Parcurile industriale, transformate dintr-o promisiune electorală într-un mediu concurențial, cu ajutorul fondurilor europene alocate pentru înființarea și operaționalizarea parcurilor de specializare inteligentă (PSI). Trendul de dezvoltare și de creștere a intensității cunoștințelor în PSI poziționează România ca o zonă strategică pentru nearshoring. În acest context, interesul firmelor asiatice și ucrainiene față de parcurile industriale din România, în special pentru cele din zona Dunării, se manifestă în mare parte în zona de logistică și depozitare.
În această perioadă, parcurile industriale de specializare inteligentă din Bihor și Maramureș prind contur, ba chiar își confirmă primii rezidenți.
Conceptul generat de Comisia Europeană privind rolul parcurilor de specializare inteligentă în cadrul Strategiei de Specializare Inteligentă, adoptat și adaptat de Agențiile de Dezvoltare din România, conduce la dezvoltarea unui ecosistem de inovare adecvat pentru dezvoltarea inițiativelor pilot de inovare, în paralel cu intensificarea activității antreprenoriale, proces care ar trebuie să conducă economiile din regiuni către domenii de activitate noi, specifice și competitive.
„Am avut o iniţiativă prin care am solicitat ADL-urilor să includă în POR şi o axă de finanţare specifică parcurilor industriale. Patru regiuni de dezvoltare regională au prins mesajul nostru. Vorbim de regiunile Centru, Sud-Est, Nord-Vest și Vest. Astfel, sub diverse titulaturi vorbim în general de parcuri de specializare inteligentă,” subliniază Emil Nicolae Muntean, președintele Asociației Parcurilor Industriale, Tehnologice, Științifice și a Incubatoarelor de Afaceri din România (APITSIAR), în dialog cu Transilvania Business.
Dezvoltarea inegală a regiunilor economice ale României se reflectă și în evoluția parcurilor industriale. Mai bine a formulat problema directorul Parcului Industrial Gorj, Eftemie Popescu: „Există lumea performantă a parcurilor industriale în zona de vest a României și mai există zona de subzistență a parcurilor industriale”.
România, poziție strategică pentru nearshoring. Oportunitate de noi rezidenți pentru PSI
În contextul în care companii din Europa pivotează către strategii de near-sourcing și nearshoring, destinațiile din apropierea piețelor majore ale continentului se identifică drept potențiale hub-uri. Poartă între Asia și Europa, precum și apropierea de Balcani și Orientul Mijlociu, România poate juca un rol important în facilitarea utilizării unor porți alternative în și în afara Europei, precum și pentru a servi producția și consumul în Europa de Est. Mai mult, acceptarea României în spațiul Schengen a dus la ridicarea controalelor la frontierele aeriene și maritime ale țării cu statele membre.
„Nu am primit solicitări de la companii în mod direct, ci, mai degrabă, pe linia Consiliului Judeţean. Chinezii din provincia Shandong au avut o misiune economică în Maramureş şi urmează ca reprezentanţi din Consiliul Judeţean să se deplaseze în Shandong pentru finalizarea schimbului economic de informaţii. Shandong este una dintre cele mai industrializate zone; se află chiar la nord de Shanghai”, explică Radu Zoicaș, directorul general al Parcuri Industriale Maramureș (PIM).
„Datorită relocării în România a multor companii europene din zona asiatică, dar și a companiilor ucrainiene, solicitările cele mai frecvente sunt pentru zona de logistică și depozitare. Este posibil să înceapă și activități de producție, dar în majoritatea cazurilor nu au definit această opțiune”, declară Emil Nicolae Muntean, președintele APITSIAR. Acesta confirmă, de altfel, interesul manifestat de companiile din China pentru România.
„Excelența Sa d-l Han Chunlin, ambasadorul Chinei, a vizitat Parcul Industrial Cugir, apoi a participat la întâlnirea de la Brașov cu Consiliul Director al APITSIAR, unde s-au prezentat parcurile industriale din România. Interesul major de dezvoltare exprimat este pentru parcurile industriale din zona Dunării, Parcul Tehnologic și Industrial Giurgiu, Parcul Industrial Galați, și, la Marea Neagră, Parcul Industrial Mangalia”, arată Muntean.
