Dominația scandinavă în domeniu, sustenabilitatea și întoarcerea la natură, integrarea artei în design, dar și mituirea designerilor sau invazia inteligenței artificiale sunt teme abordate la evenimentul Deco Days.
Adalbert Kun, director de creație al biroului Blocher Partners Stuttgart (Germania), a prezentat evoluția designului interior în ultimii 30 de ani. “Stilul de astăzi este o combinație de naturalețe cu materiale sustenabile; practic orice este permis. Modul compozit este agreat de foarte mulți tineri.
La un restaurant cu o stea Michelin am folosit, pe lângă o bucătărie absolut perfectă, o veche masă de lemn pe care abia am găsit-o undeva într-un sat. Biroul nostru a reluat colaborarea cu Hugo Boss, după 10 ani, am câștigat din nou concursul. O ocazie pe care am pierdut-o a fost atunci când am conceput, pentru tenismenul Ion Țiriac, un magazin în București, însă o firmă din Paris a propus materiale mai ieftine”.
Cursurile de perfecționare cresc business-ul
Sebastian Mîndroiu, fondatorul Picktwo Studio, a explicat drumul de la freelancer la CEO în domeniul creativ pentru tinerii care vor să își construiască o astfel de carieră. “Primul proiect de restaurant vândut către un client l-am făcut pe când eram student la Universitatea de Arhitectură Ion Mincu București.
După câteva cursuri de specialitate, majoritatea în zona de business (gestionarea timpului, leadership, negociere, vorbire în public, coaching), am creat un sistem de management în care gestionăm acum, cu o echipă de 25 oameni, 100 de proiecte în fiecare an. Un executive MBA la Viena m-a trecut prin tot ceea ce înseamnă business.
Inițial aveam o cifră de afaceri de 50.000 € și o profitabilitate de 10-12%, Cursul de time management ne-a costat pe mine și pe asociatul meu 4.000 €, aproape tot profitul. După primele cursuri firma a avut prima tresărire pozitivă, iar după MBA am avut o creștere consistentă și serioasă. După o zonă de stagnare a business-ului trebuie să vii să acumulezi alte tipuri de informații încât să îl poți dezvolta mai departe”.
Țările nordice fac jocurile
Emese Balazs, specialist în marketing la distribuitorul de draperii Mendola Fabrics, a prezentat colecția de toamnă-iarnă (Escape the Ordinary). “De obicei perdelele vin ca accent în orice amenajare, după ce totul este gata. Culorile sezonului 2024-2025 au fost prezentate la Târgul Internațional Heimtextil din Frankfurt: tendința în Europa este de a adopta foarte multe nuanțe neutre, simple – bej, nisipiu (turcoaz doar pentru accent), stilul scandinav fiind dominant. Pe piața din România se impune de ceva vreme catifeaua de calitate superioară, ice velvet, în amenajări de tip scandinav și minimalist. La perdele apar modelele cu broderii florale, print, în culorile crem și bej. Perdelele sunt naturale, cu voaluri, confecționate din materiale care imită inul, în același timp foarte rezistente și durabile”.
Cum să fii original în era internetului
Cosmin Todor, designerul clujean al restaurantelor Marty, Piața 9, Natuu, Eggcetera sau Condimental de Calif, proiecte cu multe premii în străinătate la activ, a subliniat importanța recunoașterii internaționale în dezvoltarea personală. “În copilărie am început cu sculptura, modelajul, acum activitatea mea predominantă este pe arhitectură și design de interior.
Oamenii apreciază elementul de diferențiere, dar este foarte greu să fii original în designul interior pentru că informația ne apare tuturor într-un timp record. Toți cei care fac un efort să aducă noutatea într-un proiect vor conta foarte mult.
Eu am fost mereu orientat către estetica deosebită, lucrurile care dau valoare și sunt atractive pentru contextul în care oamenii vor să trăiască. Primul Marty l-am făcut în anul IV de facultate. Cel de la Oradea este aproape de un parc, deci am creat un obiect care să influențeze zona, nu doar spațiul interior, acolo am făcut arhitectură, autorizare și implementare.
Natuu nu a avut un viitor glorios la Cluj pentru că în final s-a vândut clădirea. Pentru Eggcetera ne-am gândit să punem obiecte, scaune cu un grad mare de originalitate. Restaurantul Piața 9 din Cetatea Oradea a fost un proiect greu pentru că este un monument istoric, o destinație ascunsă dacă nu o cauți. Acolo am ales o strategie bună de a aduce viață într-o clădire vechi.
