Conacul Zăgujeni din județul Caraș-Severin, unul foarte bine conservat, va fi deschis cu ocazia evenimentului Zestrea – Festival de arte și bucurii. După 80 de ani, publicul va putea vizita și admjira nu doar exteriorul, ci și interorul conacului situat în satul Zăgujeni, comuna Constantin Daicoviciu.
Deși aflat la aproape 400 de kilometri depărtare, conacul de la Zăgujeni este legat de Gherla. Miklós şi Simon, descendenții de origine armeană a lui Jakabffy Kristóf, unul dintre întemeietorii orașului Gherla, cumpără în 1808 domeniul de la Zăgujeni.
Conacul are 22 de camere, desfășurate pe un singur nivel și o suprafață utilă de 900 mp, precum și o pivniță dedesubtul a 90 la sută din suprafața clădirii. Când a fost scos la vânzare în 2019, fuseseră incluse în proprietate alte opt corpuri de clădire auxiliare, cu suprafețe între 200 mp şi 800 mp, la acre se adaugă un parc de 3.000 mp cu arbori seculari.
Proprietatea are apă de la trei fântâni, dintre care una este situată în pivnița conacului, cu o adâncime de 45 m. Suprafața totală a domeniului este de 27.500 m.p.
Ce spunea arhitect Anca Majaru?
Arhitectul Anca Majaru a studiat conacul și contextul istoric care a dus la construirea acestuia. Potrivit Monumente uitate, conacul este o parte a istoriei armenilor pe aceste meleaguri.
„Distingându-se cu nobleţe în peisajul construit al satelor din zonă, clădirea palatului Jakabffy-Juhász din Zăgujeni impresionează prin dimensiune şi stil, stând mărturie astăzi unei inedite istorii multietnice.
La începutul secolului al XVII-lea, frământările politice de pe teritoriul Moldovei determină o migraţie în masă a negustorilor armeni înspre teritoriile transilvănene. Principele Mihai Apafi al Transilvaniei, dorind să îi atragă în favoarea sa şi vizând dezvoltarea a ceea ce se va dovedi ulterior cea mai însemnată reţea comercială din răsăritul Europei, încurajează întemeierea unor noi târguri şi le garantează autonomie administrativă şi o serie de privilegii” spune arh. Anca Majaru.
Cum ajung armenii în Caraș?
„Odată cu intrarea Transilvaniei sub dominaţia habsburgică, comunităţile armene vor trece la catolicism pentru a-şi păstra drepturile şi privilegiile deja obţinute. Intraţi în graţiile Curţii Imperiale de la Viena, armenii îşi vor întemeia două dintre cele mai înfloritoare şi prospere centre transilvănene ale secolului al XVIII-lea, Armenopolis (Gherla) şi Elisabethopolis (Dumbrăveni). În 1721, este atestat oraşul regal liber Armenopolis – construit după planurile arhitectului roman Alexanian, pe pămînturi achiziţionate de la Coroana Habsburgică, de către familiile armene venite din Bistriţa. Unul dintre fondatorii aşezării, Hagopián – judex Jacobus Christophorus, cunoscut apoi ca Jakabffy Kristóf – va fi întemeietorul uneia dintre cele mai importante familii nobiliare ale imperiului. Descendenţii acestuia, Miklós şi Simon, vor primi titlul de Kristóff alias Jakabffy, semnat de însăşi Maria Theresa în 1760.
Părăsind Gherla, aceştia îşi vor achiziţiona în 1808, sub forma de donatio mixtae, domeniul de la Zăgujeni din actualul judeţ Caraş-Severin, anexându-şi titlului nobiliar atributul „de Zaguzsén“. După moartea din 1841 a lui Miklós, rămas singurul proprietar al domeniului, proprietatea şi rangul nobiliar vor fi moştenite, în lipsa unor descendenţi direcţi, de fiii adoptivi ai acestuia – Imre şi Gyula Kopal” scrie mai departe arhitecta.
Zăgujenii în timpul războiului
„Imre îşi va construi, pe domeniile ce îi revin, un nou ansamblu rezidenţial – astăzi sediul orfelinatului din sat. În perioada interbelică, aici îşi va desfăşura activitatea Jakabffy Elemér, militant pentru egalitatea drepturilor minorităţilor naţionale şi vicepreşedintele Partidului Maghiar, din cadrul scenei politice a României Mari. În 1944, acesta va fi arestat la Zăgujeni şi internat forţat la Bucureşti, iar reşedinţa de la Zăgujeni va intra în proprietatea statului.
Gyula va prelua șantierul început de tatăl său în 1835 – ce conţinea, printre altele, castelul şi cripta familiei – finalizând lucrările în 1850. Numeroasele datorii acumulate îl vor determina pe acesta să-şi vândă proprietatea baronesei Hermine von der Heydte. În 1874, moartea prematură a fiului acesteia din urmă va duce la vinderea moșiei către familia de industriași vienezi Juhász. Familia Juhász va extinde clădirea palatului, va moderniza întreg ansamblul și va amenaja peisager parcul aferent, împodobindu-l, în spiritul epocii, cu arbori de esență rară, o seră şi o piscină. Decăderea ansamblului va începe în Al Doilea Război Mondial, când acesta va servi ca adăpost unităților militare rusești, ca mai apoi, după utilizările inadecvate specifice perioadei comuniste, ansamblul să ajungă astăzi pe piața imobiliară” a continua prezentarea arhitecta Anca Majaru acum mai mult de zece ani.
O nouă viață pentru conacul de la Zăgujeni
Lucrările au început anul acesta și conacul Zăgujeni a avut parte un proces de revitalizare. Conacul va putea fi vizitat odată cu Zestrea – Festival de arte și bucurii. Evenimentul de două zile, din 12 și 13 octombrie, va oferi expoziții de fotografie și costume populare din Banat, ateliere pentru copii, tabără dacă și romană cu ateliere specific, târg de designeri, artizani și anticari, concerte live și festival culinar cu produse tradiționale și gourmet. Intrarea la eveniment este gratuită.
