Cătălin Drulă susține că avertismentul său că administrația clujeană va rata banii europeni pe acest program se adeverește.
„Din 2022, am tot avertizat că administrația Clujului va rata acest proiect, sperând ca asta să-l ambiționeze pe dl. Emil Boc și să nu piardă banii europeni. Ultima dată, am făcut-o în termeni duri cu câteva zile înainte de alegeri. Liderii partidelor de guvernare, miniștri și înalți oficiali au făcut acel spectacol al lopeților.
Chipurile, dădeau startul lucrărilor la metrou. Am numit acel spectacol “un desant al papagalilor”. Și un “dans al ploii”, adică o invocare magică a materializării lucrărilor pentru metrou. Am fost criticat că am fost prea dur și colorat în limbaj. Chiar cei invocați, mi-au transmis asta pe diverse canale: “nu se face așa ceva, ai trecut de o limită”. Așa o fi.
Eram furios că în loc să se concentreze pe munca de pregătire și implementare a unui megaproiect de infrastructură, care se afla într-un punct critic, cei responsabili mai degrabă se țineau de spectacol. Mi-am pus furia și frustrarea în cuvinte, ca mulți dintre voi. Dincolo de epitete însă rămâne realitatea. Adevărul”, a menționat Drulă.
Comisia Europeană va suspenda finanțarea de 300 de milioane de euro destinată metroului din Cluj-Napoca, executivul din România fiind în căutarea unor surse alternative, precum certificatele verzi, spun surse guvernamentale, conform Economedia. Unul dintre motive îl reprezintă întârzierea procedurii de licitație, în special publicarea în Jurnalul Oficial al UE.
Ministrul transporturilor, Sorin Grindeanu, afirma că anumite informații tehnico-economice esențiale ale proiectului nu au fost incluse în registrul european, însă acesta poate beneficia de fonduri prin Programul Transport. Ministrul investițiilor europene, Adrian Câciu afirma că metroul de Cluj este cel mai întârziat din PNRR, fiind fără contract pentru dirigenția de șantier, iar premierul Marcel Ciolacu, că la nivel european a fost reținută o sumă din cererea de plată nr. 3 din PNRR, destinată lucrărilor la metrou.
Inaugurare cu cinci premieri
Totuși, primarul Clujului, Emil Boc, afirmă că municipalitatea a parcurs toate procedurile legale ale licitației, că în toamnă sosesc utilajele gigant de săpat tunelurile (“cârtițe”), iar finanțarea e asigurată prin contractul existent. La inaugurarea șantierului de mutare a utilităților pentru începerea lucrărilor, organizată înainte de alegerile locale, au participat cinci prim-miniștri: foști sau în exercițiu.
“2031 este termenul de realizare a întregii magistrale, 2026 – termen intermediar pentru primele șapte stații. Să ne revedem sănătoși în 2031, la cea dintâi cursă de metrou, iar până atunci să lucrăm profesionist pentru ca acest lucru să se întâmple”, îndemna edilul clujean.
În 2023 a fost semnat contractul de proiectare și execuție de lucrări de infrastructură (structură de rezistență, cale de rulare, finisaje, sisteme de instalații), automatizare de trafic, racordare la alimentarea cu energie electrică) aferente magistralei.
Executant al lucrării este asocierea Gulermak Agir Sanayi, Gulermak Spolka, Alstom Transport, Arcada Company, proiectant fiind Yuksel Proje Ankara – Sucursala București. Durata de realizare a investiției este de 96 luni, ordinul de începere fiind dat în 1 septembrie 2023. Panoul de șantier atestă ca dată a construcției 3 iunie 2024, iar cea a finalizării, 2 decembrie 2031.
Proiectul de 2,7 miliarde de euro constă în proiectarea, construcția, echiparea și punerea în funcțiune a unei linii de metrou ușor în Zona Metropolitană Cluj, de 21 km, având 19 stații și un depou, dotate cu facilități pentru integrarea cu celelalte sisteme de mobilitate.
Trenul metropolitan, scos de la naftalină
Apelul a fost deschis în luna iunie, iar termenul limită pentru cererea de finanțare este 31 decembrie. Proiectul constă în esență în introducerea unui serviciu de transport public de călători de-a lungul infrastructurii existente de cale ferată între Gârbău și Bonțida. Infrastructura rutieră și pietonală aferentă include realizarea de pasaje subterane la Cluj-Napoca, pe str. Fabricii de Zahăr și conexiuni cu Aeroportul Avram Iancu și stația de metrou Viitorului, precum și amenajarea de peroane și pasaje pentru pietoni.
Obiectivul este să folosim infrastructura existentă pentru o mobilitate mai bună în zona metropolitană, iar trenul metropolitan să completeze proiectele metroului și centura metropolitană pentru o dezvoltare sustenabilă pe termen lung a Clujului. Proiectul a fost pus pe masa Comisiei Europene, inclus în Master Planul de transporturi și Planul Transport 2021-2027. Acum lucrăm la îndeplinirea etapelor legale necesare pentru a depune și obține finanțarea europeană.
Intervențiile cuprinse: 5 modernizări, 8 stații noi (în Jucu, Apahida, Cluj-Napoca), 10 stații fără lucrări; infrastructură rutieră și pietonală: pasaje pietonale și pasaj rutier subteran la Cluj-Napoca (str. Fabricii de Zahăr); amenajarea de peroane, pasaje pietonale, parcări auto în Gârbău, Rădaia, Dezmir, Apahida, Câmpenești, Jucu de Jos, Bonțida; modernizare treceri la nivel existente; achiziție material rulant: 7 trenuri; capacitate de 420 pasageri cu 315 pe scaune, 840 pasageri la circulația în tandem”, potrivit Primăriei Cluj-Napoca (PCN).
