Ce presupune Parteneriatul Strategic dintre România și Japonia, de ce anume sunt interesați investitorii japonezi în țara noastră și care este modelul de management practicat de companiile nipone sunt câteva din întrebările la care Excelența Sa Katae Takashi, Ambasadorul Extraordinar și Plenipotențiar al Japoniei în România a oferit răspunsuri, în cadrul unui interviu acordat revistei Transilvania Business.
Care este cadrul economic și geopolitic general, care a permis creșterea interesului Japoniei de a investi în România și a mediului de afaceri japonez?
Excelența Sa Katae Takashi, Ambasadorul Extraordinar și Plenipotențiar al Japoniei în România: România a aderat la NATO în 2004 și la UE în 2007, iar în ultimii ani s-a bucurat de una dintre cele mai mari rate de creștere economică dintre statele membre ale UE. Pe lângă securitatea pe care o conferă apartenența la astfel de organizații internaționale, România este un partener important pentru Japonia, cu care împărtășește valori universale precum statul de drept, democrația, respectul pentru drepturile omului și o economie liberă.
După centenarul stabilirii relațiilor diplomatice dintre Japonia și România, în 2021, relațiile dintre cele două țări au devenit și mai strânse, iar Parteneriatul Strategic a fost semnat de către președintele Klaus Iohannis și premierul japonez Fumio Kishida, în timpul vizitei acestuia în Japonia în martie 2023. Parteneriatul strategic va consolida și mai mult relațiile bilaterale în trei mari domenii: dialogul politic și de securitate, aspectele economice și de dezvoltare și schimburile culturale, științifice și tehnologice, de cercetare și dezvoltare, inovare și schimburi umane. Printre exemplele de infrastructură și inginerie de ultimă generație care prezintă interes pentru Japonia se numără reactoarele modulare mici (SMR), hidrogenul verde și infrastructura luminii extreme.
Care sunt sectoarele economice de maxim interes pentru investitorii japonezi în România?
E.S. Katae Takashi: Dacă, până în urmă cu câțiva ani, investițiile companiilor japoneze în România erau concentrate în regiunile din apropierea Bucureștiului și în Transilvania, în ultimii ani s-au extins și în alte regiuni. În trecut, principalul punct de interes era reprezentat de industria auto, iar acum aria de interes investițional s-a extins și către alte domenii, ca de exemplu infrastructură sau producția de componente electronice. Potrivit datelor oferite de JETRO, în 2023 își desfășurau activitatea în România 112 companii japoneze.
Printre investițiile majore ale companiilor japoneze se numără GlobalLogic, o companie de inginerie digitală din cadrul grupului Hitachi din SUA, care, în noiembrie 2022, a semnat un acord pentru achiziționarea Fortech, o importantă companie locală de software cu sediul în Cluj-Napoca. Aceasta este o companie românească de top, cu filiale în toată România, cu aproximativ 1.000 de ingineri și peste 200 de clienți. În domeniul dezvoltării infrastructurii, podul suspendat din județul Brăila, pe care IHI Infrastructure Systems l-a construit în asociere cu compania italiană Webuild, a fost inaugurat în iulie 2023. Acesta este cel mai lung pod suspendat din România și al treilea cel mai lung din UE. De asemenea, în mai 2023 Tamura, producător și distribuitor de componente electronice, a anunțat înființarea unei filiale de producție în Fetești, județul Ialomița. Ca urmare a semnării Memorandumului de Înțelegere între ELI-NP Măgurele, Institutul de Inginerie a Laserelor din cadrul Universității Osaka și compania japoneză Okamoto Optics, cea din urmă va produce oglinzi de mare putere într-un centru aflat lângă laserul de la Măgurele. Conform Guvernului României investiția se ridică la 20 de milioane de euro.
Alte domenii de interes sunt reprezentate de energia regenerabilă, hidrogenul și dezvoltarea infrastructurii în sectorul logistic și al transporturilor. De asemenea, recent, se manifestă interes pentru promovarea inovării prin cooperarea cu start-up-uri românești în domeniile sănătății și dezvoltării digitale și inteligenței artificiale.
Ce spun datele statistice privind relațiile economice bilaterale din ultimii doi ani?
E.S. Katae Takashi: Conform datelor prezentate de Institutul Național de Statistică, în 2022 exporturile României către Japonia au crescut cu 67,8%, ajungând la 661 milioane de euro, iar importurile au crescut cu 10,5%, ajungând la 396 milioane de euro, ceea ce a dus la un excedent comercial cu Japonia de 265 milioane de euro. Este o creștere semnificativă în comparație cu anul precedent când excedentul fusese de 35 milioane de euro.
