Stimularea consumului de produse locale de calitate în detrimentul celor de masă a animat întreprinzătorii din cadrul evenimentului “Go Green” – Murals of Youth.
“Există multe inițiative antreprenoriale care nu au continuitate fără aportul tehnologiei de care nu te poți lipsi fiindcă unește comunități și poate aduce creatorii locali în fața consumatorilor, lucru foarte greu de înfăptuit altfel. Pe de altă parte, este foarte costisitor să ai expunere în mediul digital datorită competiției, a banilor pe care trebuie să îi bagi, bugetului de alocat.
La Iarmaroc.com am creat un ecosistem prin construirea unei platforme de tip marketplace în care consumatorii pot să îi găsească pe creatori și să cumpere direct de la ei, la prețul real, de producător. Creatorii își adaugă produsele direct în platformă, au un profil.
Totul e o conexiune directă în care poți să îi scrii creatorului ce îți place din ceea ce face el și să îți creeze un produs personalizat, “tăind” astfel intermediarul. E un proiect de economie socială, pe care în 10 ani vrem să îl transformăm într-un business; acum se află în anul patru”, a spus Emilian Vasi, fondator al Iarmaroc.com, platformă de vânzare pentru bunuri unicate și creative.
Pledoarie pentru brandurile independente
“Ne orientăm și spre evenimente care unesc oamenii, fiind o punte de legătură între consumatorul final și creator. Acolo se produc schimbul de idei și educarea. Altfel e foarte greu pentru un proiect să educe în masă, să exprime ideea de sustenabilitate, de produse create local, de calitate.
Aceasta ca variantă la producția de masă, cu produse care nu știi unde sunt lucrate, cine se află în spatele acelui tricou care costă 20 de lei și care se bazează pe o pilotare a unor grupuri sociale din diferite părți ale lumii.
E o direcție deloc bună la nivel global, care produce multe deșeuri, un consumerism în masă ce contribuie inclusiv la schimbările climatice. În cadrul evenimentelor Iarmaroc la Sat am adus în Parcul Etnografic din Cluj 70 de creatori din România, acum vrem să facem Iarmaroc la Oraș.
Este bine să știi că ai un loc în care se aducă toți producătorii și creatorii de produse de calitate, cum este piața de producători de lângă Cluj Arena. La fel trebuie să facem loc brandurilor independente din România care creează produse de calitate. Rolul nostru este de curatori: să ne asigurăm că ei le creează, că folosesc materiale calitative, să ridicăm ștacheta”, a adăugat Vasi.
Vremuri grele pentru produsele de calitate
“Produsele sustenabile, autentice pot avea prețuri și de două ori mai mari decât cele de masă, dar trebuie să înțelegem de ce sunt mai scumpe. Într-o economie circulară ne ajutăm unii pe alții, înțelegem beneficiul. Însă până atunci, la nivel de societate, trebuie să ne putem permite să consumăm produse de calitate, fiind și o chestiune de bani.
În alte țări se pune accent pe produsele realizate local, în Elveția există o rețea de distribuție a cooperativelor finanțată de autorități. Acolo, fermele trebuie să își implementeze, prin Blockchain, acest sistem de trasabilitate care ajunge până la consumatorul final.
Scanând un cod QR în supermarketuri vezi tot lanțul: unde a mers produsul cu vaporul, de unde provine materialul de la un recipient de plastic. E o chestie de trasabilitate și de a aduce aproape produsele locale.
Prin inițiativele private ale producătorilor de la noi nu se creează însă ceva coeziv, prin care să fie educat consumatorul final. Trebuie să vină și autoritățile din spate, însă avem nevoie și de o afluență pentru a ne permite produsele respective. Vedem și în România o creștere vizibilă, de la an la an, a adopției produselor de calitate, chiar și pe un fond economic neprielnic.
E importantă și partea de sănătate: dacă folosești un produs organic, acest lucru ți se întoarce în timp. Trebuie să facem pași constanți, din inițiative izolate, până se creează un context favorabil la nivel de țară. Există o prevedere legală pe care puțini consumatori o știu: ești obligat ca restaurant, cafenea, să oferi o variantă reutilizabilă consumatorului tău. Cafenele de specialitate au început să își achiziționeze pahare reutilizabile, cu sistem de garanție – returnare”.
Paharul reutilizabil, accesoriu de festival
“Noi am creat primul sistem de pahare reutilizabile din România, care le înlocuiește pe cele de unică folosință, ce ajung de fiecare dată la gunoi și provoacă munți de deșeuri, adăugând și partea de organizare a evenimentului, consultanță, branding. În acest fel paharul devine un accesoriu la festival.
Mergem noi către organizatorii de festivaluri, dar și invers. Ne găsiți la Jazz in the Park – Cluj, la Codru Festival – Timișoara, am fost la concertul Coldplay de la București. Consumatorul se adaptează, cu organizatorii mai trebuie lucrat. Paharul de carton are de fapt încorporată o folie de plastic care nu o poți recicla 100%.
În schimb, noi avem pahare de polipropilenă, al doilea material în topul durabilității, după inox, pentru pahare sau caserole de mâncare. Sistemul funcționează foarte simplu, în regim de închiriere: te duci la bar, ți se reține o garanție generală de 10 lei pentru pahar, deja normală în Franța, Germania, Austria, ți se schimbă paharul, ți se dă unul curat fiindcă nu este igienic ca barmanul să îți toarne în același pahar.
