Clinica de Neurologie I este în topul național în această specialitate. Prof. Dr. Rodica Bălașa, Șeful Secției Clinice Neurologie I din cadrul Spitalului Clinic Județean de Urgență Târgu Mureș, e un interlocutor pasionat de profesia sa și dedicat clinicii pe care o coordonează de 20 de ani, cu rezultate excepționale. Povestea clinicii aștept să o descoperiți în interviul realizat cu Prof. Dr. Rodica Bălașa.
Clinica de Neurologie I are o istorie de aproape 80 de ani, fiind înființată anterior spitalului în care ne aflăm astăzi. Povestiți-ne care au fost momentele cheie în dezvoltarea sa și cine au fost personalitățile care și-au pus amprenta pe acest parcurs de decenii.
Prof. Dr. Rodica Bălașa: Disciplina de neurologie s-a născut în Târgu Mureș odată cu universitatea. Anul viitor se împlinesc 80 de ani de la semnarea Decretului Regal de înființare a Institutului de Medicină și Farmacie de la Târgu Mureș. În ultima perioadă, profesorii care au întărit disciplina de neurologie au fost profesorul Liviu Popoviciu, ulterior i-a urmat profesorul Ion Pascu, tatăl meu, după care i-am urmat eu.
Clinica de Neurologie a avut întotdeauna o caracteristică care a diferențiat-o față de alte clinici din țară, pentru că, în cadrul ei, a funcționat un compartiment separat dedicat accidentelor vasculare cerebrale, încă de când profesorul Popoviciu era șeful clinicii. Cu personal dedicat, în acest compartiment erau internați bolnavii care aveau un diagnostic mai grav – accidente vasculare cerebrale mai extinse sau chiar cu hemoragii generale care necesitau o urmărire mai îndeaproape. Astfel, noi făceam o terapie intensivă, nu putem spune că eram unici, pentru că probabil și în anumite clinici de neurologie din București existau astfel de compartimente, acolo e, de altfel, leagănul neurologiei românești, fondată de Gheorghe Marinescu.
Din 2016, a fost înființat compartimentul de stroke unit, legea prevede să aibă maxim 20 de paturi, noi avem 19 paturi, cu un un rulaj și cu rezultate foarte bune. În Clinica de Neurologie se internează anual peste 1.000 de cazuri de accidente vasculare – ischemice, hemoragice, reinternări, recidive.
În ceea ce privește scleroza multiplă suntem lideri naționali. În 1999, profesorul Ion Pascu a înființat primul Centru de Diagnostic și Tratament al Sclerozei Multiple și am început tratamentul imunomodulator al bolnavilor cu scleroză multiplă. De atunci, centrul nostru s-a dezvoltat foarte mult. În acest interval, peste 1.300 de bolnavi au fost diagnosticați, tratați, urmăriți, unii au renunțat la tratament, unii au ieșit din perioada de urmărire. De asemenea, au fost elaborate numeroase teze de doctorat, lucrări de licență, au fost obținute granturi de cercetare, au fost scrise articole pe această temă.
În 2018, am fost prima clinică de neurologie din România care avea aparatul ei propriu de plasmafereză, e un aparat pe care îl pot manipula și neurologii, deci nu necesită bolnavul internare în terapie intensivă. Am avut înțelegerea managerului de la vremea respectivă care a achiziționat un aparat care este numai al nostru, astfel încât aparatul acesta ne-a ajutat, de exemplu, să surmontăm criza de imunoglobuline din timpul pandemiei Covid-19, pentru că indicațiile de plasmafereză și de imunoglobuline în mare parte se suprapun. Atunci când nu am avut imunoglobuline, foloseam și încă folosim aparatul de plasmafereză în boli ale sistemului nervos periferic, cum este poliradiculonevrita acută, demielinizantă, dar sunt boli demielizante și ale sistemului nervos central, cum este neuromielita optică, sindroame paraneoplazice, miastenia gravis, care beneficiază de tratament cu plasmafereză. Apoi, în ceea ce privește miastenia gravis, o boală care, de asemenea, afectează adulții tineri, preocupările profesorului Pascu se știu și în literatura de specialitate încă din anii 80, fiind unul dintre primele centre de neurologie care trimiteam bolnavii pentru timectomie, ca să fie îndepărtat timusul, acest organ din cauza căruia în 40% din cazurile de miastenie apare boala. La început trimiteam bolnavi la timectomie la București, după aceea, aici, profesorul Copotoiu și doctorul Bud efectuau timectomii și acum colegii noștri de la chirurgie toracică continuă să facă timectomii.
