Compania japoneză va colabora cu Ministerul Energiei de la revizuirea documentația tehnice până la execuția proiectului.
“Am semnat memorandumul de înțelegere pentru proiectul strategic Tarnița-Lăpuștești cu marea companie japoneză Itochu, în marja primei ediții a Forumului Energiei România-Japonia (FERJ), organizată la București.
FERJ este probabil cel mai important eveniment bilateral de acest tip organizat în ultimii ani în România. Reprezentarea partenerului strategic nipon a fost pe măsură, prin viceministrul economiei, comerțului și industriei, Shinji Takeuchi, alături de companii de top din Japonia.
Hidrocentrala cu acumulare prin pompaj Tarnița-Lăpuștești, o „baterie verde” de până la 1.000 MW, va juca un rol cheie în echilibrarea sistemului energetic național și regional. Pe baza memorandumului semnat, vom colabora cu Itochu pentru avansarea rapidă a investiției, de la revizuirea documentației tehnice până la execuția proiectului.
Investiția pe care România o așteaptă de zeci de ani va deveni realitate. Suntem condamnați să o ducem la bun sfârșit dacă vrem să dăm generațiilor viitoare energie sigură, accesibilă și verde. Pe baza FERJ, implicarea Japoniei în sectorul energetic românesc va însemna mult mai mult”, a anunțat ministrul Sebastian Burduja.
Protocol Panasonic – ELCEN
“Foarte curând va fi semnat un protocol între ELCEN și Panasonic, prin care vom beneficia la București de un sistem avansat integrat de producție de energie verde, inclusiv hidrogen, și stocare în baterii, cu finanțare din partea partenerului nipon. Japonia va contribui și la programul nuclear civil românesc, de la exploatarea uraniului până la proiectul reactoarelor modulare de mici dimensiuni de la Doicești”.
Tarnița-Lăpuștești presupune o investiție de tip greenfield de peste 1 miliard de euro, centrala putând asuma atât rolul de compensare a producătorilor care funcționează în bandă, cât și cel de echilibrare în sistemul energetic național. În stadiul inițial al SF, obiectivul a fost considerat doar pentru compensarea producătorilor care funcționează în bandă.
În perioada 2014-2016 au fost selectate de compania de proiect Hidro Tarnița trei consorții din China, dar în 2017 Guvernul a întrerupt procedura de selecție pentru a analiza alte modalități de atragere de investitori, luând în calcul parteneriatul public-privat. Hidrocentrala ar fi urmat să fie construită, în 5-7 ani, la 30 km de Cluj-Napoca, pe valea Someșului Cald.
Era prevăzută să aibă patru grupuri de câte 250 MW, scopul fiind echilibrarea sistemului energetic național, în perspectiva intrării în funcțiune a reactoarelor 3 și 4 de la centrala nucleară de la Cernavodă și ca urmare a majorării puterii instalate în centrale eoliene și solare, cu producție intermitentă.
Proiectul a fost discutat pentru prima dată în România acum 50 de ani, când au fost efectuate cercetări pentru depistarea celui mai bun loc, ales din 20 de amplasamente din toată țara, datorită căderii foarte bune de apă și a poziționării.
