Închiderea proiectului P2GreenEST a generat dezbaterea cu privire la oportunitățile de afaceri, internaționalizarea IMM-urilor și dezvoltarea acestora prin acces la achiziții publice verzi în piețe noi din Republica Moldova, Serbia și Ucraina. ♦ Economia circulară imaginată de membrii consorțiului P2GreenEST se manifestă prin sprijinirea IMM-urilor din România și din țările participante în cadrul proiectului în vederea participării la licitațiile publice pentru achiziția de produse, servicii și lucrări verzi. ♦ În aceeași măsură, instituțiile publice din Republica Moldova, Serbia și Ucraina sunt încurajate să accelereze adoptarea conceptelor de economie verde și circulară inclusiv în cadrul achizițiilor publice pentru a stimula cererea de soluții sustenabile și inovatoare. ♦ Amenințarea asiatică se resimte și în acest sector.
Proiectul P2GreenEST, o inițiativă susținută prin programul Uniunii Europene COSME „Susținerea întreprinderilor Europene pentru participare la achizițiile publice în țările din exteriorul UE”, este implementat în parteneriat de către Clusterul Green Energy din România, Clusterul ea-ecoentreprises din Franța, Federația FADE din Spania și Camera de Comerț și Industrie din Republica Moldova, în perioada 1 iunie 2021– 31 mai 2024.
Obiectivul proiectului a constat în asigurarea și îmbunătățirea accesului companiilor europene inovatoare, active în sectoarele managementului apei, gestiunii deșeurilor și eficienței energetice, la procesul achizițiilor publice în țările beneficiare, respectiv Republica Moldova, Ucraina și Serbia.
„Scopul principal a fost să ajutăm companiile care activează în economia circulară să se dezvolte în Republica Moldova şi Ucraina, iniţial. Ulterior, am adăugat Serbia din cauza războiului din Ucraina. În acest sens, am conceput şi realizat un pachet de servicii. În general, companiile din acest domeniu de activitate sunt microcompanii sau la debut, de unde şi lipsa de experienţă în conceperea şi aplicarea unei strategii de internaţionalizare. Prin urmare, există disponibile pe site-ul proiectului (www.p2greenest.com) un manual de bune practici, sfaturi obţinute în urma parteneriatelor şi informaţii despre pieţele ţintite”, explică Cristina Colonna d’Istria, coordonatorul Consorțiului P2GreenEST.
În cadrul proiectului au fost promovate tehnologiile şi soluţiile companiilor din România, Franţa şi Spania în piețele publice sau private din Moldova şi Serbia. Green Energy Cluster este partenerul care a avut cel mai mare succes în atragerea întreprinderilor.
„Republica Moldova prezintă foarte multe oportunități pe fonduri de preaderare. Sunt o serie de domenii exploatabile de către companiile din România, precum domeniul epurării apelor. Dar discuțiile trebuie să abordeze și modul în care sunt gestionate deșeurile textile, de masă lemnoasă, în general, toate tipurile de deșeuri”, subliniază Lajos Vajda, președintele Green Energy Cluster.
Conceptul de comunitate sustenabilă pornește de la o strategie de dezvoltare durabilă pe care partenerii consorțiului P2GreenEST o popularizează în Republica Moldova. „Comunele trebuie să devină mai atractive, mai sustenabile. Am întâlnit sisteme de organizare sub forma asociaţiilor. La rândul lor, aceste asociaţii au creat Alianţa Băştinaşilor la nivel naţional, alcătuită din primării, şcoli, persoane fizice. Vorbim despre o reţea întreagă în care este implicată şi diaspora. A început foarte frumos şi procesul de clusterizare. Inițiativă există, trebuie să implementăm și să adaptăm proiecte comune. Avem deja companii interesate de piaţa din Republica Moldova. Este vorba despre un fabricant de cazane pe biomasă în întregime automatizate. De interes sunt procesele de colectare şi depozitare pe platforme a biomasei şi nu doar în Republica Moldova, ci şi în România. Trebuie evaluat întregul lanţ valoric, de la colectarea crengilor, achiziţionarea tocătoarelor şi până la instalarea sistemelor de încălzire”, mai arată Lajos Vajda, președintele Green Energy Cluster.
Achizițiile publice verzi, motorul dezvoltării pieței de servicii inovatoare
IMM-urile generatoare de soluții verzi și inovatoare se pot ancora în piața achizițiilor verzi organizate de instituțiile statului. Prin adoptarea unor practici de achiziții publice verzi, guvernele și instituțiile publice pot stimula cererea pentru soluții sustenabile, încurajând dezvoltarea durabilă printr-o economie care produse un impact redus asupra mediului.
