Tudor Brad, fondatorul Better Quality Assurance (BetterQA), a reușit, printr-o scurtă dar semnificativă experiență acumulată în SUA, să ridice startup-ul din Cluj la rangul de trader al NATO. Să pășim, deci, în tainele unei meserii a viitorului: auditor în IT.
La ce proiect ai fost angrenat în SUA?
Am lucrat la un proiect, validat de echipa mea de ingineri de testare, prin care cei de acolo au schimbat pagerele din toate spitalele, înlocuindu-le cu o platformă de comunicare ce includea telefonie mobilă, alarme și text. Unul dintre cele mai importante lucruri era să te asiguri că mesajele scrise se primeau. Acolo existau sisteme supersecurizate în spitale pe bază de pagere deoarece telefoanele mobile nu aveau semnal peste tot. Ce nu mi-a plăcut era că îmi tot schimbau oamenii din echipă. După cinci ani mi-am dat seama că am ajuns la o plafonare.
Și ce ai decis?
Atunci mi-am făcut echipa mea, păstrându-i însă pe cei cu care am lucrat pe proiecte, cu experiență în domeniul validării. Am continuat cu proiecte de software medical, însă ne-am dat seama că nu vom putea trăi doar din recomandări. Așadar am început să ne creăm o identitate, un brand. Ne-am înființat echipa de marketing, condusă de soția mea. Totul mergea foarte bine, la 1-2 luni semnam câte un contract major, însă din 2019 încolo au apărut problemele economice, incertitudinea din piață, greu mai reușeam să semnăm câte un contract. Am început să ne diversificăm, am ajuns la mari organizații internaționale ca NATO, să vedem cum funcționează, am vorbit cu cei de acolo.
Acum cu ce vă ocupați?
Suntem nișați spre clienți care vor să își dezvolte un produs, însă le spunem că nu este corect ca același furnizor să le facă și implementarea, și validarea produsului fiindcă în acest fel poți să ai un manager care să îți ascundă erorile sub preș. Iar la un moment dat, când se termină bugetul, descurcă-te! Dacă acea companie nu este neapărat focusată pe partea de IT, poate să nu înțeleagă dacă produsul livrat respectă cerințele și standardele de pe piața internațională ca să fie de unul succes. Deci suntem fel de auditor în IT.
Jandarmeria proceselor
Și ce le spuneți?
Misiunea noastră este să conștientizăm compania de riscul pe care îl are de a merge în producție cu un produs cu anumite defecte. Ceea ce facem noi este să găsim defectele. Prima componentă este asigurarea calității, care ajută să se creeze procese preventive, proactive, ce reduc timpul de implementare și costurile. Următoarea etapă este controlul calității, un fel de jandarmerie a proceselor, unde ne asigurăm că întreaga echipă le respectă. Abia ultima este cea de testare, unde verifici produsul pe baza unor specificații. Multe companii, chiar dacă nu sunt din IT, își dau seama că au nevoie să își digitalizeze procesele interne, să își facă soluții automatizate sau digitalizate, aleg un furnizor mare de soluții, dar ajung să nu fie mulțumiți de ceea ce au primit. Cei mai mulți clienți ai noștri sunt din Europa și din SUA. O performanță pe care am obținut-o a fost că am devenit trader pentru NATO.
Cum se derulează aceste testări?
Lucrăm atât cu echipa de dezvoltare, cât și cu clientul, iar la final reușim să reducem costurile totale, să creștem calitatea produsului, dar și să reducem timpul de livrabilitate. Cu expertiza noastră validăm cerințele clientului încă dinainte ca produsul să fie implementat. Dacă un client vrea să-și facă un portal de comerț electronic ori să vândă în magazinul online și să aibă o rubrică de încărcare de fișiere, atunci identificăm problemele înainte de implementare. Din experiența noastră, în acest fel se reduce costul de implementare, în medie, cu 30%, dar și timpul de punere în funcțiune. Apoi, oricine vrea să scoată un produs pe piață care să fie cât mai calitativ.
Cine decide că produsul e bun sau nu?
În niciun caz echipa care l-a dezvoltat. Avem exemplul unui sistem lansat de guvern, eFactura – din cauză că nimeni nu a fost să îl valideze în mod independent, să spună că acesta nu face față, au apărut apoi o mulțime de probleme. A fost lansat direct pe piață și apoi testat pe toată lumea din România.
Ținta voastră este piața națională sau cea externă?
Noi nu suntem ieftini, nu lucrăm pe salariul mediu pe economie, în România toți și-ar dori serviciile noastre, dacă s-ar putea pe gratis. Am încercat aici cu grupuri financiar-bancare sau medicale, însă fără succes. Atunci am decis că piața noastră este de fapt întreg mapamondul, una mult mai amplă, iar putând practica serviciile noastre de pe laptop, am început cu companii emergente din Elveția, Germania, SUA. Într-un proiect pentru o companie din Coreea de Sud, am testat o platformă ce monitorizează jucătorii de fotbal, validându-i funcționalitatea.
Cât de greu este să închei un asemenea contract?
În aceste momente, în care se găsesc greu proiecte, întreaga industrie IT ar trebui să se reinventeze. Nu mai merge cu stilul clasic, în care zici “eu sunt furnizorul, eu îți fac tot”, ci “eu fac dezvoltare de software, iar independent lucrez cu o companie de validare și te asigur că în acest fel tu primești astfel un produs foarte bun din punct de vedere calitativ”.