Dacă analizăm exporturile către Japonia în funcție de principalele categorii de produse observăm că țigările și produse din tutun, care constituie peste jumătate din totalul exporturilor (59,8%), au crescut semnificativ, mai exact s-au triplat față de anul precedent. Alte produse care au cunoscut creșteri importante la export sunt mașinile și echipamentele electrice (4,8%), cu o creștere de 4,6%. De asemenea, exportul de reactoare, cazane și mașini (2,0%) a crescut de 4,3 ori. Un alt produs care ne atrage atenția este mierea naturală (0,6%), al cărei export s-a dublat față de anul precedent.
Pe de altă parte, în privința importurilor din Japonia pe categorii principale, remarcăm că cea mai mare pondere este înregistrată de echipamentele de transport (28,2%), cu 4,1% mai mult față de anul anterior. Dintre acestea, autoturismele (23,3%) au înregistrat un avans semnificativ de 35,5%, în timp ce piesele pentru autoturisme și tractoare (3,3%) au înregistrat o scădere bruscă, de 61,8%. Alte sectoare puternice au fost reprezentate de echipamentele electrice (19,3%), în creștere cu 22,5%, și oțelul (6,7%), în creștere cu 76%.
Ați putea să faceți câteva proiecții privind evoluția comerțului dintre cele două țări în următorii cinci ani?
E.S. Katae Takashi: Exporturile României în Japonia sunt dominate de produsele din tutun, reflectând creșterea exporturilor de produse de țigări electronice din ultimii ani. Pe de altă parte, România importă un număr mare de produse și piese auto în principal din Japonia, reflectând interesul românilor pentru automobilele japoneze. Se așteaptă ca aceste tendințe comerciale să continue, în timp ce investițiile companiilor japoneze în România ar trebui să conducă la creșterea importurilor de piese necesare care sunt indisponibile pe plan local, pentru companiile japoneze.
Odată cu intrarea în vigoare a Acordului de parteneriat economic dintre UE și Japonia, în 2019, s-a mizat pe o creștere graduală a schimburilor comerciale dintre România și Japonia. Se oferă sprijin concret atât companiilor românești, cât și celor japoneze interesate să importe și să exporte pe piața comună, în special prin crearea unui portal unde IMM-urile pot beneficia de informații actualizate privind procedurile de import și export, regulile de origine etc. Se speră că tot mai multe IMM-uri se vor ocupa cu comerțul dintre cele două țări și își vor diversifica gama de articole comercializate. De exemplu, se așteaptă ca exporturile din Japonia către România să includă produse alimentare japoneze (sake japonez, carne de vită wagyu, produse marine etc.) care sunt din ce în ce mai căutate, precum și conținut de cultură japoneză (animație, manga, filme etc.). Multe IMM-uri își desfășoară activitatea în aceste sectoare.
Care sunt considerațiile privind armonizarea modelelor de afaceri pentru a asigura eficiența investițiilor, precum și avantajele modelului japonez pe piața românească?
E.S. Katae Takashi: Un angajat care lucrează pentru o companie japoneză cu sediul în România ne-a spus că afacerile din Japonia diferă de cele din alte țări prin faptul că strategiile de afaceri sunt implementate pe termen lung, mai degrabă decât prin căutarea profiturilor pe termen scurt. Ca urmare, concedierile în masă ale angajaților nu sunt frecvente în companiile japoneze. Japonia își tratează angajații cu mult respect, recunoscând că oamenii care lucrează pentru companie sunt, de asemenea, un capital important al acesteia.
Printre exemplele specifice ale modelului japonez se numără introducerea unei remunerații bazate pe vechimea în muncă, promovarea dialogului între conducere și angajați și asigurarea unei formări continue pentru angajați. Un astfel de model de management este practicat și în fabricile din România, unde adoptarea tehnologiei și know-how-ului a dus la eficientizarea investițiilor, precum și la o funcționare stabilă și la îmbunătățirea calității și a valorii adăugate, datorită menținerii angajaților dispuși să lucreze în mod statornic. În plus, durează mult timp până ce firmele japoneze investesc în străinătate deoarece fac acest lucru abia după ce vor fi făcut investigații temeinice cu privire la situația de la fața locului. Nu în ultimul rând, pentru a atrage investiții japoneze, Guvernul României ar trebui să explice mediul investițional fără ambiguități și în mod transparent. Totodată, este necesar să se pună în aplicare inițiative pentru a facilita investițiile străine.
Sursa foto: Embassy of JAPAN in Romania
Articol publicat în ediția tipărită cu nr. 127 a revistei Transilvania Business (22 martie-16 aprilie 2024), în capitolul special dedicat investițiilor și companiilor japoneze din România, proiect ocazionat de Ziua Națională a Japoniei