De asemenea, profesorul Popoviciu a avut preocupări și are foarte multe cărți publicate dedicate epilepsiei. Și atunci aveam un departament de EEG și de neurofiziologie mai bine dezvoltat decât în alte centre din țară. Și actualmente desfășurăm proceduri de EEG de lungă durată și video-EEG, și în cazul epilepsiei refractare la tratament oral selecționăm pacienți pentru chirurgia epilepsiei.
Din anii 85, profesorul Pascu a început, în clinica noastră, folosirea terapiei de substituție cu l-Dopa la bolnavii cu boală Parkinson, ceea ce a reprezentat, de asemenea, un pionierat, pentru că introducerea acestei terapii în România s-a făcut doar în anumite centre, centrul de la Târgu Mureș fiind printre primele.
Clinicile de Neurologie – I și II, vorbesc și în numele colegilor mei, sunt lideri pe toate tipurile de patologii din cadrul acestui mare capitol de boli neurologice.
Ce alte servicii oferiți?
R.B.: Ca șef de clinică, am avut grijă ca colegii mei, fiecare dintre ei să fie supraspecializat pe o anumită patologie neurologică, să devină vârfuri naționale în anumite specialități sau subspecialități ale neurologiei. De aceea, serviciile noastre sunt mult peste media din țară. Mai mult, dorim să deschidem primul centru de cefalee din România, de aceea o colegă de-a noastră începe un masterat în cefalee, cum este migrena, în Danemarca.
Care sunt valorile și principiile pe care s-a clădit Secția Clinică Neurologie I din punctul dvs. de vedere?
R.B.: În primul rând, noi suntem aici să ajutăm bolnavii, acționăm sub această foarte clară credința a noastră că noi trebuie să ajutăm pacientul. Aceasta ar fi prima noastră valoare – orientarea muncii noastre și a îngrijirilor pe care le oferim către nevoia pacientului. De aceea, am dezvoltat terapii în patologii a căror frecvență este în creștere. Pe mine și pe colegii mei n-o să ne prea vedeți la televizor pentru că credem că locul nostru este printre bolnavi și nu pe sticlă, tocmai ca rezultatele muncii noastre să vorbească pentru noi. Se poate observa și din chestionarele pe care managementul spitalului le aplică, pacienții noștri sunt, în general, foarte mulțumiți.
În al doilea rând – meritocrația. Toți colegii mei, toată echipa de asistenți medicali, infirmiere sunt aleși pe principiul profesionalismului, cel puțin pentru mine, ca și conducător al acestei clinici, e cel mai important criteriu după care-mi aleg colegii și colaboratorii pentru că toți formăm o echipă care e orientată și funcționează spre a ajuta bolnavul. Bineînțeles, sunt și valori morale după care ne orientăm, și anume cuvântul dat trebuie să fie respectat, ne ghidăm, totodată, după principiul medical de a nu dăuna pacientului prin acțiunile noastre, de a face toate diligențele necesare pentru a avea un rezultat bun, pentru a putea pune un diagnostic corect și a trata corect pacienții.
Coordonați secția de 20 de ani, felicitări!, cum a evoluat și cum s-a dezvoltat secția în timpul mandatului dvs., din punct de vedere al resursei umane, al investițiilor realizate și al dotărilor cu echipamente, aparatură, mobilier? Dar în ceea ce privește serviciile medicale pe care pot să le acceseze pacienții?
R.B.: Întotdeauna am avut în minte faptul că noi trebuie să practicăm o medicină modernă. Medicina modernă înseamnă investigații paraclinice, astfel încât am dezvoltat foarte mult departamentul de electromiografie – am achiziționat două aparate – și tot ce înseamnă boli aferente care reies din investigațiile cu electromiograful. Aici mă refer la polineuropatii, poliradiculoneuropatii, boli musculare, boli de joncțiune neuromusculară, cum este miastenia gravis.
