Abonează-te
Abonează-te

Primesti pe mail cele mai noi articole publicate

Hibrizii de Câmpia Turzii, plantați pe cinci continente

Stațiunea clujeană a creat 100 de soiuri și hibrizi cu înregistrare europeană | Foto: Hektar, TB

Prima stațiune privată de cercetare a legumelor din România își propune să convingă fermierii, comercianții și consumatorii deopotrivă de calitatea deosebită a acestor produse autohtone. Ba chiar să le impună pe tot globul.

Unul dintre episoadele acestei munci de convingere s-a consumat în comuna clujeană Moldovenești, într-o zonă renumită pentru culturile de legume. “Aici s-au adunat fermieri cu potență, să nu credeți nu au ajuns întâmplător aici!”, ne-a lămurit unul dintre organizatorii locali.

Iuliu Barta este legumicultor în localitatea Călărași. „Cultiv ardei alb și kapia, vinete, castraveți, varză, de șapte ani pe aceeași suprafață, în sistem individual. Vânzarea o fac la piață, la Turda și Câmpia Turzii, câte trei zile pe săptămână, unde am o clientelă stabilă. La Cluj-Napoca este mai complicat.

Am fost la complexul angro AgroTransilvania, dar acolo trebuie să produci la cantitate mare și să vinzi la un preț mic. Încerc să mă ridic la cerințele consumatorilor; vorba aia – dacă ai câștigat clienții și i-ai dezamăgit o singură dată, nu mai vin să cumpere de la tine.

Am intrat și într-un program cu finanțare de la stat, pentru producția de ceapă, însă nesemnificativ, 1.500 euro/an, timp de cinci ani, erau mai mari pretențiile decât profitul. Eu încerc acești hibrizi pe o suprafață mică; dacă văd că sunt mai buni decât ceea ce am achiziționat în anul precedent, măresc suprafața în următorul an”.

Unul dintre episoadele acestei munci de convingere s-a consumat în comuna clujeană Moldovenești, într-o zonă renumită pentru culturile de legume.      

Cercetare din propriul buzunar

“Noi ameliorăm hibrizi de ardei (gras, kapia, gogoșar), castraveți (partenocarpici, cornișon), vinete, tomate, vărzoase, toți fiind de calitate superioară. Inducem în proiectele de cercetare timpurietate, productivitate, rezistențe multiple, atribute gustative și organoleptice pe care și consumatorul final și le dorește, punem accent pe crearea de hibrizi românești, adaptați condițiilor pedoclimatice din țară, totodată dorim să deservim și nevoile fermierilor.

Am ajuns să livrăm hibrizii românești, semințele de la Câmpia Turzii, pe cinci continente. Suntem o echipă de ameliorare tânără, în care fiecare dintre ingineri are diferite segmente de legume, colaborăm foarte bine cu fermierii din cele mai mari bazine legumicole alături de care punem în practică rezultatul acestor cercetări.

Practic, validăm hibrizii împreună cu fermierii, cei mai ceruți fiind ardeii grași, castraveții și vinetele. Finanțarea activității de cercetare în stațiune se face doar din capitalul propriu, nu am apelat la fonduri europene sau externe. În fiecare an investim în cercetare,

Avem singurul laborator acreditar RENAR, câmpuri și loturi demonstrative, solarii ultramoderne prevăzute cu sistem de fertilizare automatizat, sistem de umidificare pentru a produce hibrizi cu cele mai înalte standarde. Aceștia sunt adaptați condițiilor din România, fiind timpurii, foarte productivi, iar produsul finit este de calitate superioară, cu gust, savoare, consistență deosebite”, ne-a explicat Zoltan Felfoldi, marketing specialist la Stațiunea Hektar.

Legumele românești, cerute de marile rețele

Specialiștii implicați în cercetarea acestor hibrizi le-au explicat fermierilor clujeni cele mai frecvente boli care apar la legume: viroze, mană, pătare, făinare, septorioză, putregaiul cenușiu. Printre cei mai temuți dăunători din spațiile protejate sunt musculița albă de seră (dezvoltă boli fungice); păianjenul roșu comun (cel mai mic dăunător); afidele – păduchii verzi (conviețuiesc cu furnicile, transmit cinci viroze), tripsul californian (petele de bronz), molia tomatelor (afectează 90% din culturi).

Toate acestea se pot depista cu o lupă profesională care se atașează în spatele telefonului, cu ajutorul căreia se observă floarea și partea inferioară a frunzelor, locurile cele mai predispuse. Agenda întâlnirii cu fermierii a cuprins prezentări susținute de experți, discuții interactive despre cultivarea și beneficiile hibrizilor de legume românești, noutăți despre protecția plantelor la cultura de ardei. Produsele de acest fel încep să fie solicitate și de marii retaileri: răsadurile de legume românești au apărut în magazinele Auchan România.

