lin; îi vom vedea rezultatele în câțiva ani, când ne vom întreba de ce nu mai avem firme mari, că între timp s-au divizat. Este o fraudă imensă cu taxa pe valoarea adăugată la nivel național, o gaură de 9 miliarde € în 2021, probabil o să vedem 12 miliarde € în 2022, la fel și în 2024.
Impozitul minim pe cifra de afaceri este de fapt un impozit pe venit, apoi s-a introdus impozitul suplimentar la bănci, apoi la companiile de petrol și gaze, plătit de companiile cu cifră de afaceri de peste 50 milioane €, reglementat prin ordin de ministru.
Cum mai dezvoltăm noi industria de gaze, că industrie de petrol nu mai avem ce dezvolta? Impozitul la petrol și gaze se va vedea în prețurile de la pompă, cu consecințe în industria alimentară. Toate aceste schimbări generează o buimăceală atât în rândul contribuabililor, cât în rândul inspecției fiscale care trebuie să le aplice.
Industria automotive va fi lovită masiv: Continental, Autoliv sunt pe pierdere, Ford, Dacia-Renault vor fi afectate. Dintre cele 1.089 de companii cu cifra de afaceri peste 50 milioane € în 2022 existente în România, 697 sunt afectate. Unele vor fi afectate major: cele cu pierderi, care au afaceri de 13 miliarde €, acest impozit suplimentar înseamnă o pierdere de 300 milioane €.
De unde vor veni acești bani, de la acționari? Puțin probabil. Continental își restrânge mult personalul, dă afară masiv oameni în Europa, poate va decide să o facă în România. Vrem asta? 100 de firme vor fi trimise pe pierdere. Acest impozit este o agresiune a statului împotriva companiilor, iar răspunsul din partea lor va fi divizarea și fragmentarea”, a atenționat Gabriel Biriș, Co-Managing Partner la Biriș Goran.
Principalele teme abordate:
- Ciprian Păun, NNDKP: drepturile contribuabililor și implicațiile fiscale ale noilor reglementări în contextul actual
- Dragoș Doroș, Eversheds Sutherland: schimbările controalelor fiscale și impactul asupra mediului de afaceri local, strategii pentru conformitatea fiscală
- Gabriel Biriș, Biriș Goran: impozitul minim pe cifra de afaceri și noile reglementări legate de acesta
- Dan Schwartz, RSM: impactul pe care îl are reforma fiscală asupra mediului de afaceri din România
- Georgeta Toma, Ministerul Finanțelor: noile modificări legate de impozitul pe profit în 2024 și perspectivele europene în acest aspect
- Mitel Spătaru, Crowe: piedicile din procesul de conformare fiscală a contribuabililor, respectarea cerințelor fiscale în totalitate
- Sorana Cernea, TPA: problemele practice pe care le pot întâmpina firmele în urma digitalizării accelerate din sistemul fiscal
- Vlad Dimitriu, Taxhouse: impactul schimbărilor recente aduse legislației fiscale asupra investițiilor, tranzacțiilor, pieței fuziunilor și achizițiilor
- Mariana Vizoli, Independent Tax Consultant: evoluția cotelor reduse de TVA, impactul pe care această măsură îl are asupra economiei
Conformarea fiscală este încă departe
“Au fost 12.558 de notificări de conformare emise de Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF) anul trecut. Contribuabilii cu risc primesc o notificare, scopul fiind clarificarea situației, depunerea sau corectarea declarației fiscale. În 30 de zile ANAF nu inițiază acțiuni de control, așteptând un răspuns, însă dacă nu există, după acest termen poate declanșa inspecția fiscală, verificări de documente sau a situației personale – în cazul persoanelor fizice.
Analiza de risc din partea ANAF nu e foarte transparentă. După cum nici toată această măsură nu își atinge scopul practic deocamdată. Răspunsul la notificare nu elimină posibilitatea inspecției fiscale. Din partea ANAF primim un ghiveci de lucruri, un amalgam în care ni se prezintă niște indicatori financiari, că s-a identificat un risc fiscal – o descreștere a cifrei de afaceri în privința cheltuielilor deductibile, de exemplu.
