Abonează-te
Abonează-te

Primesti pe mail cele mai noi articole publicate

O veche industrie din nou în cărți

În luna martie, când eram la Bruxelles, era în desfășurare cu ușile închise o amplă dezbatere despre industria de apărare din țările membre ale Uniunii Europene și sprijinul pe care ar trebui să îl acorde structurile europene revigorării, dezvoltării sau, pur și simplu, înființării de unități de producție în acest sector.

Așa a apărut prima strategie privind industria europeană de apărare (EDIS) care a fost prezentată în 5 martie 2024 cu scopul de a crește cheltuielile pentru apărare, a îmbunătăți achizițiile publice comune, a oferi predictibilitate industriei de apărare și de a spori interoperabilitatea dintre forțele armate ale Europei, consolidând astfel cooperarea cu industria ucraineană de apărare”, după cum menționează Parlamentul European pe propriul site.

Cum imediat după acest moment, Uniunea Europeană a intrat în febra alegerilor, propunerea legislativă de regulament de instituire a unui program privind industria europeană de apărare (EDIP) și a unui cadru de măsuri pentru a asigura disponibilitatea și furnizarea la timp a produselor din domeniul apărării au fost puse pe hold.

În ultimul ciclu bugetar început în 2021 care se va încheia, în teorie, în 2027, cu posibile certe prelungiri, industria de apărare a fost o Cenușăreasă a finanțărilor europene, Fondul European pentru Apărare fiind alimentat cu aproape 8 miliarde de euro. 2,7 miliarde euro sunt alocate pentru cercetarea colaborativă în domeniul apărării și 5,3 miliarde euro pentru proiectele colaborative de dezvoltare a capacităților care completează contribuțiile naționale. Fondul a fost apoi majorat cu alte circa 3,5 mld euro. La aceasta sumă se adaugă 11 miliarde din Facilitatea Europeană pentru Pace (EPF), constituit ca un fond extrabugetar, alimentat din contribuțiile statelor membre.

Cum la granița Uniunii Europene, Ucraina a fost invadată de Rusia în februarie 2022, izbucnind războiul, iar în Orientul Apropiat, conflictul între Israel și Hamas reizbucnit cu mai multă violență în toamna lui 2023 și care a antrenat și alte state din zonă și din Golful Persic, Uniunea Europeană a înțeles că e complicat să sprijini anumite state fără să ai propria ta industrie și să fii la mâna samsarilor de arme sau a statelor care pompează fonduri uriașe în fabrici de armament și care puține sunt în Europa.

În acest climat care ne arată că nici măcar reprezentanții Uniunii Europene nu mai caută pacea, la final de iunie, în cadrul summit-ului european și între transferul de mandate, preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a avansat o cifră mai mare decât PIB-ul țării noastre de care are nevoie UE în viitorii 10 ani pentru a susține industria de apărare. Mai exact, în jur de 500 de miliarde de euro. Cam cu 100 miliarde de euro mai mult decât se estimează că au cheltuit pentru apărare China și Rusia la un loc în ultimele trei decenii.

Marea problemă pentru UE rămâne de unde să mai atragă finanțare pentru a susține industria de apărare într-un context în care multe state membre dau semne că nu mai vor să susțină financiar state terțe aflate în război, căutând pretexte pentru a opri drenajul de bani și armament spre acestea. Cum apare ancheta în cazul distrugerii Nord Stream, care, dincolo de ce s-a scris, arată că o grămadă de lideri europeni știau și toți au stat cu mâinile în sân așteptând ca acel gazoduct să explodeze prin intervenția umană.

În acest context european complicat, țara noastră a modificat în 21 august Ordonanța de urgenţă a Guvernului nr. 64/2007 privind datoria publică “pentru a putea fi accesate fonduri, în condiții financiare avantajoase, prin mecanismul FMF (Foreign Military Financing – Finanțare Militară Externă) oferite de către Guvernul SUA guvernelor altor state”. Vorbim de cca 12 mld USD disponibili pentru credite în condiții avantajoase, spune Guvernul.

Bun, de aici e clar că și România e în aceeași retorică a dezvoltării industriei de apărare, însă nu e atât de clar dacă are și capacitatea de a inova în acest domeniu lăsat în paragină decenii la rând. În al doilea rând, aceste decizii consecutive de a susține înarmarea mă fac să mă întreb dacă așa va arăta lumea noastră de acum încolo, pe picior cotidian de război.

Ligia VORO

Opinie publicată în ediția tipărită cu nr. 131 a revistei Transilvania Business (22 august-19 septembrie 2024)

 

Total
0
Shares
Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Articolul anterior

O perspectivă jurnalistică asupra artiștilor români contemporani

Articolul următor

Ora de carieră cu fundația Leaders la Bistrița, Arad și Pitești

Citește și despre galele The Voices of Business Awards:
The Voices of Business Awards Cluj 2023
The Voices of Business Awards Alba 2023
The Voices of Business Awards Sibiu 2023
The Voices of Business Awards Brașov 2023
Citește și:
Agenția Națională pentru Locuințe (ANL), instituţie sub autoritatea Ministerului Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Administraţiei (MDLPA), a recepționat, în orașul Năsăud, 16 locuinţe pentru tineri, destinate închirierii.
Citeste mai mult

Cum arată noul bloc ANL din Năsăud

Agenția Națională pentru Locuințe (ANL), instituţie sub autoritatea Ministerului Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Administraţiei (MDLPA), a recepționat, în…
Zi de Zi știri economice:
Loading RSS Feed
Total
0
Share