“Am început o colaborare cu Lidl în urma unui studiu de piață al rețelei de supermarketuri prin care 85% dintre consumatori își doresc legume românești produse de fermieri români. Lidl preia legume de la fermieri din toată țara care produc din hibrizi românești, la un preț preferențial, mai mare decât cel al pieței, iar producătorii au siguranța că toată marfa le este achiziționată. Lădițele sunt speciale marcate cu cod QR care permite identificarea fiecărui fermier”, ne-au spus inițiatorii proiectului.

Următoarele ținte: Balcanii și Orientul Mijlociu

Stațiunea din Câmpia Turzii reprezintă o extensie a business-ului Agrosel, început de antreprenorii Levente și Alexandru Szell, pe două direcții de cercetare:  conservativă – menținerea și selecția soiurilor tradiționale românești, creativă – noi soiuri de legume, performante, adaptate condițiilor pedoclimatice din România. Până acum, stațiunea a creat 100 de soiuri și hibrizi cu înregistrare în Catalogul Oficial al Soiurilor de Plante din Uniunea Europeană.

„Având în vedere prezența noastră atât pe piața profesională, cât și pe cea a grădinarilor amatori, unde eram lideri de piață, a trebuit să realiniem modul în care ne prezentăm primei categorii. După investiții semnificative în cercetare de 15 ani, în tehnologie și în echipa de amelioratori, toate sub îndrumarea unor cercetători străini, am reușit să creăm cu succes hibrizi care concurează de la egal la egal cu produsele companiilor din străinătate.

Când ameliorăm un hibrid nou, lucrăm cu genetică românească, însă întotdeauna ne gândim la piața globală. Ne consolidăm și creștem pe piața europeană, dar am început parteneriate corespunzătoare și cu alte țări în curs de dezvoltare. Există un potențial uriaş de dezvoltare atât în ţară, cât şi pe pieţele externe, mai ales în Peninsula Balcanică şi Orientul Mijlociu”, a declarat Levente Szell.

În căutarea gustului de altădată”

Cercetările susținute prin investiții anuale de 500.000 de euro sunt realizate pentru ca legumele produse să fie cu un pas înaintea bolilor și dăunătorilor, să nu prezinte sensibilitate la schimbările de temperatură, să aibă rezistență la depozitare și transport, să se păstreze bine la raft cât mai mult, dar și să aibă gustul “de altădată”.

Printre hibrizii premium creați aici se numără ardeiul kapia Potaissa – ajuns în rețelele de hipermarketuri, ardeiul gras Turda, Daciana și Valahia, ardeiul lung Napoca, gogoșarii Traian, Scorilo, Tiberius (pentru zacuscă și murături), ardeiul iute Iancu, Severus, vinetele Minerva (au puține semințe, se regenerează repede), castravetele Prut (nu face fructe amare, emite puțini lăstari laterali), varza albă Victoria (toleranță la crăpare), pepenele verde Burebista (rezistent la transport și manipulare).

Printre fermele care folosesc acești hibrizi de Cluj se numără cele de la Dorohoi (ardeiul gras Romulus a avut o germinare de 99%), Cilieni (10.000 de răsaduri de ardei gras Turda), Bihor (25.000 de răsaduri ardei kapia Karpathos), Constanța (castravete cornișon Prut), Chereluș (varză Victoria), Drăgășani, Grădinari (vinete Minerva), Tia Mare, Scărișoara, Izbiceni (ardei gras Valahia).

În primăvară, hibrizii românești au fost promovați nu numai la Zilele Horticulturii de la Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară Cluj, ci și la Congresul Global de Semințe, care a avut loc la Rotterdam (Olanda).

Articol apărut în Transilvania Business nr. 130



Total
0
Shares
Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Articolul anterior

Raport Atradius: Aproape jumătate din companiile din România sunt afectate de plățile întârziate în relațiile comerciale pe care le au

Articolul următor

Opt oferte pentru construcția lotului 2 al Drumului Expres Arad - Oradea

Citește și despre galele The Voices of Business Awards:
The Voices of Business Awards Cluj 2023
The Voices of Business Awards Alba 2023
The Voices of Business Awards Sibiu 2023
The Voices of Business Awards Brașov 2023
Citește și:
Investiții
Infrastructură
Turism
Educație
Citeste mai mult

România fără busolă

De șase zile ne aflăm în etapa în care România își recreează un nou destin educațional, în spațiul…
Zi de Zi știri economice:
Loading RSS Feed
Total
0
Share