Cartoful, cea de-a doua pâine a țării cum este supranumit, a fost, pentru o zi, liantul care a adus împreună fermieri, furnizori de inputuri, procesatori, producători de utilaje, cercetători și oficiali din instituții care lucrează la politicile publice dedicate culturii cartofului sau au rol de supraveghere a industriei, la cea de-a 47-a ediție a Simpozionului Național “Ziua Verde a Cartofului”. Evenimentul ne-a găsit la ferma companiei Baradi Agro din Joseni, Harghita.
La cea de-a 47-a ediție a Simpozionului Național „Ziua Verde a Cartofului”, Federația Națională Cartoful din România, împreună cu specialiștii Institutul Național de Cercetare și Dezvoltare pentru Cartof şi Sfeclă de Zahăr (INCDCSZ) Brașov și Baradi Agro, gazda evenimentului, ne-au lansat provocarea unei teme actuale ”Cartoful – subiect versatil pentru cercetători, cultivatori și procesatori”, dezbătută în prima parte a evenimentului, organizat în 10 iulie 2024.
Simpozionul a fost deschis de ing. dr. Gheorghe Boțoman, un important specialist în agronomie, inclusiv în ceea ce privește cultura cartofului, participând la nu mai puțin de 41-a de ediții ale acestei manifestări.
“Este un privilegiu pentru mine să reprezint atât sectorul de cercetare din România, în frunte cu Academia de Științe Agricole și Silvice “Gheorghe Ionescu-Sisești”, dar și Federația Națională Cartoful din România care este prima organizație de fermieri înființată în țara noastră după Revoluție, are 33 de ani de activitate. Suntem impresionați de ce am găsit aici. Pentru că în urmă cu doi sau maxim 3 ani era un câmp ca toate câmpurile de cartofi din țara noastră, iar acum gazdele noastre au făcut minuni, ceea ce indică un viitor foarte bun al cartofului nu numai în România, dar și în estul Europei, sau, poate, chiar în Europa și, de ce nu?, în lume. Iată că în România avem și o infrastructură care dorește să proceseze a doua pâine a țării”, a fost mesajul de deschidere transmis de ing. dr. Gheorghe Boțoman.
Ing. Cleonic Sucaciu, președintele Federației Naționale Cartoful din România și liderul grupului de producători de cartofi din Țara Făgărașului, a adresat, de asemenea, un mesaj celor câteva sute de participanți la eveniment. “În primul rând doresc să le mulțumesc tuturor participanților, fermierilor noștri, colegilor de muncă care duc mai departe acest steag numit cultura cartofului, cercetătorilor și oamenilor de știință care ne sprijină, participanților cu standuri care pentru noi sunt parteneri deosebiți pentru a putea să implementăm tehnologia și să creștem atât producția, cât și profitabilitatea în fermele noastre”, a subliniat acesta.
Romeo Șoldea, noul director general al Autorității Naționale Fitosanitare, și-a arătat sprijinul pentru industria cartofului, amintind și de problemele care au frământat instituția publică.
“Mulți dintre dumneavoastră cunosc frământările prin care autoritatea a trecut în ultimele luni, de la zvonuri până la o ordonanță de urgență prin care eram desființați și asimilați. Cu bucurie, vă spun că am depășit acea situație și rămânem în continuare o autoritate așa cum am fost și până acum, autoritate care, sperăm noi și avem promisiuni ferme în direcția aceasta, își va mări anvergura în viitorul apropiat. Doresc să subliniez faptul că autoritatea își îndreaptă toate forțele către dumneavoastră, către fermieri, vă asigurăm că problemele industriei cartofului și ale cartofului de sămânță ne sunt binecunoscute și vă asigurăm că în cel mai scurt timp vom livra și rezultate”, a spus Romeo Șoldea.
Aplicat despre cultura cartofului
Două intervenții care au urmat au pus în discuție mult mai aplicat viitorul acestei culturi în țara noastră în contextul în care suprafața cultivată se învârte în jurul cifrei de 30.000 de hectare și a multiplelor provocări cărora reprezentanții sectorului trebuie să le facă față.
Ing. dr. Aurel Badiu, vicepreședintele Academiei de Științe Agricole și Silvice “Gheorghe Ionescu-Sisești”, a punctat că filiera cartofului ar trebui tratată cu același interes de politici agricole și de securitate alimentară pentru că importanța lui este covârșitoare, mai ales că aceasta se confruntă cu mari probleme care nu pot fi rezolvate decât printr-o decizie politică adecvată.