„În România, abia recent ne-am focusat pe achiziții publice verzi, la criteriile verzi care ajută autoritățile contractante să selecteze furnizori, contractori, dar este, în continuare, o provocare. Este important să contractăm sau să cumpărăm pe cât posibil cât mai multe produse și servicii verzi. Practic, toate produsele verzi care într-un fel sau altul ajută la efectuarea tranziției către economia verde”, a precizat în cadrul evenimentului fosta președintă a Agenției Naționale de Achiziții Publice, Roxana Mînzatu, în prezent secretar de stat – Guvernul României.
„Până-n 2100, 60% din resursele pe care le utilizăm în acest moment se vor fi epuizat”, atrage atenția Elena Simina Lakatos, membră a Grupului de coordonare ECESP – Platforma europeană a stakeholderilor din domeniul economiei circulare. „Din acest motiv, trebuie să inovăm, să identificăm resurse noi, să fim consumatori mai responsabili. Cele mai multe resurse primare sunt utilizate în sectoarele de construcţii, agricultură, textile. Trebuie să accelerăm modificările pentru a încheia tranziţia cât mai curând. Cum? Prin implementarea principiilor modelului de economie circulară în comportamentul consumatorilor, în cadrul companiilor”.
Aceasta mai subliniază faptul că bugetele disponibile din care-şi poate trage finanţare sectorul de inovare nu este atât de mare pe cât ar trebui. Astfel, nu se poate afirma că fenomenul de inovare economică este accelerat în România.
Anual, 15 milioane € sunt alocate pentru IMM-urile care țintesc penetrarea de piețe noi. ERASMUS pentru antreprenori
„Avem o serie de scheme suport prin care ajutăm IMM-urile să acceseze pieţe externe, prin reţeaua EEN, constituită din peste 450 de organizaţii. Furnizăm sprijin adaptat nevoilor pentru dezvoltarea afacerii, acces şi interpretarea legislaţiei UE, şi, desigur, în vederea conectării şi creării de parteneriate, precum şi pentru atingerea stadiului de internaţionalizare. Această reţea este sprijinită de Comisia Europeană cu 15 milioane de euro anual pentru a furniza servicii gratuite IMM-urilor care urmăresc dezvoltarea business-ului sau atragerea de clienţi de pe noi pieţe externe”, arată Iker Ayerbe, project advisor – Consiliul European pentru Inovare și Agenția Executivă pentru IMM-uri (EISMEA).
Acesta a mai subliniat efortul susținut de sprijinire în vederea colaborării între clustere, printr-un apel de finanţare, în cadrul căruia clusterele pot primi finanţare pentru networking, training-uri şi stabilirea de parteneriate. Cifrele EISMEA: 1.400 de clustere, 100.000 de IMM-uri şi peste 10.000 de universităţi.
Obiectivele EISMEA vizează furnizarea de informaţii relevante și necesare, pentru ca IMM-urile din Europa să participe la licitaţii de achiziţii publice din ţări din afara Uniunii Europene în condiţii clare şi echitabile, precum Republica Moldova, Ucraina și Serbia, în cazul P2GreenEST.
IMM-urile pot accesa şi platforma Acces2Markets, unde pot obţine informaţii despre legislaţia din domeniul achiziţiilor publice.
„O schemă care durează de 15 ani este ERASMUS pentru antreprenori. Prin acest instrument un antreprenor poate beneficia de un grant pentru o perioadă de la o lună până la 6 luni pentru a vizita diferite companii şi să facă schimb de experienţă. Am depăşit până în acest punct peste 10.000 de schimburi de experienţă în afaceri”, declară Iker Ayerbe.
Oportunități de afaceri în Rep. Moldova în energie, apă, managementul deșeurilor
Deși piaţa achiziţiilor publice din Moldova este una relativ mică, 643 milioane € în 2023, aceasta prezintă numeroase oportunităţi pentru companiile din Uniunea Europeană focusate pe inovaţie, economie circulară și achiziţii sustenabile.
Cea mai mare parte a licitaţiilor pentru achiziţii se fac pentru bunuri şi produse, inclusiv inovaţie.
Guvernul şi instituţiile publice sunt tot mai motivate prin cadrul legislativ şi implementarea de politici publice să adopte noi tehnologii bazate pe principiile economiei circulare.