Se menționează chiar nivelul de productivitate. Toate sunt puse la grămadă, deci nu știm cu să răspundem la ele, în condițiile în care scopul notificării este să depunem sau să corectăm o declarație, nu să facem analiză de caz și să o retrimitem ANAF. Unor contribuabili li se răspunde că “așa a generat sistemul”, a menționat Mitel Spătaru, Tax Partner la Crowe România.
“Discutând despre evaziunea fiscală, România are o legislație foarte proastă, care nu și-a atins obiectivele. De 20 de ani încă nu avem un instrument eficient pentru conformarea voluntară”, observă Ciprian Păun, partener și coordonator al NNDKP Cluj.
Noul an vine cu încasări în creștere la Finanțe
“Lunile ianuarie, februarie au fost bune ca încasări. Poate că în ianuarie o bună parte bună provin din facturarea din decembrie, se pare că în februarie suntem pe o direcție bună. În ianuarie ar fi trebuit să avem influența IT-iștilor și a constructorilor, pe care însă nu am observat-o în încasările la buget. Sperăm ca mediul de afaceri să se obișnuiască cu noile modificări”, a spus Ioan Pop, director general al Direcției Generale Regională a Finanțelor Publice Cluj-Napoca.
Georgeta Toma, șef serviciu în Direcția Generală de Legislație Fiscală din Ministerul Finanțelor, a informat despre schimbările fiscale legate de educația timpurie (grădiniță, creșă), bursele private, locuințele de serviciu, împrumuturile de la persoanele afiliate (acționari), dar și despre viitorul fiscalității directe în contextul internațional.
“Pentru că România va fi membră a Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OECD), trebuie să știm că reforma fiscală se întâmplă la nu numai la nivel național. Regulile fiscale la impozitul pe profit vin și din politicile la instituțiile europene și internaționale, unde se discută mai multe proiecte.
În primul rând, se dorește ca la nivelul statelor membre ale UE să existe reguli fiscale comune. Deci atunci când datorăm impozit pe profit și deducem sau impozităm venituri, acestea să fie aceleași în toate cele 27 de țări, iar această bază comună să fie împărțită statelor de unde sunt generate aceste afaceri. Adică un proiect care propune această uniformizare.
Apoi, se discută la nivel european de un proiect care să încurajeze activitățile transfrontaliere ale întreprinderilor mici care își doresc să realizeze afaceri în alte state printr-un sediu permanent, și să se calculeze baza impozabilă pe regulile din statul de sursă. Dacă am o filială în Germania și sediul social în România, cel din Germania să calculeze impozitul pe profit pe regulile românești. Și invers”.
Printre vorbitori s-au mai numărat Dragoș Doroș (Tax Partner, Eversheds Sutherland), Sorana Cernea, Georgeta Baciu, Claudia Buliga, Alexandru Pop (TPA România), Oana Tănase, Doina Georgescu, Adrian Șerban (RSM România), Cristiana Oprea, Mihai Erculescu, Aurelia Pisiceanu (Crowe România), Dan Manolescu (Soter & Partners), Daniel Hadar (NNDKP), Vlad Dimitriu (Taxhouse), Mariana Vizoli.
Prima ediție a TaxEU Forum la Cluj-Napoca, eveniment organizat de agenția Evensys pentru specialiștii în domeniul fiscalității, a grupat specialiști din companii de consultanță, lideri de opinie, profesioniști din domeniul fiscal. Invitații au analizat modificările legislative recente și au realizat o perspectivă asupra celor mai noi reglementări ce vor influența companiile în 2024, oferind un pachet de informații actualizate.
Workshop-urile de la TaxEU:
- Schimbările majore aduse legislației fiscale în România în 2024, impactul asupra persoanelor fizice și cum trebuie ele să se adapteze noilor modificări legislative (RSM România)
- Aspectele teoretice privind particularitățile celor cinci tipuri de control fiscal și cazuri practice întâlnite în aceste situații (Crowe România)
- Tranzacțiile intragrup – implicații, spețe practice, soluții ale instanțelor naționale și CJUE și ajustări de prețuri de transfer (TPA România)