Aurel Badiu a mai subliniat că cercetarea pentru cultura cartofului trebuie să continue să se amplifice în condițiile noilor provocări climatice.
“Schimbările climatice au schimbat paradigmele de cultură, vor schimba paradigmele de consum, vor schimba paradigmele comerciale. În 10 ani de zile, va trebui să privim cartoful altfel, iar cercetarea agricolă a filierei și industria alimentară aferentă filierei, este pusă, după părerea mea, corect în ecuație. Putem discuta în ce măsură cercetarea poate să susțină mutațiile care încep să se vadă la cartof. Cea mai simplă și evidentă mutație este că în zona Harghita-Covasna, față de ce am învățat la școală se irigă cartoful. Irigarea cartofului nu înseamnă totdeauna un preț mai scăzut, înseamnă costuri mai mari, dar înseamnă, în același timp, o mutație esențială în ceea ce se cheamă gestionarea bolilor și dăunătorilor”, a spus invitatul.
Acesta a accentuat că problemele sunt enorm de multe, iar, în viitorul apropiat, academia, cu ajutorul Ministerului Agriculturii și al Ministerului Cercetării, va trebui să conceapă un program integrat în ceea ce privește cercetarea agricolă în domeniul cartofului.
Aurel Badiu a mai indicat un segment al industriei care merită valorificat: “Spre deosebire de alte plante de cultură la care exportul de materie primă este impus de atitudinile utilizatorului, cartoful este din punct de vedere culinar cam asemănător peste tot, ceea ce va permite României să exporte produs transformat, produs cu valoarea adăugată mare”.
Directorul general al Departamentului de Politici Agricole din Ministerul Agriculturii, dr. Elena Tatomir, care păstorește sectorul politicilor agricole de peste 20 de ani și a sprijinit promovarea unor politici publice în sprijinul cultivatorilor de cartofi, a arătat că în țara noastră se înregistrează în continuare un deficit de sămânță de cartof și însăși balanța comercială este deficitară în ceea ce privește asigurarea consumului de cartofi în România.
“Am avut o masă rotundă pentru a creiona obiective viitoare la care fiecare dintre noi trebuie să-și aducă aportul în funcție de ceea ce fiecare reglementează și să găsim pârghiile necesare pentru a face să crească atât producția de producere de sămânță, să nu ne limităm la cele 900 de hectare care se cultivă acum, și să extindem, de asemenea, cultura de cartof. Faptul că se investește în acest sector, vedem noi unități de depozitare e o dovadă că este încă interes pentru această cultură și pentru că ne aflăm aici avem dovada cea mai vie a ceea ce înseamnă o producție integrată, așa cum se vehiculează de la fermă la furculiță, sunt capacități de depozitare, există fabrica care urmează să fie dată în folosință, care cu siguranță va aflui mari cantități de cartofi din această zonă și nu numai. Este un lucru extraordinar pentru dezvoltarea unei comunități locale și a tuturor fermierilor care cultivă cartofi”, a spus dr. Elena Tatomir.
Invitata a atins și problema pregătirii profesionale a viitorilor specialiști în agricultură. „Noi finanțăm și 59 de licee agricole și este nevoie să schimbăm puțin curricula (…). Împreună trebuie să stabilim și tehnologii care să fie adaptate schimbărilor climatice, să aducem un suflu nou în ceea ce privește învățământul agricol, cercetarea să fie la loc de frunte și să vă confere dumneavoastră posibilitatea unor soiuri valoroase și cu rezistență la schimbările climatice”, a spus aceasta.
Viitor în depozitare și procesare
Co-moderator al evenimentului, Bodo István, directorul comercial al Baradi Agro, ne-a introdus în universul în expansiune al procesatorilor de cartofi.
„Scopul nostru este ca la capătul lanțului de procesare a cartofului să avem un produs finit de calitate impecabilă, în cantități semnificative, care să fie recunoscut chiar și pe plan internațional, cartofii congelați Rusty. Pentru aceasta avem nevoie de o stocare performantă a materiei prime după ce aceasta ajunge la noi de la dumneavoastră”, a deschis acesta secțiunea de prezentări a unităților de depozitare și procesare.
Kari András (foto stânga), director în cadrul Baradi Agro, ne-a introdus în lumea procesatorilor de cartofi, vorbind despre investițiile în hale de depozitare, realizate pe platforma companiei din comuna Joseni.