La final este alegerea ta dacă vrei să mergi cu acest accesoriu acasă, ca suvenir, să îl refolosești în drumeții, picnicuri sau îl duci înapoi, cu recuperarea garanției. Avem în portofoliu 6-7 modele de pahare, create de mai mulți designeri, încercăm să promovăm și artiștii noștri locali.
Eu spun că sustenabil înseamnă ca produsul să fie și eficient, și profitabil pentru tine, ca investiție, să nu încercăm să reducem acest termen la o definiție cât mai simplă”, a atenționat Alex Boncu, cofondator al companiei de pahare reutilizabile Ză Kup.
Uniți împotriva consumerismului
“În România nu avem educația de a ne gândi în perspectivă, pe termen lung. Ceea ce ar putea să pară o investiție inițială mai costisitoare ne va salva de fapt mai multe fonduri de-a lungul anilor deoarece ar trebui să luăm în calcul și durabilitatea produselor, care ar putea să ne țină o viață întreagă. Același lucru îl aplicăm la Zero Waste Festival, eveniment de care mă ocup.
În mod normal, în scenariul clasic al unui produs există o grămadă de costuri de ambalare, etichetare, transport, însă ascunse cumva, de care clientul nu este conștient. La final, când tragi linia, produsele vrac vor fi mult mai ieftine decât cele ambalate. Sustenabilitatea nu este doar un stil de viață, ci un act de responsabilitate, de respect, atât față de sănătatea noastră – corp, minte, cât și față de natură și viitor.
E și un act de disciplină în comparație cu o lume consumeristă care îți bagă pe gât multe produse de care ajungem să credem că avem nevoie. Trebuie să îți pui o întrebare în plus, să renunți la impulsul de a cumpăra un produs, să îți spui că poate nu ai nevoie de 10 obiecte de același fel”, a îndemnat Andra Borz, inițiatoarea Zaiafet pe Lună – Zero Waste Festival.
Blazer de 5.000 de euro vs. unul second-hand
“În ceea ce privește îmbrăcămintea, nu întotdeauna produsele sustenabile sunt mai scumpe. Loro Piana este unul dintre top trei branduri din lume care folosesc un cașmir foarte bun, din Mongolia, printr-o procedură foarte complicată. La final, un blazer de marcă ajunge la 5.000 de euro.
Totuși, același cașmir îl poți găsi și tu în magazine second-hand la un preț foarte bun pentru buzunarul oricărui om. Atunci te întrebi de ce nu ai putea să îl îmbraci și tu, pe pielea ta. Am ajuns să purtăm materiale din plastic, nailon, latex care ne irită toată ziua și îi enervăm și pe alții”, a remarcat Andreea Tătărușanu, inițiatoarea atelierului de îmbrăcăminte My Famous Blazer.
“De ce să nu minimalizăm atunci acest consumerism abuziv și agresiv și de unică folosință și să nu purtăm haine care ne reprezintă și care atestă pasiunea unui creator și nu ceea ne oferă piața? Să fim diferiți, să avem personalitate, iar acel cașmir pe care îl vedem pe acel website cu 5.000 de euro să îl putem avea și noi dacă adoptăm o atitudine sustenabilă.
Oamenii etichetează cuvinte ca sustenabilitate, green, eco, bio, dar în spatele unei asemenea poze nu se află nimic. În afacerea mea cu blazere dăm o a doua șansă materialului: vrem să vedem dacă putem să îl reutilizăm, să îl reintegrăm în garderoba noastră și să îl refolosim. Nu doar să cumpărăm haina odată cu trendul, să îi dăm o unică folosință, apoi să o aruncăm, ci să ne întrebăm dacă nu va produce daune mediului”.
Expoziție în mișcare pe autobuzele Clujului
“Încet, încet, festivalurile vor fi nevoite să facă lucrurile din ce în ce mai bine. Suntem aici, în Cluj, care vrea să ajungă între primele 10 orașe “verzi” ale Europei pe acest trend, iar municipalitatea este interesată să legifereze, să adopte hotărâri în această direcție. În Brașov există deja asemenea legi locale”, a remarcat Georgian Mazerschi, organizatorul Murals of Youth.
Conferința “Go Green” a fost organizată în cadrul evenimentului Murals of Youth, din Piața Unirii, în scopul de a promova sustenabilitatea prin diferite mijloace și inițiative. Invitații au discutat despre conceptul de sustenabilitate în toate domeniile și impactul pozitiv al acestuia asupra societății.
O altă dezbatere, “Arta murală azi”, a surprins diferența dintre artă și vandalism și impactul tinerilor în domeniu. Printre vorbitori au figurat Georgiana Sima – inspector la serviciul evenimente publice din Primăria Cluj-Napoca, Kero Zen și Ander – artiști vizuali, Karla Maria Broșteanu – Creative Art Director al Murals of Youth, dezbaterile fiind moderate de Anca Dinu.
Cu prilejul competiției de artă murală ce a grupat 10 tineri din Franța, Albania, România, artiștii graffiti au decorat două autobuze ale Companiei de Transport Public Cluj-Napoca. Acestea vor parcurge trasee regulate în toate cartierele. De asemenea, a fost “sacrificat” de către artiștii prezenți și un automobil Toyota CH-R împrumutat în acest scop de la dealerul Auto World.