În al doilea rând s-a dezvoltat foarte mult Centrul de Diagnostic și Tratament în Scleroza Multiplă, eu având ca principală preocupare acest domeniu și fiind co-autor la Ghidul de tratament național al sclerozei multiple. De asemenea, fiind în Comisia Ministerului Sănătății, președintele comisiei îmi delegă, mai ales, acte și înscrisuri legate, în principal, de această patologie.
În al treilea rând am dezvoltat foarte mult patologia cerebro-vasculară acută, pentru că noi totuși ne desfășurăm activitatea în cadrul unui spital de urgență, unde numărul de pacienți care este internat de urgență în fiecare an crește. Au fost achiziționate două aparate Eco Doppler de ultimă generație, unde se pot face achiziții de imagini, pe imagini se poate pune indicație de intervenție la carotidele care sunt stenozate la pacienții noștri.
Legat de tratamentul accidentului vascular, s-a instituit tratamentul acut prin tromboliză, respectiv prin trombectomie în cadrul clinicii. Clinica a fost nominalizată de minister printre primele (au fost trei la început) în care se desfășoară toate manevrele privind tratamentul acut al accidentului vascular ischemic, cum este tromboliza și trombectomia.
Pentru tratamentul optim al acestor patologii cerebro-vasculare acute beneficiem de o colaborare excelentă cu colegi specialiști din Clinicile de Neurochirurgie, Cardiologie și Radiologie intervențională.
În cazul ambelor proceduri există o fereastră de timp în care se poate interveni, care s-a mărit puțin de-a lungul vremii. Inițial era de 3 ore, acum e de 4,5 ore pentru circulația anterioară și 12 ore pentru circulația posterioară.
Este foarte important să sensibilizăm populația ca, de îndată ce observă semne de deficit neurologic, o mică tulburare în exprimarea verbală, dificultate la prehensiune, la mișcările membrelor superioare sau inferioare sau asimetrie facială, să sune la salvare și să se uite neapărat la ceas pentru că pe noi ne interesează exact minutul în care a debutat accidentul vascular. În ultimii ani, timpul în care noi am intervenit s-a scurtat semnificativ, ceea ce înseamnă că suntem o echipă sudată. Am vorbit cu șeful UPU, șeful de la Salvare să cheme neurologul, să ne prenotifice când salvarea s-a dus acasă și a ridicat pacientul, pentru că exista suspiciune de accident vascular, iar echipa noastră știe deja să coboare în UPU pentru că fiecare minut contează, într-un minut sunt milioane de celule pierdute.
Totodată, clinica a fost renovată, în principal prin forțe proprii, urmează s-o mai renovăm pentru a îmbunătăți calitatea hotelieră a saloanelor noastre.
Ce rol joacă această disciplină a investițiilor în funcționarea clinicii pentru a face față într-o piață extrem de competitivă?
R.B.: Piața e competitivă doar în patologia cronică, în patologia acută nu există spital care să interneze până la Cluj – Bistrița, pe o rază de 100 km. Noi suntem centru terțiar, deci nu putem zice că în patologia acută avem competiție reală, din contră, noi absorbim chiar bolnavi din județe care ar avea secție de neurologie de urgență în capitala de județ, dar bolnavii preferă să vină la noi. În ceea ce privește patologia cronică, facem față competiției prin achiziționarea de aparatură pe care nu mulți privați și-o permit, ca rezoluție și din punct de vedere al costurilor, cât și prin promptitudinea colegilor mei, pentru că ei, când evaluează pacienții în policlinică, oferă un consult neurologic de calitate înaltă, recomandă investigații și terapii care nu se pot face sau nu le poate face orice privat.
De asemenea, în cadrul clinicii se desfășoară toate programele naționale de tratament al patologiei neurologice: scleroza lateral amiotrofică, scleroza multiplă, poliradiculonevritele acute și cronice, miastenia gravis, amiotrofie spinală etc.
Cum se poziționează, astăzi, clinica pe care o coordonați în acest colos medical care este Spitalul Clinic Județean de Urgență Târgu Mureș?
R.B.: În cadrul spitalului suntem o clinică respectată, la care apelează toată lumea cu toată încrederea, cu o adresabilitate foarte bună.
Care sunt rezultatele pe care le-ați raportat în bilanțul anului 2023 comparativ cu 2022 și 2021? Ce tendințe ați observat?