“Patru depozite de cartofi au fost construite în Joseni, una dintre cele mai mari investiții din zonă, realizată de un grup de prieteni pentru a sprijini economia locală și regională. Capacitatea maximă actuală a tuturor depozitelor este de 75.000 de tone care poate fi crescută la 97.000 de tone în viitor. Aceasta permite dublarea capacității de stocare profesională a cartofilor din țară. Fiecare depozit are o unitate de producție unde se pregătesc cartofi proaspeți, vidați, cu care se pot deservi restaurantele și unitățile de catering locale. În plus produsele pregătite aici se găsesc și pe rafturile partenerilor”, a spus reprezentantul gazdelor.
Inginerul agronom Szabó Ákos a completat: “Scopul nostru în principal este ca toamna după recoltare să recepționăm aici, la depozite, o cantitate cât mai mare de cartofi de o calitate cât mai de bună. Pentru asta avem o echipă de ingineri agronomi care pe toată perioada de vegetație stă la dispoziția fermierilor și încercăm împreună să obținem o recoltă cât mai satisfăcătoare pentru fermieri și de foarte bună calitate pentru fabrica de procesare”.
În rețeaua de furnizori sunt, în 2024, 53 de fermieri care produc 43.000 t de cartofi pe o suprafață de peste 1.000 de hectare.
Planurile Baradi Agro vizează ca, în doi ani, să ajungă la o capacitate de stocare de 120.000 de tone de cartofi de procesare.
Despre obiectivele de investiții în procesare, edificate în Parcul Industrial din comuna Remetea, județul Harghita, a vorbit Kiss Károly. Acesta ne-a purtat și într-un tur virtual al fabricilor, prezentându-ne linia tehnologică de procesare a cartofilor pai, respectiv fulgi de cartofi.
Capacitatea de procesare pe oră a fabricii de cartofi pai preprăjiți și congelați este de 10.000 kg de cartofi și capacitatea de produs finit este de 6.000 kg/h. “Anual putem produce 42.000 de tone cartofi pai preprăjiți și congelați, iar cantitatea de cartofi folosită pentru această operațiune este de 70.000 t/an”, a explicat Kiss Károly. Când va funcționa la capacitate maximă, fabrica va avea 70 de angajați. Fabrica de fulgi de cartofi va avea o capacitate de procesare de 3.600 de kg/h, produs finit 600 kg/h, însemnând 4.200 tone pe an. La capacitate maximă, uzina va funcționa cu 40 de angajați.
Bineînțeles, dincolo de utilizarea unor tehnologii moderne și eficiente, producția este influențată și de calitatea cartofilor folosiți. Piața de desfacere a produselor va fi atât cea internă, cât și externă.
Loturi experimentale
“Spunea regretatul profesor Berindei, inițiatorul acestui eveniment, că simpozionul național Ziua Verde a Cartofului dă prilejul cercetătorilor și fermierilor să vorbească cu planta de cartof”, a sunat invitația ing. dr. Gheorghe Boțoman de a vizita, după simpozion, loturile experimentale, cultivate în aproprierea platformei de depozitare.
Opt furnizori de genetică, printre care Institutul Național de Cercetare și Dezvoltare pentru Cartof şi Sfeclă de Zahăr de la Brașov și Stațiunea de Cercetare și Dezvoltare pentru Cartof Târgu Secuiesc, și-au prezentat, soiurile însămânțate în parcele.
Spre exemplu, participanții au putut vedea cum se comportă în teren cele două noi soiuri de cartof create anul acesta la SCDC Târgu-Secuiesc, “COVASEC” și “TRANSEC”.
Gheoghe Boțoman a mai punctat că după recoltare, va fi făcută determinarea calitativă a respectivelor soiuri, pentru a se stabili cum s-au comportat în condițiile pedo-climatice din zona Gheorgeni. Aceste date vor fi cuprinse într-un material tehnico-științific care va fi publicat în rețeaua Academiei de Științe Agricole și Silvice în folosul fermierilor.
După vizitarea loturilor experimentale ne-am oprit și la standurile companiilor furnizoare de inputuri pentru cultura cartofului, utilaje agricole, mașini de ambalat inovatoare sau drone agricole.
Printre expozanți s-au numărat Corteva Ag𝗿iscience, Summit Ag𝗿o România, Azomureș, Bayer Crop Science, Cich, Nufarm, Syngenta, Timac Agro – inputuri sau Titan Machinery și APH Group – utilaje și echipamente agricole.