În baza legii, fiecare companie din Uniunea Europeană are aceleaşi drepturi ca şi o companie locală să participe în cadrul licitaţiilor, care sunt organizate la nivel naţional, printr-un sistem electronic de achiziţii publice – etender.ro.
„De interes ar fi licitaţiile organizate pe sectoarele apă, energie, managementul deşeurilor, achiziţii sustenabile, activităţi relevante pentru economia circulară”, precizează Diana Enachi, consultant în achiziţii publice şi private, Rep. Moldova.
„Până anul trecut au fost două provocări principale pentru companiile care nu aveau niciun fel de reprezentare legală în Moldova: lipsa înregistrării firmei şi semnătura electronică, care este obligatorie în cazul licitaţiilor publice. Cele două s-au rezolvat, în sensul că o companie poate avea un reprezentant legal printr-o procură, deci nu e nevoie să fie o firmă sau filială cu statut juridic în Moldova. Iar al doilea impediment a fost exclus, cel privind obligativitatea deţinerii semnăturii electronice în cazul participării la o licitaţie publică. Cu alte cuvinte, o autoritate publică din Moldova acceptă documentele semnate prin semnătură electronică eliberată de entitatea dintr-un alt stat U.E.. Analizând cifrele, putem să spunem că sunt firme care au câştigat licitaţii publice fără un partener local. Dar cele mai multe cazuri sunt de parteneriate cu firme locale. De altfel, şi recomandarea mea este de a încheia parteneriate locale pentru că facilitează procesul de participare”, mai explică Diana Enachi.
Problemele greu de gestionat de autoritățile din Serbia, oportunități de afaceri pentru companiile din România. Plus, posibilitatea repatrierii veniturilor
„Serbia este o piaţă bună pentru străini pentru că este mult loc, iar Guvernul Serbiei încurajează prezenţa investitorilor străini. Avem probleme majore în ceea ce priveşte managementul deşeurilor, iar aici pot găsi piaţă firmele din Uniunea Europeană. Un alt domeniu în care ne aşteptăm la investiţii străine este sectorul managementului apei. Printre obiectivele Masterplanului privind Strategia Managementului de Apă pe teritoriul Serbiei se află şi construcţia a 356 de staţii de tratare a apei reziduale. În sectorul energiei vrem să reducem emisiile de gaze cu efect de seră, prin investiții pe care ni le dorim realizate de investitori străini”, subliniază Mirjana Kranjac, Cluster Assistant Manager, ECOPANONIA Cluster.
Cel mai eficient mod de a pătrunde pe piaţă este printr-un parteneriat local. Investitorii străini se bucură de drepturi egale cu ale firmelor locale, au posibilitatea de a repatria veniturile prin dividende, taxe percepute privind cedarea drepturilor de proprietate intelectuală, precum şi alte fonduri asociate investiţiilor în Serbia.
„Avem, de asemenea, taxe rezonabile şi stimulente fiscale. Spre exemplu, taxa pe profit în Serbia este de 10%, în timp ce în România este de 16%, iar în Croaţia de 18%”, mai arată Mirjana Kranjac.
Nivelul concurențial accentuat de companii din Asia și Arabia Saudită
Peisajul investițiilor străine în Serbia este dominat în acest moment de companii asiatice și saudite, în continuă scanare de oportunități pentru exploatarea capitalului financiar disponibil.
„Ne-am deschis piaţa către companii din Europa, bineînţeles, dar şi din Indonezia, Malaezia şi Vietnam. Cred că Europa va avea un şoc pentru că aceste ţări au un ritm de dezvoltare foarte puternic, cu obiective clare, bine definite şi instituţii respectabile care le urmăresc şi le îndeplinesc. China investeşte foarte mult şi cu succes în Serbia, în infrastructura rutieră, făcând mai accesibil teritoriul Serbiei. De asemenea, investitori din ţările arabe sunt prezenţi pe pieţele din Serbia”, explică Mirjana Kranjac, Cluster Assistant Manager, ECOPANONIA Cluster.
În replică, Iker Ayerbe, reprezentantul EISMEA, arată că „Uniunea Europeană ia foarte serios în considerare ameninţarea companiilor chinezeşti, care sunt inovative şi foarte competitive”.
În timp ce Ana Osoro Barro, reprezentantul Federației Antreprenorilor din Asturia, Spania (FADE), apreciază că „accesarea unor contracte din ţări aflate la distanţă nu este o prioritate pentru companiile din Spania”.
Articol publicat în ediția tipărită cu nr. 130 a revistei Transilvania Business (3 – 31 iulie 2024)
