Arhitecți, energeticieni și universitari au analizat modul în care va arăta mediul construit, cu clădiri active din punct de vedere energetic, în cadrul Festival for Architecture Schools of Tomorrow (FAST).
Cadrul Misiunii Verzi Europene a fost explicat, într-o secțiune specială a FAST, de la UTCN Hub, de către părțile implicate în acest program din UE. “M100 este o misiune în oglindă pe care Guvernul României a pus-o în practică a Comisiei Europene (CE), o selecție a 100 de orașe din UE care să devină neutre climatic până în 2030.
Din România au fost trei selectate: Cluj-Napoca, Suceava, București Sector 2, la care s-au adăugat alte 10 orașe din țară, cu aceeași țintă până în 2035. Șase ministere și-au unit eforturile de a sprijini cele trei orașe, având planuri aprobate de CE. Ne-am propus să strângem un fond de neutralitate climatică și sustenabilitate de 1 miliard €.
300 milioane vor veni de la Ministerul Energiei, 320 milioane, din Spațiul Economic European, restul de la Ministerele Dezvoltării și Mediului, din fonduri elvețiene. Neutralitatea climatică presupune să reduci emisiile de CO2 și cu efect de seră astfel încât cele ce rămân să poată fi absorbite de către natură. Există măsuri de compensare: creșterea spațiilor verzi, plantarea de aliniamente de arbori, soluții tehnologice de captare a CO2.
Ne dorim și guvernanță participativă, în afară de cele șase ministere, să avem consorții care să construiască o capacitate administrativă la nivel național, în care să se implice Ordinul Arhitecților din România (OAR), societatea civilă, universitățile, experții. Nu este doar un efort al administrației locale și naționale, ci al întregii comunități”, a relatat coordonatorul M100 România, Ovidiu Cîmpean.
Zonele metropolitane, lăsate de izbeliște
El a adus critici unor autorități municipale, venind și cu propuneri de modificări legislative pentru a atinge aceste ținte. “Bugetele locale încep să devină mai generoase și există tendința de a construi infrastructură mare care nu întotdeauna aduce beneficii. Decidenții politici și cetățenii ar trebui să fie mai informați în ce constau proiectele de sustenabilitate.
Parcul Feroviarilor de la Cluj, cu proiecte de biodiversitate excepționale, pajiștile de pe Someș cu plante perene locale în loc de gazon, sunt doar câteva exemple. Unii din administrație vorbesc doar de străpungeri, supralărgiri, pasaje, au avut prea puține contacte cu specialiștii din universități pentru a propune culoare de mobilitate sustenabilă astfel încât să regândească proiectele derulate cu finanțări enorme.
Legea zonelor metropolitane este o înșiruire de intenții bune; aceasta ne spune că trebuie să lucrăm la trenul metropolitan, dar nu rupe din bugetul național cota de taxă pe valoarea adăugată pentru proiectele din aceste perimetre. De fapt este o pedeapsă să iei din puținul pe care îl ai la primărie.
E nevoie și de standardizare pentru achizițiile publice “verzi”, însă trebuie pregătite și mediul de afaceri, lanțurile de aprovizionare care să certifice că acel produs este “verde”, că nu poluează cu CO2. M100 își va asuma acest rol de a forma legislație, dar și să aducă lucrul împreună pentru a preveni schimbările climatice”, continuă secretarul de stat în Ministerul Investițiilor Europene.
Domeniul construcțiilor, un mare poluator
“Neutralitatea climatică are efect asupra felului în care construim, pentru că sectorul construcțiilor reprezintă un mare poluator. Responsabilitatea noastră, ca profesioniști, pentru stoparea acestor fenomene, găsirea de soluții este uriașă. Este un subiect care preocupă profesia.
Un consorțiu de acest fel în M100 e o ocazie extraordinară pentru a avansa de la recunoașterea problemei și preocuparea generală a arhitecților către soluții concrete. Orașele selectate își vor alcătui planurile de neutralitate climatică și de investiții, contribuția noastră fiind de specialitate: de la identificarea temelor și investițiilor oportune pentru fiecare oraș până la dezvoltarea și implementarea investiților.
Preocuparea noastră este pentru calitatea mediului construit, avem de gând să introducem criterii de calitate – nu doar estetică, de utilizare, ci neapărat în termeni de impact asupra naturii, de relație cu mediului înconjurător, de remediere a crizelor de biodiversititate și sociale, în condițiile mobilizării de resurse fără precedent pentru neutralitatea climatică, să atingă potențial maxim.
