Diriguitorii județului propun fie emiterea de obligațiuni prin care să atragă 300 milioane €, fie vânzarea a până la 49% din acțiuni investitorilor privați.
“Am avut o discuție cu David Ciceo, directorul general al Aeroportului Internațional Avram Iancu (AIAIC), dându-i timp să se gândească la aceste variante. Când am dat drumul emisiunii de obligațiuni ale Consiliului Județean (CJ) Cluj și am fost la Bursa de Valori București (BVB), am discutat cu președintele Radu Hanga, clujean de-al nostru, un tip foarte inteligent.
Pentru că am avut acel succes mare cu emisiunea de obligațiuni ale Județului Cluj, unde s-au cumpărat în două zile titlurile de către 2-3 investitori mari, m-a întrebat cum să implicăm BVB cu alte obiective din subordinea CJ Cluj. La bursă poți cumpăra acțiuni în mod transparent.
I-am propus atât lui Hanga, cât și lui Ciceo repetarea acestei operațiuni pentru AIAIC. Din calculele celor de la BVB, am putea obține până la 300 milioane €, o sumă incredibil de bună, având în vedere că acum AIAIC este în creștere, cu aceste terminale noi și are un potențial anual de 10 milioane de pasageri cu actualele construcții finalizate.
Reprezentanții BVB ne-au spus că ar fi ceva unic în România ca un aeroport de stat să reușească să atragă capital privat prin emisiune de obligațiuni. Așa s-ar putea finaliza devierea râului Someș fără să așteptăm după guvern, pista nouă să o prelungim la 3,5 km, să extindem pista veche și să facem un terminal cargo fără să mai cheltuim niciun ban din buzunarul clujeanului”, a spus președintele CJ Cluj, Alin Tișe.
Variantă de lucru: acțiuni vândute privaților
“Am putea să facem doar emisiunea de obligațiuni. Dacă însă le transformăm în acțiuni, va fi și mai profitabil. Poți să îl listezi un pachet de 10-49% din AIAIC, iar atunci un privat ar fi și mai tentat pentru un asemenea pachet mare, fără să mai stăm cu mâna întinsă după bani guvernamentali nu-știu-câți-ani.
Vedem că Ministerul Mediului nu e în stare să aducă 8 milioane să terminăm devierea Someșului, acolo e de făcut un sens giratoriu care se intersectează cu centura, de un pod pe care nu știm cine îl finanțează. Apoi, la AIAIC trebuie extinse calea de rulare, pista, parcarea de avioane ca să intre mai multe aeronave. Prin această operațiune transparentă la BVB, am putea să obținem cât mai mulți bani de pe piață.
Hanga a spus că ar fi senzațional ca AIAIC să fie primul aeroport de pe BVB. Aeroportul nostru ar putea fi o societate pe acțiuni profitabilă, un pachet mare ar putea aduce foarte mulți bani. Desigur, varianta B este să stăm cu mâna întinsă și să așteptăm.
Aeroportul Internațional Henri Coandă încearcă demult să facă acest lucru, dar nu reușește. Cu AIAIC am intra astfel în altă etapă, cu investiții majore. Oricum județul nu mai poate finanța AIAIC direct, pe lege, interzice Consiliul Concurenței. De doi ani AIAIC se autofinanțează, până acum nu avea profit, în vremurile grele noi l-am finanțat.
Cu noile modernizări a ajuns să își acopere costurile, nu neapărat să aibă un profit mare. Dacă se va înțelege cât de important e acest pas, ar fi foarte bine, decât să așteptăm după finanțări guvernamentale. Soluția prin BVB ar fi una rapidă și va aduce bani AIAIC”, a spus șeful județului Cluj.
Terminalul nou, extins în primăvară
În primăvară, asocierea Bog’Art, UTI Construction and Facility Management, ACI Cluj a finalizat lucrările sale de 82 milioane € de la AIAIC. Proiectul de extindere a terminalului pasageri plecări pe latura de nord a fost implementat din fonduri UE, de la bugetul de stat și fonduri proprii.
Acesta a inclus extinderea terminalului plecări cu 7.200 mp, realizarea fluxurilor pentru destinațiile Schengen și Non-Schengen, trei noi fluxuri de securitate dotate cu echipamente pentru controlul de securitate de ultimă generație și extinderea platformei de staționare aeronave cu 9.000 mp.
AIAIC are acum șapte porți de îmbarcare Schengen şi patru Non-Schengen. Odată cu finalizarea proiectului, capacitatea de procesare a terminalelor din AIAIC crește la 4,5 milioane de pasageri/an. Suprafaţa terminalelor a fost extinsă la 12.000 mp, iar platforma de staționare a aeronavelor, cu 9.000 de mp.
Proiectul a avut în vedere şi energia verde, prin instalarea unor panouri fotovoltaice de înaltă performanță, amplasate pe terasa terminalului și a uzinei electrice existente.
