Proiectul internațional de la Cluj a fost derulat alături de specialiști din Belgia, Germania și Polonia.
O echipă formată din cercetători și studenți de la Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară (USAMV) Cluj-Napoca, alături de experții din cele trei țări, au încheiat cu succes un proiect prin care au fost obținute la floarea-soarelui rădăcini mai dezvoltate și mai tolerante la secetă.
Inițiatorii și coordonatorii proiectului au fost cercetătorii din Belgia, iar din echipa USAMV au făcut parte studenți ai Facultății de Zootehnie și Biotehnologii. Ei au învățat despre etapele tehnologiei folosite, unii optând pentru aprofundarea studiilor și realizarea tezelor de licență pe această temă.
”Floarea-soarelui este o specie la care acest gen de experimente e greu de aplicat, pentru că la nivel de laborator această cultură este foarte dificilă. Plecând de la o metodă existentă, stabilită în SUA de către Parks și Yordanov, în 2020, am optimizat și am dus la un nivel foarte bun acest sistem de inducere a rădăcinilor modificate cu ajutorul rizobiei.
Rădăcinile au avut o capacitate de creștere foarte bună, astfel că s-au dezvoltat de două-trei ori mai bine decât rădăcinile normale. În plus, aceste rădăcini sunt perfect funcționale, plantele crescând și fructificând foarte bine. Rezultatele sunt foarte încurajatoare pentru aprofundarea acestor studii.
Biotehnologia vegetală ar putea avea o contribuție la ameliorarea florii-soarelui pentru toleranța la secetă. Prin rezultatele proiectului de față se întrevede o modalitate de a îmbunătăți fondul genetic al florii-soarelui în acest sens”, a explicat coordonatorul proiectului din partea USAMV, Adriana Aurori.
Studiul s-a realizat pentru prima dată la floarea-soarelui în România. Cercetătorii participanți în proiect se arată optimiști în privința aplicabilității rezultatelor la aceste culturi.
”Este nevoie de mult mai multă muncă pentru a aplica metoda noastră în agricultură. Avem nevoie și de timp pentru includerea într-un program de ameliorare, pentru că e necesară obținerea unor plante care să aibă integrată informația genetică nouă la nivel de sămânță, nu numai la nivel de rădăcină.
Noi suntem însă optimiști și considerăm că suntem pe drumul potrivit pentru a ajunge să exploatăm practic, într-un viitor apropiat, rezultatele cercetărilor noastre de acum”, a explicat Aurori.
Proiectul international ERA-NET SusCrop ”Dezvoltarea unei noi tehnologii de ameliorare pentru îmbunătățirea sistemului radicular, a toleranței la secetă și a producței sustenabile a plantelor” a avut drept scop abordarea diferită a ameliorării plantelor pentru a obține o producție agricolă mai durabilă, prin utilizarea tehnologiei Ri, ce are la bază o metodă non-OMG de transformare a plantelor cu ajutorul bacteriei Rhizobium rhizogenes.
”Aceste bacterii trăiesc în pământ și, în mod natural, își transferă o parte din materialul genetic în celula vegetală. Celulele beneficiază astfel de informație genetică nouă ce funcționează ca un semnal pentru producerea de noi rădăcini.
Cultivând în laborator aceste rădăcini speciale, prin metode care sunt destul de complexe, putem obține plante întregi care, pe baza acestei noi informații genetice integrate, vor avea la rândul lor rădăcini mai dezvoltate, o trăsătură foarte avantajoasă pentru floarea-soarelui”, a spus cercetătoarea USAMV.
Specialiștii din cadrul proiectului atrag atenția asupra faptului că, din cauza modificărilor climatice, activitatea fermierilor a devenit una cu un foarte mare grad de risc. Cultura de floarea-soarelui din România a fost calamitată pe suprafețe foarte mari în ultimii trei ani.
Fondurile de despăgubire nu suplinesc veniturile aduse de o cultură prosperă, ci vin doar să acopere pierderile. Irigarea sistematică pe perioadele de secetă ar putea să fie o soluție viabilă, însă este costisitoare și greu de implementat.
Accesul la hibrizi de floarea-soarelui cu toleranță la secetă ar putea, de asemenea, să reducă pierderile din cultură. dar obținerea acestora nu este facilă, fondul genetic al florii-soarelui fiind destul de redus.
De aceea, este nevoie de o sursă de variabilitate genetică care să creeze șansa obținerii unor caracteristici noi ale plantelor și să le crească șansele de adaptarea la condițiile climatice actuale, tot mai nefavorabile în prezent.
Proiectul ERA-NET, derulat în intervalul 2021-2024, a beneficiat de o finanțare națională de 200.000 euro, acordată de Unitatea Executivă pentru Finanțarea Învățământului Superior, Cercetării, Dezvoltării și Inovării. Rezultatele acestui proiect au fost prezentate în cadrul unui workshop găzduit de USAMV.
Membrii echipelor de cercetare își doresc ca toate informațiile să ajungă în principal la fermierii din România. Echipa USAMV din acest proiect a fost compusă din cadre didactice, doctoranzi și studenți voluntari: Rodica Pop, Cristian Sisea, Adriana Aurori, Mihaiela Cornea-Cipcigan, Raluca-Dumitrița Lazăr, Mihai Ilieș.