Cuplul resursă umană calificată – sector de activitate. „Îți asiguri forță de muncă, dar dacă o furi”
Deși pentru dezvoltarea unui sector de activitate unul dintre principalii piloni de susținere este resursa umană, iar forța de muncă este relativ acoperitoare, zonele de automotive și IT din România cunosc un trend de stagnare, spun reprezentanții celor două sectoare în dialog cu Transilvania Business.
„Industria de automotive a produs o puternică dezvoltare pe orizontală a economiilor locale și regionale. Comportându-se ca un integrator de produs, industria de automotive a externalizat foarte mult din producția sa, creându-se astfel o divizie autohtonă redutabilă de firme cu domeniul de activitate prelucrări prin așchiere, care pot prelua personal calificat din zona automotive, dar și din IT, pentru compartimentele de programare – manufacturare. Aceste companii industrializate, cu un personal angajat de maximum 100 – 150 de persoane, conving și trec ușor peste criză și au capacitatea de a se adapta noilor provocări ale pieței”, arată președintele APITSIAR.
Noile parcuri de specializare inteligentă își concep strategiile de abordare a investitorilor sau potențialilor rezidenți și în jurul realității privind disponibilitatea forței de muncă specializată.
„În Maramureş există o tradiţie în industria grea şi prelucrătoare. Baia Mare, Baia Sprie, Sighet, fiind zone miniere, asigură forţă de muncă calificată cu experienţă în domeniul producerii prin aşchiere sau a construcţiilor subterane, dar dacă o furi. Asta e realitatea”, subliniază Radu Zoicaș, directorul general PI Maramureș.
De atfel, într-o manieră elegantă, companii din Germania fac acest transfer de personal, chiar dintr-o industrie în alta. Conducerea companiei Continental anunța în iunie acordul încheiat cu Rheinmetall în vederea plasării forței de muncă în unitățile de producție ale celei din urmă companii. Rheinmetall este un actor important pe piața industriei de apărare, cu prezență în România, unde deține o fabrică la Mediaș și un service hub la Satu Mare.
„Noi ne bazăm foarte mult pe maramureşenii plecaţi. Acasă, INS ne spune că înregistrează 2% şomaj, teoretic există forţă de muncă disponibilă. Practic, mai puțin. În partea de nord a Italiei există o comunitate de 15.000 de borşeni, care sunt la a doua generație acolo. Mizăm pe întoarcerea lor”, declară Radu Zoicaș.
Fondurile pe Tranziție Justă și pentru PSI, surse de dezvoltare pentru regiunile economice
Accesarea fondurilor prin Programul Tranziție Justă și a celor pentru înființarea de parcuri de specializare inteligentă sunt o sursă de dezvoltare, oferind posibilitatea construirii unei economii durabile și echitabile, precum și creșterea competitivității economice a regiunilor.
„Obiectivele propuse prin Planul Teritorial de Tranziție Justă converg cu prioritățile strategiei de dezvoltare a Parcurilor Industriale, acestea constituind, în sfârșit, un pol de atracție pentru investitori, transformând parcurile industriale dintr-o promisiune electorală într-un mediu concurențial”, subliniază președintele APITSIAR.
Acesta mai arată că „pentru toate firmele se ivește ocazia unei alte abordări, preucm finanțarea afacerii și retehnologizarea acesteia prin achiziționare de echipamente moderne, prietenoase cu mediul. Parcurile Industriale sunt formula ideală de completare prin facilitățile puse la dispoziție, fiind preferabile datorită poziționării în proximitatea orașelor din județm având în vedere că, în prezent, acestea reprezintă principalele comasări ale activității economice și a forței de muncă”.
Articol publicat în ediția tipărită cu nr. 131 a revistei Transilvania Business (22 august – 19 septembrie 2024)
