Calea partizanilor din Apuseni a fost inaugurată într-un cadru festiv sâmbătă, 5 octombrie, în comuna Mărgău, județul Cluj, în zona limitrofă judeţului Bihor, în prezenţa Mitropolitului Clujului, Andrei Andreicuţ, şi a Alteţei Sale Regale Principesa Sofia, precum și a unui număr semnificativ de iubitori ai istoriei și a Munților Apuseni, asociații și voluntari.
Putem rememora evenimentele istorice în muzee, biblioteci sau călătorind și vizitând vestigii. Propunerea inedită a Ecomuzeului Ţara Moţilor este un prim traseu memorial-tematic al acestuia, în același timp şi primul din țară care își invită călătorii să parcurgă drumul rezistenței anticomuniste a unui grup specific în mediul său natural.
În ambianța de toamnă montană, un grup mare de entuziaști au pășit cu emoție pe drumul parcurs de membrii grupului Șușman, în efortul lor de a nu se supune unui regim totalitar și abuziv.
Rezistenţa anticomunistă din Munţii Apuseni
„Acest traseu tematic ecomuzeal, memorialistic, este situat pe teritoriul administrativ al comunei Mărgău, din judeţul Cluj, pe Valea Firii, comună care a aderat la ecomuzeu, fiind situată în apropierea limitei cu judeţul Bihor. Acest traseu ne aminteşte de ceea ce s-a întâmplat la sfârşitul anilor 40 şi începutul anilor 50, cu privire la rezistenţa anticomunistă din Munţii Apuseni. Activităţile celor din Gruparea Şuşman s-au întins pe un teritoriu mult mai larg decât cel menţionat în acest traseu, mai frecventat de ei, inclusiv în zone din judeţul Bihor. Doi sau trei dintre ei au fost capturaţi chiar lângă sediul nostru, la Sudrigiu. Casa încă există, am fost cu istorici acolo”, a declarat directorul Administraţiei Parcului Natural Apuseni, Alin Moş.
Apuseni, natură și istorie
Ecomuzeul Ţara Moţilor cuprinde mai multe zone din Cluj, Bihor şi Alba, până în prezent având în componenţă şapte comune, din cele 18 preconizate care vor alcătui, în final, o suprafaţă de peste 220.000 de hectare, având în centru Parcul Natural Apuseni.
Traseu memorial-tematic Calea Partizanilor din Apuseni este un circuit cu nouă popasuri/panouri care ilustrează de-a lungul celor 10 km, elemente semnificative ale existenței Grupului „Şuşman” şi a moţilor în lupta lor cu autoritățile comuniste.
A fost reconstituit adăpostul montan folosit de membrii Grupului „Şuşman” în perioada noiembrie 1951-aprilie 1952. Acesta a fost amplasat la Piciorul Bătrânii, lângă Poiana Călineasa. Coliba partizanilor este refăcută alături de mormântul lui Teodor Şuşman şi Troiţa comemorativă.
Și-au unit forțele în realizarea acestui element al Ecomuzeului Țara Moților Constantin şi Carmen Şuşman, Asociaţia Clubul Monarhiştilor Clujeni, în parteneriat cu Administraţia Parcului Natural Apuseni, Fundaţia „Corneliu Coposu”, Asociaţia Foştilor Deţinuţi Politici din România şi Asociaţia Voluntarilor din Ciucea.
Eroismul grupului Șușman
Inaugurarea acestui traseu a fost prilej de rememorare a evenimentelor trecute. Urmași ai protagoniștilor unei perioade tulburi, martiri și delatori, povestea trădărilor și a morții acestora a fost relatată de Bianca Felseghi în Press One, cu ocazia deschiderii oficiale a traseului memorial.
„A trecut puțin peste un an și jumătate de la condamnare și până când Șușman a fost încolțit. Era în dimineața de 15 decembrie 1951 și partizanul se adăpostea într-o şură. Avea în buzunar 1.700 de lei, o traistă de cânepă cu carne de porc prăjită și crudă și slănină proaspătă, o altă traistă cu șase cutii de chibrituri învelite în vată, o pereche de izmene țărănești din cânepă, două șervete de cânepă murdare, două bucăți de săpun de casă, un brici, o pensulă de bărbierit, o perie de dinți, o lanternă, praf DDT și o a treia traistă cu 18 cartușe pentru carabină, două caiete dictando nescrise, dar cu câteva file rupte și o bucată de pâine coaptă. Trupele de Securitate au înconjurat șura și au executat foc susținut asupra ei” scrie Bianca Felseghi, care a participant la inaugurare.