Sectorul public derulează investiții majore, iar problema calității mediului construit este insuficient abordată”, susține Ștefan Bâlici, președintele Ordinului Arhitecților din România (OAR).
De la clădirea pasivă, la clădirea activă
Experții din Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca (UTCN) au relatat cum stă de fapt situația pe teren. “La această neutralitate climatică se ajunge printr-o tranziție energetică, prin energie, din perspectiva noastră, a energeticienilor. Acum 20-30 de ani, când a început valul reabilitărilor de clădiri în România, vorbeam despre reducerea consumului de energie.
Încet-încet, în etichetarea energetică a unei clădiri, am migrat spre clase de performanțe, în prezent mergem spre nZEB (clădiri cu emisii aproape zero), ne așteptăm să ajungem la ZEB (emisii zero). La un moment dat, vrem ca majoritatea clădirilor să devină pasive din punct de vedere energetic. Asta nu înseamnă că nu vor consuma energie; dimpotrivă, noi, energeticienii, spunem că nZEB este activ.
Ne dăm seama că, pe măsură ce renovăm clădiri, construim altele noi cu performanță energetică ridicată, ele interacționează tot mai mult cu rețelele de utilități, în special cu cea de energie electrică. Deci nu doar luăm energie, ci și dăm energie în rețea, facem schimburi bidirecționale de energie foarte frecvent, motiv pentru care să ținem rețelele funcționale.
Nu putem rămâne pasivi față de rețele fiind atât consumatori, cât și prosumatori, mai nou etichetați ca “prostumatori”, pentru că se dezechilibrează și ei, și rețeaua. Deci trebuie să ajungem la clienți activi de rețea, clădiri active – a ști cât, când și cum producem și consumăm energie. Asta înseamnă clădire activă.
Managementul energetic începe și se termină cu banii, zic americanii, idee aplicabilă realist și neutralității climatice. Peste jumătate dintre banii atrași de primăriile din România merg acum în proiecte de sustenabilitate, cu impact în energie”, arată Andrei Ceclan, lector la UTCN.
Cum se va schimba profesia de arhitect
“Profesia de arhitect se va schimba, 50% dintre studenți vor ajunge să lucreze în alte profesii decât în cea în care s-au pregătit. Proiectele de arhitectură ar trebui să conțină inclusiv partea de calcul al amprentei de CO2, sustenabilitate (unii au impresia că, dacă pun niște panouri fotovoltaice pe clădire, o fac “verde”), mobilitate urbană, locație. Lucrurile acestea trebuie să intre și în vocabular, dar și în aplicare.
La UTCN am început un masterat în engleză în instalații pentru orașe regenerative. La primărie avem nevoie de oameni pregătiți de aceste noi abordări – neutralitatea climatică nu este totuna cu clădirea. Arhitecții au nevoie de multe alte profesii: evaluatori, cei care calculează amprenta de CO2, apoi partea de întreținere a clădirilor, chiar dacă sunt inteligente. Deci alți oameni cu alte pregătiri pe care încă nu îi avem.
E foarte multă inerție în universități în materie de nZEB. Acum 30 de ani te specializai într-un domeniu îngust în care să fii foarte bun. Acum constați că ești prea specializat, că ai nevoie de arhitectură, economie circulară, amprentă de CO2. Universitățile sunt cu trei cicluri în urma realității. Cumva ne uităm și ne minunăm în realitatea din jur”, avertizează Dorin Beu, trezorier al Consiliului Român pentru Clădiri Verzi.
La aceeași masă cu Madrid și Barcelona
Liviu Purtător este coordonatorul proiectului M100 de la Primăria Cluj-Napoca (PCN). “În cadrul M100 noi avem posibilitatea de a învăța de la alte orașe europene și de a găsi soluții optime. Avem acces la resurse, la expertiză, la bune practici – cum reușesc acestea să se alinieze la obiectivele M100, dar putem forma consorții pentru a accesa fondurile pentru a implementa pe teren proiecte hard – de infrastructură și soft – schimbarea comportamentului în administrație, economie, universități, societatea civilă.
Ne aflăm în al doilea an al proiectului, se va termina în 2025 cu Summit-ul Internațional pentru Neutralitatea Climatică de la Cluj, cu bunele practici prezentate din orașele europene partenere. Am avut până acum activități de implicare civică în care am văzut reacția oamenilor și modul în care se raportează la misiunea aceasta ca să ajungem la respectarea planului de neutralitate climatică prezentat de PCN.
