Pe o distanţă de 200 km găseşti România secolului XIX şi cea a secolului XXI
Deficitul de 7% al României este alimentat în continuare de neasumarea politică a deciziilor care se impun pentru că trăim într-un an electoral. Creșterea taxelor, măsură dezmințită de leadershipul administrației publice, se va efectua în 2025. „În momentul în care nu colectezi 35% din TVA, ar trebui să-ţi fie ruşine să vorbești despre creşterea oricărei taxe”, a afirmat Ciprian Dascălu, economist–șef BCR. TVA mai mare cu 2% din 2025, în timp ce încasările sunt cele mai mici din Europa, după Irlanda.
„S-a discutat deja cu instituţiile financiare internaţionale, pentru că doar nu o să spună guvernul României în an electoral. De aia, dacă mai spune vreun politician că nu cresc la anul impozitele, minte, oricare ar fi el. Vor creşte sigur, probabil începând cu TVA-ul”, a confirmat și Dan Bucșa, economist-șef Europa centrală și de Est, Unicredit.
Economiștii șefi ai BCR și Unicredit au scanat starea economică a României în acest an electoral și și-au expus punctele de vedere, precum și estimările pentru 2025. Dezbaterea a fost inclusă pe agenda Festivalului de Istorii și Film de la Râșnov.
Aceștia au adresat întâi de toate elefantul din cameră, respectiv majorarea taxelor, măsură pe care leadershipul administrației publice și politice din România a amânat-o pentru 2025. Mai mult, anunțul privind luarea acestei decizii este întârziat de teama pierderii capitalului politic în contextul organizării alegerilor parlamentare și prezidențiale. Deși, Dan Bucșa, economistul-șef Unicredit, a confirmat luarea acestei decizii de impunere a măsurii de creștere a taxelor de către instituțiile financiare internaționale împreună cu reprezentanții statului.
„Se vehiculează un TVA mai mare cu 2 procente, cu multe excluderi, probabil la mâncare şi alte bunuri de larg consum. Ar trebui să crească şi impozitul pe venit, adică pe salarii, dar, probabil, că o să vină în 2026 pentru că ANAF nu le ştie cu excel-ul. Tot ce spun s-a discutat deja cu instituţiile financiare internaţionale, pentru că doar nu o să spună guvernul României în an electoral. De aia, dacă mai spune vreun politician că nu cresc la anul impozitele, minte, oricare ar fi el. Vor creşte sigur, probabil începând cu TVA-ul. Dacă nu se vor lua aceste măsuri, vom avea nişte deficite gigantice şi vom fi nevoiţi să ne împrumutăm la costuri foarte mari, pentru că, în afară de Irlanda, avem cele mai mici încasări din Europa. În acest moment, avem cel mai scump cost de împrumut din Uniunea Europeană, chiar mai scump decât cel al Serbiei, care nu e în UE, dar are deficit mic”, a explicat Dan Bucșa.
Cum s-a ajuns la deficitul de 7%
O treime din bugetul de stat reprezintă cheltuielile cu pensiile. Aproximativ o cincime sunt salarii la stat. Salariile la stat sunt mai mari față de cele în mediul privat în medie cu 1.000 de lei. Toată lumea este de acord că sunt foarte mari cheltuieli cu bunuri şi servicii, inclusiv cu toate rândurile de alegeri. Mai sunt cheltuielile cu investiţiile, de unde, evident, nu dorește nimeni să se taie pentru că sunt proiecte în derulare sau pregătire pentru construcția de drumuri şi autostrăzi. Tăierile de la cheltuieli nu mișcă semnificativ acul deficitului.
Între timp, creșterea economică a României în 2023 a fost de 2,1 procente. Sub potențialul de creștere de 3,5%, estimat de Ciprian Dascălu, economist-șef BCR, directorul Departamentului Cercetare – Strategie.
Același Dascălu măsoară performanța economiei în anul electoral 2024 undeva la 2%. „Motorul de creștere este consumul, salariile cresc cu 12,5% pe economie, la stat 19%, privat 11%. E an electoral, iar la stat lucrează 25% din angajaţii din economie”, explică Dascălu, arătând în continuare că „exporturile nu merg bine, importurile merg foarte bine pentru alţii. Practic, producem locuri de muncă, creştere economică la alţii, nu aici, pentru că creştem salariile care nu au legătură cu ce producem, cu productivitatea”.
