Coop&Grow și-a derulat în luna martie, la Miercurea Ciuc, cea de-a patra ediție, eveniment organizat de Asociația GAL Napoca Porolissum în parteneriat cu Federația Națională PRO AGRO și Asociația GAL Lider Bistrița-Năsăud. Scopul principal al evenimentului l-a reprezentat pregătirea Grupurilor de Acțiune Locală (GAL-uri) pentru implementarea eficientă a Strategiilor de Dezvoltare Locală Multi-Fond (CLLD) pentru perioada 2023-2027.
Implementarea Rețelei Naționale de Consultanță AKIS
Un pas importat subliniat încă din starul evenimentului de către organizatori a fost cel legat de realizarea unei rețele naționale de consultanță.
„Am identificat în grupurile de acțiune locală un factor foarte important în crearea de rețele naționale de consultanță. (…) Obiectivul nostru este să avem cel puțin un grup de acțiune local în fiecare județ, să avem astfel un sediu în fiecare județ. Astfel avem cel puțin un om nou, angajat al rețelei, dar desemnat de către Grupul de Acțiune Locală, cu atribuții în ceea ce privește rețeaua națională de consultanță”, a arătat Marius Micu, vicepreședinte COPA în cadrul Copa-Cogeca și vicepreședinte Federaţia Naţională PRO AGRO, co-organizator al evenimentului.
În arhitectura europeană, o rețea națională de consultanță are câteva componente esențiale: partea de cercetare-inovare care poate fi la nivel instituțional, stațiuni de cercetare, universități, dar și cercetare privată, respectiv activitatea agricolă, activitățile non-agricole și consultanța.
“Aceste rezultate ale cercetărilor trebuie transferate către mediul economic. În ceea ce ne privește pe noi, către mediul rural. Cum putem să transferăm aceste rezultate către actorii economici? O putem face doar prin consultații. Sunt cele trei componente: cercetare, consultanță și actorul economic din mediul rural. Cel de-al patrulea element îl reprezintă grupurile de acțiune locală, care pot juca foarte bine și rolul de consultanți”, a explicat acesta.
Prin componenta de consultanță, actorii economici din mediul rural trebuie să găsească răspuns la întrebări din sfera juridică, de fiscalitate, de tehnologii agricole sau de fonduri europene, astfel încât să acceseze fonduri direct la nivel european. Însă, acest deziderat este tangibil doar printr-o rețea națională de consultanță, care să fie parte a rețelei europene de consultanță.
Prima zi a conferinței Coop&Grow a abordat oportunitățile investiționale locale și județene, soluții de a implica GAL-urile și în alte domenii, subiecte punctate de Romfeld Zsolt, director executiv Direcția pentru Agricultură Județeană Harghita, Cristian Gligor, Agenția de Dezvoltare Județeană Harghita, fostul ministru al Mediului, Tánczos Barna, chestor al Senatului României și membru al comisiilor pentru buget, mediu și antreprenoriat, și Ilie Daniel Hângan, primarul comunei Bilbor.
Grupurile Operaționale, de la inovare la succes
Un subiect atins în cadrul celei de-a doua zi a fost cel al Grupurilor Operaționale, precum și a rezultatelor acestora, și anume două proiecte de succes prezentate în cadrul conferinței: ”Valorificarea variațiilor pedologice pentru obținerea eficientă de furaje inovative din resurse pomicole” și „DUDFOOD”.
„Au fost două proiecte care au pornit anevoios, cu o evaluare foarte lungă. Am avut tot felul de mici sincope pentru că aceste Grupuri Operaționale fac cu totul altceva față de ce ne-am obișnuit noi în proiectele noastre. Vorbim despre inovare, în contextul AFIR, în contextul proiectelor cu finanțare europeană și atunci a fost destul de complicat, dar până la urmă am reușit. Deci, dacă avem inovare, efectiv cu rezultate de cercetare, să știți că avem inovare inclusiv la nivel de implementare. A fost o inovare pentru noi și faptul că am reușit să facem aceste proiecte. Ce pot să vă zic e că la următoarea sesiune, cu siguranță, vom fi din nou acolo, pentru că sunt niște proiecte care pentru noi în teritoriu aduc plus valoare, sunt niște rezultate concrete pe care le putem pune efectiv în aplicare. Pentru noi au fost o provocare, dar ne-au ajutat să creștem ca organizație”, a precizat Delia Fazakas, manager GAL Lider Bistrița-Năsăud.
Implementarea eficientă a strategiilor
Discuțiile celei de-a doua zi a conferinței au fost axate în principal pe tema principală Coop&Grow4, implementarea eficientă a Strategiilor de Dezvoltare Locală Multi-Fond (CLLD) pentru perioada 2023-2027, protagoniști fiind reprezentanți din cadrul Ministerului Investitiilor si Proiectelor Europene, Centrul Regional pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (CRFIR), MADR și Agenției pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR).
