Profitabilitatea muncii, raportul dintre profitul net și numărul de angajați, este unul dintre indicatorii care ar trebui luați în calcul la acordarea facilităților și finanțărilor de către administrațiile locale în general și administrația județului Bihor, în special, potrivit lui Dan Octavian, președintele Asociației Firmelor Bihorene (AFB).
Potrivit unei analizei realizate de AFB cu ajutorul aplicației Bridge-to-Information, profitul net per angajat în cele 16 județe din Regiunile Centru, Nord – Vest și Vest variază de la 2,7 mii de lei (cel mai mic) în județul Hunedoara la 54,1 mii de lei (cel mai mare) în județul Sibiu.
Dacă pe locul 1 este Sibiul, locul 2 este ocupat de Sălaj, cu un profit net per angajat de 52,4 mii de lei, iar pe locul 3 se clasează Clujul, cu 51,8 mii de lei/angajat.
Analiza AFB ia în calcul atât IMM-urile cât și companiile mari din cele 16 județe.
Pe locul 4 se clasează Timișul, cu 36,2 mii de lei/pe angajat, iar pe locul 5 Brașovul cu 35,8 mii de lei profit net/angajat.
Ultimele locuri sunt ocupate de Covasna, 26,1 mii lei/angajat, Caraș-Severin, 18,6 mii de lei/angajat și Hunedoara, 2,7 mii de lei/angajat.
Topul profitului net/angajat în IMM-uri
Dacă avem în vedere doar angajații din IMM-uri, pe locul 1 se clasează Clujul, cu 54,1 mii de lei/angajat, pe locul 2 – Brașovul, cu 44,8 mii de lei/angajat și pe locul 3 – Timișul, cu 43,1 mii lei/angajat.
Ultimele locuri sunt ocupate de Harghita, 29,9 mii de lei/angajat, Hunedoara, 24,5 mii de lei/angajat și Caraș – Severin, 23,4 mii de lei/angajat.
Topul profitului net/angajat în companiile mari
Făcând analiza doar pe companiile mari, cei mai profitabili angajați sunt cei din Sălaj, 159,2 mii lei/angajat, urmați de cei din Sibiu, 76,1 mii lei/angajat și Cluj, 47,1 mii lei/angajat.
Pe ultimele locuri se clasează Covasna, 3,7 mii lei/angajat și două județe cu profit net pe angajat negativ: Mureș – 0,5 mii lei/angajat și Hunedoara – 109,2 mii lei/angajat.
Profitabilitatea în județul Bihor
„Județul Bihor se află pe locul 12 cu o valoare de 29,1 mii lei/angajat. Din această perspectivă, vedem că un angajat din Bihor produce de două ori mai puțin decât un angajat din Sibiu, Sălaj sau din Cluj. Dacă ne concentrăm pe IMM, o să observăm că diferența față de primele două locuri este de 35% față de locul 2 și 65% față de locul 1, ocupând un loc 10 cu 33 de mii de lei/angajat/an. Putem observa că, nu doar județele mari, dar și o parte din județele pe care le considerăm mici, se dovedesc a avea o rată a profitabilității mai mare decât în județul Bihor, chiar și la categoria IMM-uri. La companiile mari, suntem pe locul 12, dar diferențele față de locul 1, spre exemplu, raportul este de 1 la 12. Adică de 12 ori mai mare este profitabilitatea muncii în județul Sălaj, aflat pe locul 1 față de județul Bihor. Este de 5,8 ori mai mare în județul Sibiu, este de 36,6 ori mai mare în Cluj și de 2 ori mai mare în Timiș. Această experiență reflectă o realitate neașteptată. Și anume, nu doar că avem companii mari cu o marjă de profit mică, ci avem companii mari cu o profitabilitate a muncii mică. Deci, când vorbim despre creșterea productivității, a bunăstării, trebuie să vedem de unde vin acești bani. Ori dacă nu avem profitabilitate a muncii, alte resurse nu ar putea să existe”, apreciază Dan Octavian.
Analiza AFB mai scoate în evidență că, la fiecare indicator, județul Bihor are o pondere mai mare la cifra de afaceri decât media pe cele 16 județe, o pondere mai mare la profitul net, o pondere mai mare a numărului de angajați, decât media celor trei regiuni.
„Asta arată foarte clar, că cea mai importantă categorie în economia județului Bihor sunt IMM-urile, indiferent din ce punct le privim. Lucru care ne obligă pe noi să continuăm analiza, pentru că va trebui să vedem în interiorul județului Bihor cum arată lucrurile în acești ultimi ani”, a explicat președintele AFB.
Acesta a precizat că scopul analizei este de a stabili un diagnostic care să stea la baza unei dezbateri publice care să ducă la generarea unei strategii de dezvoltare pe termen lung a județului Bihor.