Pe piața muncii din România nu se regăsesc 1,5 milioane de persoane apte de muncă plus 500.000 șomeri, în timp ce suntem mari importatori de forță de muncă din Flipine, Bangladesh, Nepal, Sri Lanka, India, în sectoare de activitate precum HORECA, servicii, construcții.
Colectarea intensivă a TVA-ului în România. Polonia +3% din PIB/an, fără să crească o taxă
Statul român practică colectarea intensivă a cotei de TVA. Deși colectează cu 35% mai puțin decât ar fi cazul, guvernul va mări TVA-ul. Cine plătește TVA-ul acum, va plăti mai mult pentru a acoperi golul incapacității ANAF de a colecta.
„Îmbunătăţirea colectării are un cost politic pe care niciun partid din România nu şi l-a asumat din 1989. Şi sunt aproape gata să jur că nu şi-l va asuma niciunul. Atunci, singura măsură rămasă de a creşte veniturile este să creştem taxele”, a concluzionat Dan Bucșa.
Economistul-șef Unicredit sugerează importarea sistemului de colectare polonez, de vreme ce tot de la ei importăm 70% din necesarul de mere.
„Trebuie să mărim colectarea, pe modelul Poloniei. În 2016, Polonia a luat măsuri de creştere a colectării pe toate categoriile de impozite. Impozite pe consum, pe venituri şi contribuţiile pentru asigurări sociale. Era exact după alegeri. După ce au bătut la uşile marilor companii, inclusiv la finanţatorii campaniilor electorale, s-au dus la magazinele de la ţară şi le-au fiscalizat. A treia soluţie a fost securizarea graniţelor. Au montat 2 rânduri de scanere enorme, cu 2 firme, una din SUA, alta din China. O dată erau americanii primii la graniţă, altă dată erau chinezii. Dacă al doilea scaner identifica marfă nedeclarată omisă de primul scaner, prima companie trebuia să plătească daune. Astfel, încasările la graniţă au crescut cu 1% din PIB. în acest moment, încasarea de TVA în Polonia este aproape de cea înregistrată în Olanda. Noi suntem mai jos cu 30% şi cu 40% mai jos faţă de Uniunea Europeană, teoretic. Polonia a reuşit să colecteze mai mult cu 3% din PIB pe an fără să crească o taxă”, a explicat Dan Bucșa.
România trebuie să producă bunuri cu valoare adăugată mare
Lozinca de mai sus emanată în spațiul public în momente prielnice leadershipului din administrația publică ar trebui să fie acoperită de politici publice care să ducă la creșterea calității forței de muncă.
Explică Ciprian Dascălu: „Piaţa forţei de muncă este disfuncţională. Există programe dar nu funcţionează, nu există voinţă politică. Noi avem 1.5 mil oameni apţi de muncă, dar din diverse motive nu se regăsesc în piaţa muncii. Tot aud politicieni care afirmă că România trebuie să producă bunuri cu valoare adăugată mare, însă pentru asta ai nevoie de forţă muncă calificată şi înalt calificată. 17% din forţa de muncă a României are studii superioare. La grupa de vârstă 24 – 35, suntem undeva la 25%, în timp ce media europeană este de 42%. Până la urmă, drumul către prosperitate trece prin educaţia forţei de muncă. Nu ai cu ce să produci la un nivel ridicat când educaţia forţei de muncă te limitează”.
Un copil născut în România își atinge doar 58% din potențial
Alte cifre interpretate de Ciprian Dascălu, economist-șef BCR, pun în context starea economică a României în anul electoral 2024.
„Există acel Human Capital Index de la Banca Mondială care arată că un copil născut în România îşi atinge cam 58% din potenţial. Bucureştiul are același procent ca Islanda. Urbanul minus Bucureşti are același index ca Ucraina. Ruralul, din păcate, este la nivelul Senegalului. Suntem undeva între Islanda şi Senegal. Dacă vrei să-ţi măreşti potenţialul de creştere, ai această viitoare forţă de muncă, dar pe care o iroseşti”, a explicat Dascălu.
Housing Affordability Index reprezintă indicatorul prin care se măsoară timpul de care are nevoie o familie medie cu un venit mediu, ca să-şi economisească toate veniturile pentru a-şi cumpăra un apartament mediu.