Prin calitatea de a fi printre primele 10 orașe din UE care au primit “eticheta verde” european” stăm la aceeași masă cu orașe ca Madrid sau Barcelona. În cartierul Iris, unde prin evenimente, târguri, caravane ale neutralității climatice vrem să aducem la masa discuțiilor cetățenii și să creăm scenarii pentru implementarea ulterioară a proiectelor din M100”.
Cum calculăm amprenta de carbon?
Norbert Petrovici, directorul Centrului Interdisciplinar pentru Știința Datelor, a acuzat lipsa indicatorilor statistici în domeniu. “Până acum de datele noastre erau interesate Institutul Național de Statistică, administrația județeană și locală, agențiile de dezvoltare regională. La nivel de oraș, de cartier sau chiar unitate mai mică decât cartierul ne interesează care este amprenta de CO2, dar nu avem încă instrumentele necesare pentru aceste măsurători, ca să putem măsura în fiecare an cum s-a schimbat, să putem facem corelații.
Municipalitatea, zona metropolitană ar trebui să inițieze acest demers pentru a ști dacă la Cluj-Napoca suntem Net Zero sau nu după tranziție. Avem însă datele despre populație, știm unde locuiesc oamenii, putem să facem estimări educate în această direcție. Am testat acțiunile climatice ale oamenilor și am constatat că există o diferență între valorile persoanelor, normele, acțiunile raportate – 95% susțin că sunt gata să intervină pentru a respecta normele climatice – și câți bani dau pentru renovarea locuinței în cartierele vechi sau noi”.
“Ordinul Arhitecților a intrat în acest consorțiu ca partener care vine cu partea de reglementări prin care să ajute tranziția spre neutralitate climatică. Rolul nostru în proiect la mivel macro, al orașului, cartierului și apoi se va apropia la nivelul comunității.
Un pas important este dezbaterea cu autoritatea publică, administrația, respectiv cu departamentele de urbanism ale primăriei și consiliului județean. Aici e o dezbatere pe care ne-ao dorit, iar acest subuect ne poate ajuta în colaborare. Rolul arhitecților este unul în schimbare, fiind necesară colaborarea cu toate profesiile”, a menționat Eleonora Dulău, vicepreședinte al OAR – Transilvania.
Arhitecți celebri prezenți la Cluj
Secțiunea M100 OART din Festival for Architecture Schools of Tomorrow (FAST), moderat de arhitectul Eugen Pănescu, a grupat temele guvernanță și rolurile profesionale în atingerea neutralității climatice, cu politicile naționale și locale, inovarea urbană și colaborarea interdisciplinară esențială în domeniu,
Clujul a fost pentru cinci zile capitala arhitecților și a celor interesați de viitorul orașelor. Fast, primul festival românesc dedicat viitorului arhitecturii, a adus nume de prim rang în arhitectura mondială și comunitatea profesională din țară.
Printre invitați s-au numărat Peter Zumthor (Elveția), laureat al Premiului internațional Pritzker, Níall McLaughlin (Irlanda), laureat al Premiului Stirling al Royal Institute of British Architects, Marcio Sequeira de Oliveira, Nicola Delon (Encore Heureux Architects, Franța), teoreticieni și critici ai domeniului precum Eric Lapierre (Franța) și Johnny Leya (Traumnovelle, Belgia).
FAST a fost inițiat de OAR pentru a facilita conexiunea dintre educația academică și practica profesională și un răspuns profesiei la evoluțiile și provocările societății contemporane. Festivalul conectează comunitatea profesională din cinci centre de arhitectură: facultățile din Timișoara, Cluj-Napoca, Iași, Oradea și București, fiind găzduit pe rând de aceste școli. 25 de studenți din cele cinci centre au proiectat și construit un pavilion comun ca spațiu de întâlnire în Campusul Observator.
Misiunea UE Orașe
Misiunile UE reprezintă o noutate a programului Orizont Europa și au ca scop de a sprijini transformarea Europei într-un continent mai ecologic, mai sănătos, mai incluziv și mai rezilient. Misiunea UE: 100 orașe inteligente și neutre climatic va sprijini, promova și pune în valoare 112 orașe în transformarea lor privind tranziția “verde”. Orașele joacă un rol fundamental în atingerea neutralității climatice până în 2050, fiind locul în care strategiile de decarbonizare a sectorului energetic, transport, urbanism și chiar agricultură coexistă. Misiunea este în conformitate cu obiectivele Pactului Verde European, sprijinind tranziția Europei către neutralitate climatică până în 2050. M100 este un hub românesc creat pentru a sprijini noile misiuni ale UE. Cluj-Napoca, Suceava și București Sector 2 sunt trei dintre cele 112 de orașe selectate de CE pentru a deveni inteligente și neutre climatic până în 2030.
