Inițiatorul complexelor de birouri The Office Cluj și City Business Center Timișoara, proiecte vândute cu 150 milioane €, și-a expus viziunea la Festivalul Electric Castle (17-21 iulie, Bonțida).
Președintele Fundației ArtEncounters a vorbit despre importanța culturii și educației la Electric Castle, în relație cu mediul de afaceri. În cadrul unui dialog cu Oana Dimofte, pe scena Backyard Stage, la umbra Castelului Banffy, și-a prezentat, la EC Talks, inițiativele sale în artă și învățământ, dar și modul în care ele contribuie la dezvoltarea comunității și la promovarea culturii.
ArtEncounters este fundația care a organizat expoziția cu 100 de opere ale sculptorului Constantin Brâncuși, evaluate la 500 de milioane de euro, pentru care au trebuit să fie plătite polițe de asigurări de 220.000 de euro. Estimările de public inițiale, de 70.000 de oameni, au fost depășite de interesul manifestat de români, ajungându-se la o cifră dublă.
Expoziția Brâncuși, un succes imens
- Această expoziție a avut un public de 150.000 de oameni; ar fi fost și 350.000 dacă spațiul ar fi permis mai mulți vizitatori. Nu ne-am așteptat să vină lumea 10 ore cu trenul de la Brăila ca să stea dimineața la coadă să vadă operele lui Brâncuși sau oameni din străinătate veniți special să vadă expoziția. A fost mult mai mult decât ne-am imaginat. Brâncuși e un rector al culturii noastre, iar în situații de criză – cum e contextul războiului din Ucraina – orice comunitate, nație simte nevoia să găsească niște puncte fixe de reper. E un artist universal: s-a născut, a învățat în România, a activat la Paris, dar a expus mai mult în America, unde la fel s-a simțit extrem de bine.
- Eu trăiesc într-un mediu antreprenorial, înconjurat de oameni care gândesc similar, antreprenori care văd în probleme o provocare, nu o dificultate. Am dovedit prin acest eveniment că poți face în România o expoziție care se autofinanțează. Veniturile Muzeului Național de Artă Timișoara și Consiliului Județean Timiș au fost mai mari decât cheltuielile, venind din bilete, de la sponsori. Deci avem deja și România un public, iar economia sprijină și actul cultural, sunt firme care se implică și în zona culturală. Putem crea expoziții importante ai căror organizatori nu trebuie să cerșească și care să fie construite cu bugete serioase, ca să devină interesante și atractive. În următorii ani vom vedea multe expoziții de artiști mari în România. Contextul e mai bun, în ciuda inflației, războiului sau a impozitelor pe care le va impune fiscul anul viitor, nici nu vreau să mă gândesc la asta.
- În București sunt multe evenimente de artă, prin Fundația noastră, ArtEncounters, ne propunem să organizăm și acolo. Capitala este cea mai mare scenă în acest domeniu, chiar dacă în zona artei contemporane Timișoara a devenit, în ultimii ani, un loc important. Bucureștiul e locul caselor de licitație, al galeriilor de artă contemporană. Banii sunt la București, numărul mai important de colecționari e acolo. Acum însă vedem o constelație interesantă cu Clujul, care a avut o perioadă de glorie, fabuloasă, care a dovedit că se poate și din România. Timișoara e această gazdă foarte bună.
Privații care trag statul după ei
- Avem corupție, ineficiență, lipsă de strategie atât la instituțiile statului, cât și la firmele care lucrează cu statul. Există însă firme private care lucrează pentru alte firme sau pentru consumatorul final, unde ori prestezi și ai succes, ori dispari; ori livrezi, ori mori. Asta este sfera care împinge înainte România – cea a antreprenorilor, freelancerilor, a unor oameni de la consultanți la creativi, arhitecți, medici, toate profesiile liberale, domenii în care oamenii care lucrează cu tehnologia. Toți aceștia împing România, nu sectorul public. Sectorul privat a dus lucrurile înainte. În ultimii 10 ani, medicina privată s-a dezvoltat foarte mult, deci spitalele de stat au trebuit să își îmbunătățească prestația. Și s-a întâmplat în marile orașe, altfel pierdeau obiectul muncii. În cultură vorbim de multe inițiative private: la Cluj – Galeria Plan B, Fabrica de Pensule, la Timișoara – trei fundații private de artă, la București – primul muzeu privat din România.