Să parcurgi traseul și să auzi la unul dintre popasuri ceea ce au auzit partizanii atunci când, după trădare, erau înconjurați de forțele de represiune este una din lecțiile acestui traseu: „Aruncați armele și ieșiți cu mâinile sus!” se aude la un moment dat și emoția este copleșitoare.
Principesa Sofia la Traseul Partizanilor, 2024
Alteța Sa Regală a participat la inaugurarea traseului din inima Munților Apuseni, urmând o porțiune din traseul istoric al partizanilor. Drumul a fost făcut prin pădure, iar la capătul acestuia, în dreptul unui panou memorial, a descoperit o peșteră unde unul dintre partizani și-a pierdut viața în lupta pentru libertate. Alteța Sa Regală s-a întâlnit și a discutat cu familiile partizanilor căzuți, apoi a așezat flori în memoria eroilor, în semn de respect și recunoștință. Momentul a fost însoțit de recitarea unor poezii și de sunetul tradițional al tulnicului, care a adăugat solemnitate ceremoniei.
Cornel Jurju în cruciada anticomunistă
Teodor Șușman
Personalitatea lui Teodor Șușman guvernează acest traseu istoric și emoțional, care ne amintește destinul tragic al liderilor pe care i-au avut de-a lungul vremii acest popor și pe care i-a trădat.
„Aici odihnește partizanul martir Teodor Șușman seniorul. Adică Regele Munților. Liderul luptătorilor anticomuniști de la Răchitele. Nu în vreun cimitir, nu în vreo localitate, ci în miez de munte, împresurat de păduri neguroase, printre râpe și piscuri de o frumusețe răpitoare. La mulți, mulți kilometri de orice casă locuită de un suflet viu. Iernile, pe crestele astea urla lupii. Prada stihiilor, iată un mormânt demn de Regele Munților. El însuși o stihie a naturii umane. Am văzut multe morminte, credeți-mă pe cuvânt, dar niciunul nu m-a tulburat într-o așa măsură” scrie Răzvan Gheorghe pe pagina sa de socializare.
Tot Răzvan Gheorghe vorbește în Podul despre diferențele numerice dintre partizani și susținători, spunând că „numărul partizanilor cu arma în mână din România comunizată a fost de numai câteva sute, având în vedere contextul din țara-lagăr, în alte condiții putând fi rapid suplimentat, însă la fel de adevărat e că numărul susținătorilor direcți din satele de munte și din orașele aferente s-a ridicat la mii și mii de români care au ales să nu-și plece frunțile. Iar dincolo de susținătorii direcți ai partizanilor și de familiile lor se aflau milioane de români care nu au iubit comunismul, dar au fost potopiți și terorizați de criminalii în masă năimiți și coordonați de Kremlin. Un lucru să fie clar: înfrângerea partizanilor a fost, de fapt, înfrângerea noastră”.
Pe urmele eroilor
Urmașii altor luptători anticomuniști își spun și ei povestea celor pe care i-au pierdut și al căror destin la fel de tragic rămâne mai departe unul necunoscut. „Unchiului meu Simzian Popa, n-am reușit niciodată să îi aflăm mormântul! A fost executat în închisoarea de la Pitești, cel puțin asta știm din ce ne-au spus comuniștii!” scrie Costel Cristea.
Adevărul și istoria
Meritul unor pătimași ai istoriei, ai adevărului și dreptății, așa cum este Cornel Jurju și a inițiatorilor Ecomuzeului Ţara Moţilor este să aducă în actualitate secvențe dureroase ale unei perioade tulburi din istoria noastră, recunoscând meritele unor personalități care s-au detașat din masa populației prin verticalitatea, demnitatea și forța cu care s-au opus unui regim totalitar. Dacă vom identifica în aceștia modele de viață, de opinie, de curaj, rămâne, până la urmă o chestiune de conștiință, însă tot astfel de inițiative memorialistice ne amintesc de faptul că viitorul și coordonatele societății de peste câțiva ani vor fi consecințele alegerilor pe care le facem în prezent.