Aplicațiile cu defecte, la tot pasul
Aveți mult de lucru. Dăm mereu erori în aplicațiile din viața de zi cu zi…
Îmi relata un client că foarte mulți dintre oamenii care voiau să se înregistreze pe platforma sa online abandonează și nu știa de ce. Într-o jumătate de oră i-am găsit vreo 30 de probleme. I-am explicat că utilizatorii pot să folosească un telefon cu memorie mai mică sau mare, sisteme Android sau IoS, că le poate cădea internetul. Și că la atâtea probleme nu e de mirare că pierde clienți. Auchan, un mamut al retail-ului, are o aplicație pe care, dacă încerc să o deschid, nu merge. Pe pagina mea de pe LinkedIn arăt mereu ce poate pierde o entitate care are un produs software: clienți, bani. Desigur, poți pierde clienți și dacă interfața ta nu este prietenoasă.
Se găsesc oameni buni în IT?
Am reușit să găsim oameni receptivi pe poziții nișate. În prezent este mai ușor să găsești oameni în IT pentru că au fost dați mulți afară, nu mai trebuie să faci headhunting. Ucrainenii sunt superdisperați, lucrează la jumătate de preț, dar e greu să te înțelegi cu ei, ca și cum cei din Asia, care au o altă cultură. Românii sunt foarte bine văzuți, ca oameni foarte competenți și inteligenți, dar sunt însă mai scumpi ca IT-iștii din alte țări. La început companiile IT facturau cu 2-3.000 de euro și de fapt dădeau salarii de 1.300 de lei. Nu mai merge așa, tot se începe cu 4-5.000 de lei. Eu am încercat să țin oamenii buni pe lângă mine, nu m-am apucat să concediez echipele ca să școlesc apoi juniori, așa cum se făcea pe vremea mea. Pe de altă parte, au venit la noi companii care au lucrat cu indieni sau nepalezi și s-au izbit de anumite probleme. Indienii nu au aplecarea spre excelență a românilor.
Cum ai caracteriza industria informatică din România?
Din păcate se află pe o pantă descendentă, mai ales cu măsurile fiscale dictate de guvern. Toată lumea își deschide filiale în Republica Moldova pentru că sunt taxe foarte mici în IT. Aici jumătate din bani îi dai pe taxe, ți se bagă un băț în roată. Dacă mergi acolo și deschizi, oamenii vorbesc românește, îi înveți engleză, le plătești practic o jumătate de salariu, nu ai nici taxe. Nu e de mirare că în România dai de tot mai multe de companii în insolvență, clienți care nu plătesc furnizorii.
Bug-uri infame ale lumii
- Mars Climate Orbiter: O confuzie între unitățile de măsură metrice și cele imperiale a trimis o navă spațială într-o călătorie fără întoarcere în atmosfera marțiană.
- Pentium FDIV: Greșeală matematică a Intel care a zdruncinat încrederea consumatorilor și contul lor bancar.
- Y2K: Aproape a transformat noul mileniu într-o prăbușire tehnologică globală prin incapacitatea sistemelor IT de a distinge corect datele din anul 2000 și după acesta.
- Heartbleed: O vulnerabilitate a website-urile cu “https” a permis extragerea informațiilor confidențiale, afectând portaluri online, servicii de email și comunicare, aproape tot ceea ce folosește un certificat SSL.
- Therac-25: Aparatul de radioterapie coordonat de computer a administrat pacienților doze masive de radiații ca urmare a erorilor de programare.
Studiu de caz
Compania NewbridgeFX, lider în furnizarea de servicii de schimb valutar și soluții de plată și dedicată simplificării tranzacțiilor financiare, condusă de Joe Crook, a solicitat BetterQA o oportunitate de a-și îmbunătăți procesul de înregistrare. Deși interfața era ușor de utilizat, cele două echipe au urmărit să abordeze orice provocări potențiale care ar putea afecta experiența utilizatorului, indiferent cât de minoră. Scopul nu a fost de a remedia problemele, ci de a găsi oportunități pentru a ridica nivelul de satisfacție a utilizatorului și experiența utilizatorului. BetterQA a propus o serie de îmbunătățiri pentru a simplifica procesul de înscriere, făcându-l mai intuitiv și mai ușor de utilizat.
Parteneriat cu WillDom
Recent, BetterQA a anunțat intrarea în parteneriat cu o companie americană. “BetterQA Cluj este acum o filială a WillDom. Această uniune este o mișcare de afaceri și o alianță strategică menită să ridice ofertele noastre de servicii, să ne extindă raza de acțiune și să aducă o valoare de neegalat”, a transmis conducerea BetterQA.
WillDom, furnizor global de servicii IT cunoscut pentru soluții inovatoare și talente de top, este specializat în conectarea întreprinderilor cu profesioniști calificați pentru a conduce la succes în proiecte tehnologice. Noua companie va avea un portofoliu de servicii îmbunătățit, programe avansate de formare, inovații centrate pe client, expansiune globală și practici sustenabile, susțin inițiatorii proiectului.
Articol publicat în Transilvania Business nr. 130