R.B.: Case mixul (n.a. 3) e din ce mai bun „din păcate”, din cauza faptului că pacienții sunt din ce în ce mai grav și atunci acest case mix, de fapt, este oglinda complexității cazurilor. În anul 2020 și în 2021 s-a înregistrat un recul din cauza pandemiei, dar ne revenim ca număr de internări, ca număr de pacienți externați, „din păcate” numărul lor crește.
Ce potențial de creștere există în specialitatea în care activați?
R.B.: Din păcate, e un potențial de creștere în sensul că populația e din ce în ce mai bolnavă, cu factori de risc, mai ales pentru accidentele vasculare, care sunt din ce în ce mai neglijați, patologii cum este hipertensiunea, diabetul zaharat, boli de inimă, obezitatea sunt în creștere și ca atare și complicațiile lor vor fi în creștere, unele dintre cele mai importante fiind accidentele vasculare cerebrale.
De asemenea instituind manevre ca, de exemplu, injectarea de toxină botulinică în spasticitatea membrului superior, în distonii, în anumite boli degenerative și acestea cresc adresabilitatea.
Am încercat ca, de îndată ce există un serviciu rambursat în România care se adresează patologiilor neurologice, noi să fim printre primii care îl oferim. Dar trebuie să știți că, de exemplu, injectarea de toxină botulinică incumbă o pregătire a personalului, a medicilor, am trimis colegi din timp ca să facă cursuri în acest sens tocmai pentru a putea face față necesităților populației.
Sunteți un important centru de pregătire universitară, postuniversitară și doctorală, cum s-a schimbat strategia de pregătire a studenților, medicilor rezidenți și doctoranzilor?
R.B.: Încercăm să ne aliniem și noi noilor tendințe ale tineretului și am început să utilizăm softuri de inteligență artificială, începem să formăm baze de date privind imagistica pacienților noștri tocmai pentru a contribui la programe de machine learning. În cazul studenților nu renunțăm totuși la munca practică, îi punem să pună mâna pe bolnav, pentru că fac lucrul acesta din ce în ce mai rar. De asemenea, formăm baze de date cu sute de pacienți incluși, tocmai pentru a putea genera mai ușor baze de date pentru anumite doctorate, pentru anumite lucrări de licență. Pe rezidenți îi trimitem la conferințe, la congrese, le ținem și noi cursuri. Prezentăm, de asemenea, cazuri care sunt mai deosebite într-un cadru larg, tocmai ca să învețe toată lumea.
Totodată, sunteți un colectiv medical cu preocupări serioase în ceea ce privește cercetarea științifică, ce presupune astăzi cercetarea științifică față de acum unul sau două decenii?
R.B.: S-a schimbat foarte mult profilul, în primul rând a cercetării științifice, odată cu instituirea la universitate a Centrului de Cercetări Avansate Medico-Farmaceutice, astfel încât aparatură de ultimă generație este la dispoziția noastră. Ca atare, a trebuit să ne regândim cercetarea, de exemplu în principal pentru a determina noi biomarkeri în boli neurologice, biomarkeri care să evalueze răspunsul la tratament al bolnavilor sau prognosticul lor.
Cât e de ușor/complicat să atrageți resursă umană, să o mențineți și să o dezvoltați; e nevoie de o specializare continuă în domeniu? Cum vă motivați echipa?
R.B.: E nevoie de o specializare continuă, din punct de vedere material nu este atât de greu, pentru că avem acces la internet, unde sunt publicate ultimele criterii de diganostic și tratament al bolilor neurologice.
Îmi motivez colegii apreciindu-i pentru rezultatele lor, la care se adaugă și laudele din partea pacienților.
Participăm la proiecte de cercetare, unde unii colaboratori sunt foarte dornici să participe. Echipa noastră este implicată în numeroase studii de cercetare multicentrice care sunt remunerate și, nu în ultimul rând, mă strădui să obțin sponsorizări pentru participarea lor la congrese și conferințe naționale și internaționale unde, de asemenea, ei pot să se specializeze. Consider că și acesta e un mijloc de valorizare a colegilor mei.
Ligia VORO
Articol publicat în ediția tipărită cu nr. 132 a revistei Transilvania Business (25 septembrie – 31 octombrie 2024)