Înainte era Muzeul Pâinii, un spațiu unde nu mergea nimeni, acum oamenii au o experiență mult mai vastă, cu spațiu de terasă – un semnal că se întâmplă ceva la interior. Acolo există cafenea, fabrică de pâine și patiserie, dar și un coridor special prin care oamenii văd ce se întâmplă la interior. Pe de altă parte, de doi ani am început cu producția de obiecte, prin colecția Sull Chairs”.
Poșeta Hermes ca far călăuzitor
Sorana Leru, cofondator al MiSo Architects, a trasat drumul de la catwalk la șantier. “Hermes este un simbol pentru exclusivitate și calitate, cu șase generații de designeri, pornit în 1837, cu puține produse, dar bune. Afacerea de familie din Franța a pornit cu produse de echitație, dar cu cea mai bună piele, cu cei mai buni designeri, precum Jean Paul Gaultier, brand impecabil.
S-a diferențiat de la început prin cusăturile cu două ace, produse unicat, fabricate manual. Geanta Birkin (cea mai scumpă poșetă din lume, de la 10.000 USD în sus, n. red.) este la fel de actuală ca și acum 40 de ani pentru că designul este dincolo de tendințe. Noi vrem să învățăm de la cei mai buni, iar Hermes este un exemplu pentru noi. Este responsabilitatea noastră, ca primă generație de arhitecți de interior în România, să setăm regulile și standardele.
Dar și să educăm publicul printre multitudinea de informații pe care le recepționează. Apar acum tot felul de idei preconcepute: designerii propun tot felul de “avioane”, sunt scumpi. Diferențierea vrem să o facem prin calitatea serviciilor, acordarea de consultanță imobiliară, imagine de brand unitară, felul în care ne prezentăm în fața beneficiarului, adaptarea la acesta”.
Campanie anticomisioane
Decanul Facultății de Arhitectură și Urbanism (FAU) Cluj, Șerban Țigănaș, a adresat un avertisment la adresa designerilor. „Arhitectura este între urbanism, inginerie, peisagistică, însă aceasta e totul, celelalte fiind elemente care se îmbină. Se spune că arhitectul american Frank Wright, care a conceput Casa Frederick Robie din Chicago, intra adeseori în locuințele clienților și îi lua la rost dacă îndrăzneau să mute vreun obiect.
Arhitecții apăruți în România după 1990 erau de interior, amenajau prăvălii, cabinete de avocați, medicale, am avut norocul să îi am mentori ca Șerban Sturdza, Vlad Gaivoronschi. În primii 10 ani arhitecții făceau “ce vine”, orice, în următorii 10 ani, locuințe, fabrici. Desigur, dacă proiectezi o sală de sport, un cămin de bătrâni, o clinică medicală, începi să te specializezi. În următoarea perioadă de 10 ani ar trebuie să faci ce vrei (să alegi concursurile de arhitectură cu tematică preferată).
Arhitectura nu este făcută neapărat pentru a dura foarte mult timp, pentru că există și arhitectură temporară. Arhitectul este generalist prin definiție, dar asta nu înseamnă că nu se poate specializa. Valoarea înseamnă mai mult decât calitate, adaugă lucruri, ca vinul bun. În cazul biroului Dico & Țigănaș, se întâmpla să se construiască atunci stadioane, meritau industrialele, însă noi ne doream să proiectăm spitale.
Sala Polivalentă din Cluj a luat naștere pe bani puțini, un adevărat miracol într-o vreme când aceștia nu prea erau la dispoziție. În imobiliare te mănâncă dezvoltatorii: se taie din buget, dar nu din calitate. Am făcut două proiecte de spitale, deocamdată degeaba, pentru că nu sunt bani de ele, ci pentru ceva sub pământ (metroul de Cluj, n. red.). Arhitectura viitorului va depinde de inspirație, nu neapărat de tehnologii și de inteligența artificială (AI).
Noi, în profesia de arhitect, nu suntem agenți comerciali, avem un cod etic și un program de dezvoltare profesională continuă. Până când designerii de interior nu vor avea un cod etic – care cuprinde secretul profesional, relațiile cu clientul și confrații (stagiarii, angajații) – profesia nu va fi matură.