„Elementul cheie al acestei perioade de programare este asigurarea de servicii integrate, servicii integrate însemnând infrastructură și servicii, astfel încât dezvoltarea locală să fie eficientă, durabilă și sustenabilă. În această perioadă de programare, prin modul de lucru pe care l-am agreat, vom face lucrurile mult mai bine, cu condiția ca strategiile de dezvoltare locală să identifice foarte bine nevoile comunităților. Dacă această identificare a nevoii comunității se face corect, se face de la început precis, atunci implementarea va avea succes și va fi foarte bine orientată către comunitate”, a subliniat Laura Olteanu, director Direcția Supraveghere Proiecte, Direcția Generală Programe Europene Capital Uman – Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene, care a apreciat, de asemenea, importanța rețelei de consultanță.
„Referitor la rețeaua de consultanță, consultanții au rolul cel mai important în atragerea fondurilor. (…) Referitor la grupurile de acțiune locală, noi avem GAL-uri care și-au prevăzut în statut activitatea de consultanță și s-au limitat doar la cheltuielile de funcționare primite pe LEADER. Trebuie să conștientizăm, atât consultanții, cât și noi și potențialii beneficiari că suntem un trio în care fără una dintre verigi nu putem să avem rezultatele finale”, a punctat Lidia Delia Bogdan, Centrul Regional pentru Finanțarea Investițiilor Rurale 7 Centru Alba.
„În legătură cu noua programare, eu cred că va fi o provocare pentru noi toți pentru că este un lucru total nou ce se întâmplă, trebuie să ne adaptăm cumva la noutatea cadrului de performanță, să încercam să găsim soluții de simplificare birocratică, pentru că ar trebui să începem să ne uităm mai mult la indicatori și la impactul pe care proiectele grupurilor de acțiune locală le vor avea și nu la bonurile de combustibil, de exemplu, pentru că știu că ele mănâncă foarte mult timp. Trebuie să găsim o metodă prin care și noi să fim asigurați că toate controalele se derulează și GAL-urile să aibă mai mult timp să-și desfășoare activitățile care realmente au impact în teritoriu. De fapt, scopul lor nu este să facă hârtii, este să facă activități în teritoriu și vom încerca, cel puțin pe partea AFIR-ului, pe partea de funcționare pe care o gestionez, să facem ca acest lucru să fie o realitate pentru ei”, a precizat Iulia Monica Crunțeanu, Șef serviciu LEADER în cadrul Agenției pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR).
„La momentul de față suntem în timpul selecției strategiilor. A fost deschisă sesiunea de depunere pe 15 decembrie și s-a închis pe 21 ianuarie. Alocarea sesiunii a fost de 500 de milioane de euro din FEADR, la care s-au adăugat cele 160 de milioane de euro din FSE+. La momentul de față vă pot spune că au fost depuse 246 de Strategii de Dezvoltare Locală la nivel național, dintre care 209 multi-fond și 37 mono-fond, deoarece s-a dat această posibilitate de a alege. Estimăm ca în scurt timp vom putea să ieșim cu raportul intermediar de selecție. Ca pași următori, după publicarea raportului, se va putea contesta pentru cei ce doresc, va urma perioada de analiză a contestațiilor, trecerea lor prin comisia de contestații și publicarea raportului final, după care va trebui certificarea Grupului de Acțiune Locală. Ulterior vom începe discuțiile pe semnarea contractelor cu AFIR, respectiv pe cheltuieli de funcționare și ulterior pe SDL (Strategii de Dezvoltare Locală). Cu siguranță, vor fi și acolo destule animozități și lucruri de completat și discutat întrucât multe GAL-uri au experiență destul de vastă, solidă”, a precizat Bogdan Alecu, director general adjunct al Autorităţii de Management pentru Programul Naţional de Dezvoltare Rurală.
Au fost trei zile pline de prezentări tematice, dezbateri angajante și ateliere pe echipe, toate focalizate pe implementarea Strategiilor de Dezvoltare Locală Multi-Fond (CLLD). Un atelier care merită amintit a fost dedicat managementului riscurilor și al incertitudinilor în implementarea Strategiilor de Dezvoltare Multifond, precum și workshopul Youth Lead Local Development susținut de Andreea Garbea, expert Erasmus+ și reprezentant al Asociației ARAO.
„Este momentul să fiți uniți și să participați la dezbaterea Politicii Agricole Comune. Dacă vrem alte obiective pentru LEADER, prima noastră luptă în reprezentarea intereselor nu este în România, ci este la Bruxelles. Totodată participă România și instituțional în această consultare și elaborare, dar la nivel european, noi, mediul privat, asociați în a reprezenta interesele și în parteneriat clar și direct cu ministerul, trebuie să susținem aceleași puncte de vedere. Dacă eu mă duc și susțin un punct de vedere ca mediu privat, ministerul vine, susține un alt punct sau noi, mediul privat, susținem altceva decât ministerul, suntem în dezacord și ne pierdem puterea. Întotdeauna la nivel european trebuie să fim uniți. A fi uniți înseamnă compromis uneori. Trebuie să vedem ce este cu adevărat important pentru noi, unde putem să lăsăm și unde putem să strângem mai tare pentru a răspunde la specificitățile noastre”, a conchis Marius Micu.
Alin ZAHARIE
Articol publicat în ediția tipărită cu nr. 128 a revistei Transilvania Business (11 aprilie-8 mai 2024)
