Abonează-te
Abonează-te

Primesti pe mail cele mai noi articole publicate

Analiză AFB: Dezvoltarea economică a Bihorului între mit și realitate

AFB propune modificarea strategiei de dezvoltare a Oradiei pe termen lung în sensul eliminării criteriului creării de locuri de muncă și punerea unui accent mai mare pe profitabilitate și productivitate.

Poate fi Bihorul un pol de dezvoltare economică? Cum este plasat Bihorul în funcție de mai mulți indicatori economici între cele 16 județe din Regiunile Vest, Nord-Vest și Centru? Toate acestea au fost prezentate într-o analiză economică de către reprezentanții Asociației Firmelor Bihorene (AFB), care va sta și la baza unei dezbateri publice.

Analiza, care cuprinde date din perioada 2018 – 2023, a fost detaliată într-o conferință de presă de către Dan Octavian, președintele AFB și Liviu Sav, vicepreședinte AFB și co-fondator Bridge-to-Information.

 

Pentru ca analiza să fie obiectivă, am comandat o serie de rapoarte analitice pe regiunile de dezvoltare Centru, Vest și Nord Vest, prin care am dorit să surprindem dinamica economică în toate cele 16 județe care compun aceste regiuni de dezvoltare, atât per total, cât și pe categorii de companii, respectiv IMM-uri și companii mari.

Această arie geografică este relevantă din punctul de vedere al AFB putând a înțelege mai bine punctele forte, dar și limitările județului Bihor”, a explicat Dan Octavian.

Astfel, Bihorul se claseză pe locul 4 între cele 16 județe din punct de vedere al numărului de companii, cu 31.000 de companii. Pe locul 1 se claseză Clujul – 55.000 de firme, pe locul 2, Timișul – 39.000 de firme și pe locul 3, Brașovul – 32.000 de companii.

Dacă ne referim doar la companii mari, Bihorul se clasează pe locul 5, cu 48 de companii mari. În urma Clujului – 114 companii mari, Timișului – 90, Brașovului – 70 și Sibiului – 57.

Luând în calcul cifra de afaceri ale firmelor din cele 16 județe, Bihorul se clasează pe locul 4, cu 57 miliarde de lei. După Cluj, Timiș și Brașov.

Dacă avem în vedere cifra de afaceri realizată doar de IMM-uri, Bihorul se clasează pe locul 4, iar dacă luăm doar companiile mari, Bihorul ocupă locul 8.

Ca număr de angajați la general, Bihorul se clasează pe locul 4 între cele 16 județe.

Constatăm că, în ce privește companiile mari, avem o rată de profit mică, ea procentual este de 1,9% și surpriza majoră a fost că cele mai profitabile companii sunt microîntreprinderile.

De asemenea, o altă surpriză a fost că, companiile mici și cele mijlocii au activitate economică bine structurată. Toată această perioadă de criză pe care noi am supus-o analizei: pandemie, începutul războiului, modificarea codului fiscal în mod agresiv pentru IMM-uri, vedem că în ce privește companiile mijlocii și mici, șocurile au fost absorbite destul de ușor. Când ne-am uitat pe numărul de angajați pe aceeași perioadă, constatăm două lucruri. Mai întâi că cel mai mare angajator din județul Bihor, ca și categorie de companii, sunt microîntreprinderile, cu circa 35.000 de angajați în anul 2020. Și constatăm că, companiile mari au pierdut undeva la 5.000 de angajați între 2018 și 2023. Asta înseamnă că se află într-un proces de restructurare și într-un proces de creștere a productivității muncii”, explică președintele AFB.

 

IMM vs companii mari

La cifra de afaceri pe angajat, Bihorul se situează pe locul 9 (IMM și companii mari), dar pe locul 5 la cifra de afaceri luând în considerare doar IMM-urile și pe locul 10 dacă avem în vedere doar companiile mari.

La profit net, Bihorul se clasează pe locul 5 per total și pe locul 4 dacă luăm în calcul doar IMM-urile și pe locul 8 dacă luăm în calcul companiile mari.

„Este limpede pentru noi că toate măsurile care s-au luat au fost de natură să sprijine mediul economic, dar vedem că, categoria de companii cea mai profitabilă și cu cel mai mare număr de angajați este și cea mai vulnerabilă și nu beneficiază de măsuri de sprijin”, este de părere Dan Octavian.

 

Mai mult sprijin pentru IMM-uri

Președintele AFB consider că IMM-urile din Bihor ar trebui să beneficieze de mai multe stimulente.

Am făcut această analiză relativă, scurtă pentru spot, pentru a încerca să înțelegem și cum stăm în regiune, pentru că am fost învățați și obișnuiți să credem că suntem cei mai buni din absolut toate punctele de vedere. Ori această constatare trebuie să aibă fundație și fundația trebuie să se regăsească în bunăstare. De aceea credem că pentru ca dezvoltare economică să ducă la creșterea bunăstării avem nevoie în mod clar de măsuri de stimulare a IMM-urilor, pentru că, așa cum am văzut, sunt cele mai profitabile, au cea mai mare rată a profitului, o cifră de afaceri importantă, dar au și un grad de vulnerabilitate ridicată”, a explicat Dan Octavian.

Asta ar însemna în opinia sa revizuirea strategiei de dezvoltare economică a orașului pe termen lung. În această idee ar trebui să se renunțe la indicatori care premiază crearea de locuri de muncă. Ar trebui să vorbim mai degrabă despre profitabilitate, despre productivitate și despre bugetele de salarii.

Dar pentru a atinge fiecare obiectiv e nevoie de măsuri și prima dintre măsurile pe care noi le propunem este cea a ajustării programului de facilități locale”, a declarat președintele AFB.

Poate fi Bihorul pol de dezvoltare economică?

Cei doi reprezentanți ai AFB au încercat să răspundă și la întrebarea: Poate fi Bihorul un pol de dezvoltare economică real?

Răspunsul este da, cu condiția adoptării unor măsuri de care să beneficieze atât IMM-uri cât și marile companii.

Măsurile care trebuiesc adoptate, trebuie să adreseze tuturor în egală măsură. Astăzi avem măsuri care se adresează preponderent parcurilor industriale”, a precizat Dan Octavian.

Astfel, ar trebui introduși ca indicatori: creșterea productivității muncii, creșterea profitabilității și a bugetului de salarii, pentru că astea sunt efectele directe ale retehnologizări

Apoi, ar trebui adoptat un program de microgranturi și creat un fond de garantare care să permită eliberare de scrisori de garanție pentru sume mici, care să permită accesul la finanțare.

Sensul prezentării acestor cifre este de a crea o dezbatere, pentru ca apoi să generăm acea dezbatere publică, care să poată să ducă la soluții definitive. Soluții care pot fi garantate și implementate”, a conchis șeful AFB.

Datele prezentate în analiza AFB pot vi vizualizate în următoarele link-uri:

Prezentare_con_dezv_ec_BH-1

Prezentare con dezv ec BH inside facts-2

Total
0
Shares
Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Articolul anterior

Colliers: 50% - reînnoiri, din total tranzacții, în piața de birouri, bilanț pentru S1

Articolul următor

RECAP ENERGY e gata de racordarea unui parc fotovoltaic în Jibou

Citește și despre galele The Voices of Business Awards:
The Voices of Business Awards Cluj 2023
The Voices of Business Awards Alba 2023
The Voices of Business Awards Sibiu 2023
The Voices of Business Awards Brașov 2023
Citește și:
Zi de Zi știri economice:
Loading RSS Feed
Total
0
Share