- Treptat și muzeele se vor dinamiza, se vor trezi. În ultimii trei ani, Ministerul Culturii a început să aloce bani unor muzee pentru achiziții de artă; încet, încet se mișcă și instituțiile statului. Un antreprenor ca mine nu așteaptă după stat. Am o singură așteptare: statul să nu ne împiedice atunci când încearcă să ne ajute, cu șapte formulare de completat, trei cozi la care trebuie să stăm, cinci rapoarte de depus la ANAF. Eu sunt antreprenor în mediul de business, în cultură, educație, asta e o stare de spirit. În România, inițiativa privată, societatea civilă, persoanele fizice pot împinge statul într-o direcție sau în alta.
- Există o serie de subiecte, de la sustenabilitate la responsabilitate care trebuie încorporate mai atent în societatea noastră. Modelul fundamental este democrația liberală – în care individul este entitatea cea mai importantă – acesta rămâne formula cea mai valabilă. Orice altă formulă, din păcate, a dus mai degrabă la moarte, lipsa libertății presei sau a artiștilor. Partea de sustenabilitate trebuie integrată mult mai bine în administrație și business-ul privat.
Sustenabilitate vs. poluare
- Dincolo de certificatele verzi, în zona de producere a energiei vom vedea modele mai bine ajustate în viitor. Între timp și business-urile au ajuns în poziția în care înțeleg că e important să aibă această atitudine, nu doar pentru că există cumpărătorii care împing firma să facă treaba asta, firme responsabile. Aici vorbesc de companiile mai mai mari, nu neapărat un mic startup care în care alte probleme de rezolvat. Vom vedea din ce în ce mai multe inițiative venite pe partea de reglementare, în comunitatea europeană sau România, dar și inițiative din zona privată, din partea firmelor care într-adevăr au o preocupare autentică legată de de aspectele acestea.
- Partea bună cu economia liberă este că banul și investițiile tind să se ducă spre trenduri. Acolo va fi în viitor plusvaloare, iar la un moment dat se va transforma în bani pentru investitor. Toate preocupările societății sunt repere pentru antreprenorii vizionari care vor încerca să dezvolte produse, servicii, concerte, care aduc plusvaloare, apoi profit. Nu genul acela de economie în care totul se întâmplă doar la stat (unde banii se duc în alte buzunare, nu în sustenabilitatea reală). Soluțiile vor veni tot din zona antreprenorială, de la anumiți vizionari. Firmele care se opun acestor tendințe în final vor trebui să asculte alegătorii, consumatorii. Vorbind despre sustenabilitatea în industria modei, impactul său asupra mediului, generația copiilor de astăzi îi poate contamina și pe părinți. Avem copii care sunt foarte bine conectați, de foarte timpuriu, cu acces la orice fel de informație, care își formează opinii despre lume și despre viață. La un moment dat ne atrag ei atenția sau ne sugerează ceva care nouă ne-a ne-a scăpat. Și asta face parte cumva din spiritul antreprenorial.
- Comunitatea europeană are o atitudine mult prea relaxată față de poluare. Ar trebui să poată reglementa ca și producătorii care intră din afara continentului pe această piață să dovedească faptul că respectă același gen de standarde, inclusiv legate de sustenabilitate. Să impunem, prin consumul pe care fiecare dintre noi îl face în Europa, aplicarea acelor standarde care bune, rele, sunt printre cele mai avansate din lume. Politicienii europeni ar putea avea un rol în a transforma vocea consumatorului european în una care să ceară din ce în ce mai multă transparență legată de modul în care se produce tot ceea ce cumpărăm.
Proiecte imobiliare pe bandă rulantă
Businessmenul timișorean a absolvit Liceul de Informatică, apoi Universitatea Politehnica, urmate de Royal Institute of Technology (Suedia). A condus fabrica de confecții Moda Tim, iar acum este CEO al companiei imobiliare Mulberry Development. A pus bazele celor două complexuri de birouri din Timișoara (vândut cu 50 milioane € fondului NEPI) și Cluj (preluat de Pavăl Holding – Dedeman pentru 100 milioane €), apoi a demarat proiectul ISHO din Timișoara (ansamblu cu 1.200 de apartamente, hotel Radisson Blue, magazine). Anul trecut a dat în folosință campusul British International School Timișoara, investiție de 12 milioane €. Fondatorul ArtEncounters a avut inițiativa deschiderii expoziției “Brâncuși: surse românești și perspective universale”, din cadrul programului Timișoara 2023 – Capitală Europeană a Culturii. De asemenea, activează în Board-ul Fundației Conservation Carpathia, care își propune să salveze pădurile virgine din Munților Făgăraș și propune cel mai mare parc național din Europa.