“Azomureș a venit cu sortimentele de îngrășăminte produse de noi, cu toată gama completă. Prezentăm și noutăți, tehnologii de fertilizare inovative în sensul în care noi recomandăm să se aplice îngrășăminte complexe și pe cultura verde, adică în perioada de vegetație. Cartoful este un mare consumator de potasiu și obiectivul este cum să se asigure acest necesar. Totodată, pentru orice plantă, în special cartoful, trebuie să fie asigurat tot necesarul de nutrienți în formă echilibrată și corespunzătoare”, ne-a spus ing. Vass Lajos, consultant specialitate vânzări, Azomureș, despre prezența producătorului de fertilizanți mureșean la Joseni.
Titan Machinery a expus, spre exemplu: mașina de recoltat cartofi 𝗔𝗩𝗥 𝗦𝗣𝗜𝗥𝗜𝗧 𝟲𝟮𝟬𝟬, mașina de plantat cartofi 𝗔𝗩𝗥 𝗖𝗘𝗥𝗘𝗦 𝟰𝟰𝟬, tractorul 𝗦𝗧𝗘𝗬𝗥 𝗔𝗕𝗦𝗢𝗟𝗨𝗧 𝗖𝗩𝗧 𝟲𝟮𝟴𝟬 și tractorul 𝗖𝗔𝗦𝗘 𝗜𝗛 𝗣𝗨𝗠𝗔 𝟭𝟳𝟱, echipat cu roți tehnologice.
La eveniment au fost, totodată, prezentate cele mai noi drone agricole de la 𝗗𝗝𝗜 𝗔𝗴𝗿𝗶𝗰𝘂𝗹𝘁𝘂𝗿𝗲: 𝗔𝗴𝗿𝗮𝘀 𝗧𝟱𝟬 și 𝗠𝗮𝘃𝗶𝗰 𝟯 𝗠𝘂𝗹𝘁𝗶𝘀𝗽𝗲𝗰𝘁𝗿𝗮𝗹.
Corteva Agriscience, portofoliu complex pentru cultura cartofului
Am poposit mai mult la standul Corteva Agriscience, cunoscându-le apetența pentru dezvoltarea de molecule noi pentru protecția plantelor.
Andrei Doru, Category Marketing Manager Fungicide & Insecticide, Corteva Agriscience – Romania & Republica Moldova ne-a prezentat portofoliul de fungicide și insecticide al companiei.
“Avem un portofoliu foarte competitiv pe acest segment cu produse deja consacrate. Avem cel mai bun fungicid pentru controlul manei, și anume Zorvec Entecta, un produs cu două substanțe active – Zorvec care are un mod de acțiune diferit față de al fungicidelor din piață, iar rezultatele și feedback-ul de la fermieri este unul foarte bun. Pe lângă Zorvec, acesta mai conține o altă substanță activă – amisulbron. Astfel avem o sinergie foarte bună între aceste două substanțe active și pe lângă efectul preventiv și curativ foarte bun avem și o protecție de lungă durată comparativ cu celelalte fungicide deoarece substanțele active se depozitează în frunze”, ne-a explicat Andrei Doru.
Un alt produs prezentat a fost Curzate, pe bază de cimoxanil.
“Pe partea de insecticide avem două produse. Laser, un produs biologic care oferă protecție împotriva gândacului din Colorado. Pentru fermierii care doresc să aplice mai târziu și își doresc să nu își pună problema reziduurilor le recomandăm Laser. Cel de-al doilea insecticid este Suvisio, un produs avansat care oferă protecție foarte bună împotriva gândacului din Colorado, de asemenea”, a completat reprezentantul Corteva Agriscience.
Compania dezvoltă alte produse pentru cultura de de cartofi. “În curând vom lansa un nematocit. Știm că este o piață din ce în ce mai provocatoare, foarte greu reușim să combatem nematozii”, a spus Andrei Doru, adăugând: “vom veni și cu insecticide granulare. Îi încurajăm pe fermieri să fie aproape de Corteva, să stea în legătură cu colegii noștri deoarece împreună putem să avem o cultură de succes atunci când vorbim de cartofi și nu nu numai”.
Adrian Ionescu, Category Marketing Manager Fungicide, Insecticide SAT & Biologicals, Corteva Agriscience, Romania & Republica Moldova, ne-a povestit despre portofoliul de produse biologice, noutatea companiei Corteva anul acesta.
