Mărirea și decăderea unuia dintre cei mai versați finanțiști ai Transilvaniei au fost dezvăluite cu prilejul Zilelor Academice Clujene (ZAC).
“Virgil Bontescu a fost un bancher atipic, o speranță pierdută – pentru că rudele lui voiau să facă din el unul desăvârșit. Istoria e însă imprevizibilă, compusă din oameni cu imperfecțiuni, care dau farmec cercetărilor. Cel mai cunoscut din familie era Victor Bontescu, fratele cel mai mare, ministru al agriculturii în Guvernul Averescu.
A fost inițiatorul Băncii Agrare din Cluj, înființată în 1920, un instrument în procesul mai larg al reformei agrare din Transilvania. Cei cinci frați Bontescu erau copiii lui Mihai și Mariei Bontescu, mezina lui George Barițiu. În presa veche, Virgil Bontescu apare ca bancher la Budapesta, din 1909 ca director al sucursalei Ustredna Banka.
În 1913, publicația Pesti Hirlap menționează despre „pericolul băncilor românești”, în contextul ideilor centrifuge ale monarhiei, despre care se spunea că sunt finanțate și de cele din Vechiul Regat, dar și de de mari bănci vieneze, germane sau cehoslovace.
Ustredna Banka a fost modelul viitoarei Bănci Centrale pentru Industrie și Comerț (BCIC) Sibiu, care apoi a ajuns la Cluj. Exista o colaborare foarte bună între băncile românești și cele din Regiunea Boemia (Cehia), Virgil Bontescu fiind mijlocitorul lor”, a explicat autorul cercetării, Septimiu Moga, șef serviciu în cadrul Băncii Naționale a României (BNR) Cluj.
A furat mireasa. De tot
“De tânăr se lasă ispitit de farmecul danubian al Budapestei: în 1913 începe o relație de dragoste cu tânăra Margit, la acea vreme avea 15 ani, venită de la un pension al unei mănăstiri. Relația nu e agreată de familia ei, una de origine burgheză, familia lui se pare că nu aflase. Relația continuă, cu anumite întreruperi. La sfârșitul războiului, el revine în România unde pune bazele BCIC la Sibiu, figurând pe lista fondatorilor.
Între timp, ea își pierde tatăl, rămâne doar cu mama, într-o situație nefericită, iar aceasta intermediază un mariaj cu proprietarul restaurantului din Gara Nyugati – Budapesta. Fac cununia la biserică, lângă capitala Ungariei, iar când ajung la un local, pentru a sărbători, Bontescu apare cu mașina, fură mireasa și merg împreună la Budapesta.
A doua zi, mirele vine să discute cu Margit, constată că între ea și Bontescu există într-adevăr o relație de dragoste și îi promite că îi va acorda divorțul. Cei doi se mută în România. La BCIC, Bontescu primește responsabilități foarte mari.
Intermediază fuziunea cu Banca Centinela din Oradea, recent înființată, cu sediul în Palatul Vulturul Negru. Tot el perfectează o altă fuziune, cu societatea Meteor, care fabrica azbociment – eternit, cum se numea atunci. Este ciudat ca o bancă să fuzioneze cu o fabrică, însă pe vremea aceea băncile făceau peste 50% din venituri din activități comerciale propriu-zise, nu din cele bancare – creditare, atragere de depozite.
Bontescu s-a ocupat și de fuziunea cu Banca Bistrițeana și înființarea sucursalelor de la Bistrița, Timișoara și Arad. Intermediază și intră în negocieri de fuziune cu Banca Crișana din Brad, care naște un scandal imens în care erau implicați oameni din guvern și inclusiv un preot devenit mare bancher”, arată cercetătorul clujean.
Evadarea din spital. Acuzată de bigamie
“La Sibiu, starea sa de sănătate începe să se deterioreze, mai ales cu tot stresul, relația toxică avută cu Margit, pe care o ia de soție tot așa, în mod secret: vine la Cluj timp de câteva ore, se căsătoresc, nu se știe de către cine, au fost puțini martori. Deși ea susținea că fusese desfăcută căsătoria sa cu afaceristul maghiar, se pare că nu era așa.