Un articol de acolo spune foarte clar că arhitectul nu are dreptul să încaseze comisioane pentru că a folosit anumite produse, materiale de construcții, robinete de la nu știu cine, cărămidă de la nu știu care. Deciziile noastre din proiect nu pot fi influențate de comisioanele pe care ni le oferă diverși furnizori din lanțul de aprovizionare pentru că am folosit produsele lor.
Pentru noi, arhitecții, e total interzis, iar cei care o fac – pentru că se practică lucrurile acestea – sunt în afara eticii, iar ei cunosc lucrul ăsta și sper să se trateze. Știu că în practica amenajărilor interioare se trăiește din comisioane, total lipsite de etică. Dacă arhitectul trăiește și din altceva decât a desenat, ajunge să numai conteze prețul proiectului care poate fi mai jos. Nu fiți agenți comerciali ai celor care produc materiale de construcții”.
Ce își doresc românii în locuință
Adela Pârvu, blogger de design interior, a prezentat un studiu despre ce își doresc românii de la casele lor, realizat în octombrie 2023, pe 2.500 de respondenți, realizat de agenția IZI Data la comanda Asociației Române pentru Design și Inovație.
“Pentru o locuință mai mare, 76% vor un spațiu mai aerisit, 53,7% – loc de depozitare haine, 49,6% – loc de masă pentru familie, 45,1% – loc de birou acasă (tendință accentuată de pandemie, profesiile liberale), 28,6% – loc depozitare pantofii, 26,8% – loc de articole sportive.
28,3% au în vedere o cameră pentru al doilea copil, 27,5% – spațiu pentru plante, 21,5% – loc depozitare de electrocasnice, – 17,8% loc gimnastica spațiu animale companie 17,7%. Nu este bine să aibă o tonă de jucării. Apoi, pisica sau câinele ne impactează curățenia, deci trebuie să știm ce țesături folosim.
Camera dorită mai mare este 64,8% – bucătăria, 61,9% – livingul, 38,5% – baia, iar balconul și-l doresc românii cel mai mic – 25,9%. Din păcate, locuințele noi nu țin cont de partea de hol, majoritatea normelor sunt la limita minimă.
La bucătărie românii ar vrea să schimbe mobila – 49,8%, finisajele – 46,2%, decorațiunile – 46%. Prima opțiune pentru amenajarea locuinței o reprezintă magazinele de bricolaj – 36,7% (însă acolo îți faci un buget care constați apoi apoi se dublează), showroom-uri specializate 34,6% (care îți oferă și consultanță), magazinele online – 23,1%.
Inspirația de pe internet a românilor este luată de pe Pinterest – 76,8%, Facebook – 57,6%, bloguri – 56,3%. Totuși, pe Pinterest nu găsești locuințe cum sunt în România. Noi suntem o țară de țărani care am făcut orașe, nu să ne dorim “case scandinave. Apoi, când ne căutăm locuință, trebuie să ne interesăm și de vecini, care pot să ne afecteze calitatea vieții, astfel îi vom educa și pe dezvoltatorii imobiliari”.
Artiștii clujeni, greu de integrat
Codruța Ghiran, designer la COSS Studio, s-a referit la integrarea artei în design interior. “În cele mai multe proiecte ale noastre nu putem accesa arta adevărată. În cazul în care beneficiarul este deschis, apelăm la arta valoroasă, la un pictor din noul val.
Designul interior nu are un caracter permanent ca arhitectura, arta, este mai receptiv, de aceea de multe ori devine superficial. Noi nu prea am îndrăznit să propunem beneficiarului o operă de artă dintr-o galerie, mai mult la cererea celui cu o cultură generală mai vastă, care frecventează asemenea locații.
Ar trebui să existe un loc de întâlnire a designerilor cu artiștii din Cluj. Noi, ca designeri de interior, avem o libertate finită, iar artistul, una infinită. Artistul poate să cheme designerul în atelier ca să vadă dacă rezonează stilul său cu ceea ce propune designerul.
Designurile de interior vor fi create de mașinării, mai ales că inteligența artificială poate da soluții infinite. Totuși marile branduri se apleacă spre ceva făcut manual, viitorul va fi a celor care pot aplica idei. Emoția umană va fi mereu deasupra”.
Femeia pe șantier devine o obișnuință
Camelia Sisak, cofondator al biroului Atelier MASS, s-a referit la pătrunderea femeilor în arhitectură. “De la un procent de 36% femei, am ajuns la 49% în România, iar următoarea generație de la FAU este predominată de fete. Această tendință va aduce și o schimbare de mentalitate, care însă nu cred că va afecta profesia.