“Aș menționa, în primul rând, Utrisha N, cel mai tare produs la ora actuală, un fixator de azot care înlocuiește fertilizarea fazială cu azot, dând posibilitatea plantei să absoarbă azotul din atmosferă, stiind că în atmosfera avem 78% azot, iar schimbările climatice influențează foarte mult absorbția azotului, mai ales cel granulat aplicat la sol care în lipsa ploilor nu poate fi absorbit”, a explicat acesta. Utrisha N este un produs cu certificat eco.
Un alt produs recomandat este Bio Forge, un produs antistres, care se poate aplica ori după erbicidări cu produse improprii sau care au produs arsuri, la fel de bine în cazuri de secetă puternică sau stres de ger, mai ales în perioada înfloritului când culturile trec printr-un stres biologic, un stres natural, indiferent de condițiile climatice. De asemenea, pentru fertilizarea culturii, specialistul ne-a recomandat Kinsidro Nutri, cel mai concentrat fertilizant cu aplicare foliară care poate debloca elementele feroase – fier, mangan, cupru – din sol.
“Pe lângă acestea mai avem Starter M, care este un produs destinat în special începuturilor de vegetație. Este un multivitamin, pentru că are toate elementele nutritive într-un mix esențial pentru dezvoltarea plantei în primele faze de vegetație. Keylate B este un produs pe bază de bor, avantajul lui este acela că poate fi amestecat, poate fi aplicat în amestec cu multe produse fitosanitare pentru că aici era durerea multor fermieri”, a subliniat Adrian Ionescu.
Tot un produs foarte bun în perioada dinaintea stresului hidric este Harbest, care conține azot și calciu.
“Harbest este un biostimulator care aprovizionează planta, îi dă posibilitatea să-și mărească rădăcinile și să absoarbă mai multă apă, iar calciul aplicat foliar îi deblochează plantei necesarul de calciu pentru o structură de rezistență foarte bună. Calciul este foarte important în cultura de cartof, de aceea în zonele cu pH acid, cultivatorii utilizează acel carbonat de calciu, dar în momentele în care stresul hidric este pronunțat, planta nu mai poate să mai ia necesarul de calciu din sol, de aceea recomandăm această formulare unică din Harbest pentru a-i debloca creșterea plantei, chiar și în condiții de stres, și pentru a realiza o producție foarte bună”, a explicat specialistul.
Nu în ultimul rând, un produs care finalizează producția este Sugar Mover. Acest produs vine să completeze partea de calitate a tuturor tratamentelor aplicate până atunci în cultura cartof.
“Dacă stăm ne imaginăm că pe fiecare frunză am investit bani, din produse fitosanitare, din fertilizanți, din tot ce am aplicat noi până în momentul în care realizăm producția, toți acei bani nu se văd în câmp decât ca parte verde a plantei. Dar ca să transmitem toți banii aceia investiți în frunză mai departe în producția finită, în cartofi, trebuie să utilizăm după înflorit, când încep să crească cartofii, Sugar Mover. Sugar Mover mișcă toate foto-asimilatele, tot ce a produs frunza aceea, cu tot ce i-am dat noi înainte, către partea de producție, asigurând calitate și mișcând toți acei bani acolo unde ne interesează cel mai mult”, a exemplificat Adrian Ionescu.
Summit Agro – gamă largă de produse
Summit Agro România are o gamă largă de produse de protecția plantelor pentru cultura cartofului, atât insecticide, fungicide, nematocide, moloscocide, cât și fertilizanți foliari și biostimulatori, gama de alternative BIO Seipro.
“Pentru cultura cartofului recomandăm, ca insecticide, renumitul Mospilan 20 SG, un produs sistemic pentru combaterea afidelor, cât și două produse de contact – Wizard și Deca 2.5 EC. Ca fungicide avem o gamă pe bază de cupru, Triumf 40WG, Curenox 50 și Cupertine Super, și un produs pe bază de cimoxanil și zoxamid – Zetanil. Pentru fertilizarea foliară recomandăm produsele Elite, Fertigofol Ultra și Sulfomax Fluid, iar dintre biostimulatori – Kinactiv Fruit, Kinactiv Root și vom avea un produs nou – Kinactiv Max. Eu recomand Kinactiv Fruit, pentru că are în compoziție fosfor și potasiu, ceea ce ajută cartoful în perioada de stres, mai ales de secetă, pentru că știm că potasiul reține apa în cartof”, ne-a exemplificat Miron Costel, director de vânzări Nord-Est, Summit Agro România.
Ligia VORO
Articol publicat în ediția tipărită cu nr. 131 a revistei Transilvania Business (22 august – 19 septembrie 2024)