Problemele lui Bontescu la bancă se amplifică: o societate din Sibiu ce se ocupa cu mașini agricole are tot mai multe pierderi, nu poate rambursa creditele oferite fără garanții, tranzacțiile sale sunt ciudate, contractează datorii neaprobate de bancă la alte instituții de credit. Inițial, este rechemat la Cluj să se ocupe de organizare, i se dă o casă pe actualul Bd. 21 Decembrie, cu trei camere, foarte mult pentru anul 1922.
Ulterior, i se face o cercetare disciplinară. În urma unei ședințe de 12 ore, ce a durat două zile, își dă demisia. Un an mai târziu, nu mai are de lucru, iar Margit, care și-a deschis un magazin de broderii și obiecte de consignație în Piața M. Viteazul, ajunge să îl întrețină.
Urmează tot felul de tertipuri pentru a-l interna într-un sanatoriu. Inițial este dus, cu chiu – cu vai, de către rudele lui la un doctor, fiind așteptat de poliție și trimis la spitalul de neurologie. De acolo evadează, se duce la locuința sa de pe str. Bisericii Ortodoxe. În cele din urmă capitulează, este internat și sfârșește în 1928, într-un sanatoriu de lângă Sibiu.
Împotriva lui Margit se declanșează fel de fel de procese de bigamie, furt. Este arestată, iertată, încearcă să se sinucidă, o adevărată dramă. Omul acesta a făcut parte nu din tagma bancherilor făcuți “cu japca”, ci a fost unul dintre puținii bancheri “lucrați”, din categoria Ion Lapedatu (fost președinte al BNR și ministru de finanțe, n. red.)”, a concluzionat Moga.
Secțiunea “Economie și societate în spațiul românesc”, din cadrul ZAC, a mai cuprins teme precum crizele suprapuse din anii 1813-1817 în Transilvania (Iosif Balog – Institutul de Istorie G. Barițiu), Italia și România la sfârșitul Primului Război Mondial (Alfredo Canavero, Universita degli Studi di Milano), modernizarea României după Marea Unire din perspectiva aportului forțelor financiare italiene (Anca Stângaciu, Universitatea Babeș-Bolyai), standard de viață și alimentație în România anilor 1930 (Mara Mărginean – IIGB), relații economice româno – cehoslovace în perioada interbelică (Ion Boroica, Muzeul de Istorie Sighetu Marmației).
Inaugurare cu Nicolae al României
Debutul ZAC a avut loc, la Hotelul Radisson Blu, prin prezentarea albumului “Bunicul meu, Regele Mihai”, lansat de Nicolae al României. Evocarea memoriei fostului suveran este înscrisă într-un turneu avându-l ca moderator pe directorul IICB, Ioan Bolovan, membru corespondent al Academiei Române.
Cu ocazia conferinței internaționale „Momente de răscruce din istoria României” din cadrul ZAC, organizată de IIGB, a avut loc decernarea titlului de membru de onoare al instituției. Acesta a fost primit de mitropolitul Clujului – Andrei Andreicuț, episcopul Eparhiei Greco-Catolice a Oradiei – Virgil Bercea, președintele Asociației Femeilor de Afaceri Cluj – Mihaela Rus.
Printre oamenii de business prezenți la eveniment s-au mai numărat Daniel Metz, Norina Găvan, Adrian Crivii, Olga Stanciu, Nina Moldovan, Alina Pop, Gina Scerbac, Alexandra Casian, iar din mediul academic, Cornel Cătoi, Vasile Pușcaș, Marius Bojiță, Attila Varga.
ZAC au abordat subiecte ca evoluții economice și demografice în spațiul românesc; arhivistica și problematica documentelor electronice, practici administrative medievale, presa și minoritățile naționale, provocări actuale în dinamica peisajului geografic. Au participat cercetători din România, Italia, Slovacia, Polonia și Ungaria.