S-a constatat că bărbații își fac birouri de arhitectură, în timp ce femeile devin angajate sau chiar renunță, pentru că nu este așa de ușor să fii lider. Noi suntem trei asociați, deci un triunghi de putere. Și șantierul este dificil, crezi că e armonie acolo, ca femeie, iar după ce pleci, nu îți vine să crezi ce auzi în spate.
Pe de altă parte, femeia aduce o latură de empatie în arhitectură asupra felului în care se va interacționa cu o clădire, se va face accesul, în schimb bărbații pot fi mai raționali. Un arhitect se simte mai confortabil la Cluj pentru că aici este mai înțeles decât în alte locuri”.
Meron se extinde cu cafenele, dar și cu artă
Crina Ciocian, curatorul Galeriei Meron și cofondator al lanțului de cafenele, a moderat discuțiile din ultima zi de la Design Talk Area. “Am deschis această galerie pe str. Horea, în unul dintre spațiile pe care le aveam disponibile, pentru a încuraja artiștii locali. Extindem rețeaua de cafenele în mai multe orașe, proprii sau în franciză, important este să nu se simtă diferența când intri într-un asemenea local.
Pe listă apar Oradea, Timișoara, București, chiar Budapesta, la Iulius Mall am încheiat procesul de modernizare. Vom avea prima cafenea într-un muzeu, la Cluj. O afacere în acest domeniu este greu de gestionat pentru că ai și perioade mai moarte, însă până acum nu am închis nicio cafenea”.
Printre vorbitori s-au mai numărat Mihai Caraghiaur, Vlad Mureșan, Adrian Balcău, Imre Zilahi, Mihnea Ghilduș, Paul Tătar, Victor Grosu, Patricia Opincariu, Roxana Duma, Ioana Man, Bence Makkai, Loana Vultur. Prezentări au susținut companiile Porcelanosa Grupo, Global Design, Egger, Narativo, Osea, Sonerg, Nettfront, Eglo, For Home and For Your Style, Milagro, Delta Studio.
Cu acest prilej s-au acordat premiile Deco Days la concursul de concepte și amenajare, fiind lansată noua revistă internațională de design All Things Measured. A noua ediție a Deco Days – People of Design, unul dintre cele mai importante evenimente de design interior și arhitectură din România, a avut loc la Sala Polivalentă din Cluj-Napoca. Evenimentul a reunit expozanți, designeri de interior, arhitecți, stiliști, influenceri și comunități de business în cadrul a numeroase workshop-uri, secțiuni de discuții și dezbateri.
Economia de energie, prioritară la spațiile verzi
“În domeniul spațiilor verzi se merge acum pe sustenabilitate, ceea ce înseamnă un consum cât mai mic de apă, ploaia care cade pe acoperișuri și intră în burlane să fie refolosită apoi la udarea grădinii, sisteme prin care plantele se udă singure timp de 100 de zile. Noi proiectăm, amenajăm, întreținem spațiile verzi din domeniile rezidențial, industrial și public. În general ne orientăm spre plantele perene, folosim o diversitate de arbori și plante, în funcție de locuință: la o casă minimalistă, plantele vor fi minimaliste. Bineînțeles, ne mulăm după ce solicită beneficiarul, dar suntem în același timp într-o legătură strânsă cu arhitectul și peisagistul. Plantele le importăm de la producători din cele mai consacrate țări în domeniu (Italia, Germania, Olanda) și avem certitudinea că se vor aclimatiza, se vor prinde 100% în România, prin testările pe care le facem de mulți ani. Degeaba tu, ca beneficiar, vrei o plantă care costă 7.000 de euro pentru că noi îți vom spune din start: vezi că nu îți rezistă peste iarnă, că trebuie să o înfoliezi și să îi aplici multe tratamente, ești sigur că vrei să dai banii aceștia? Peisagistica este încă un domeniu nou în România față de Vestul Europei, aceasta înseamnă mai mult decât gazon și niște irigații, o lopată și o greblă; presupune o anumită cultură din partea beneficiarului, se bazează tot mai mult pe tehnologie și utilaje”, ne-a spus Adrian Onacă, manager al Unique Landscaping, companie de amenajări de grădini și spații verzi cu amprentă artistică.
