Executivul României a aprobat recent o investiție semnificativă pentru modernizarea infrastructurii din județele Bihor și Satu Mare, alocând un buget de 114 milioane de lei (aproximativ 23 de milioane de euro). Proiectul vizează reabilitarea unor diguri strategice și dezvoltarea unor trasee extinse destinate bicicliștilor, consolidând atât protecția împotriva riscurilor hidrologice, cât și promovarea turismului activ și a mobilității sustenabile.
Această inițiativă, derulată sub coordonarea Administrației Bazinale de Apă Crișuri, beneficiază de finanțare prin intermediul Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Decizia oficială, adoptată pe 18 decembrie 2024 și publicată ulterior în Monitorul Oficial, prevede implementarea proiectului în cinci etape distincte, cu un termen de finalizare de doi ani. Rămâne o enigmă alocare direcționată exclusiv către aceste două județe. Sau nu.
Traseele destinate bicicliștilor vor fi construite folosind o combinație de macadam și beton, lățimea acestora variind între 2 și 2,4 metri. Pentru a asigura continuitatea și accesibilitatea, vor fi instalate pasarele în zonele unde digurile intersectează afluenții râurilor. În total, proiectul include reabilitarea a 191 de kilometri de diguri, oferind astfel o infrastructură modernizată atât pentru protecție, cât și pentru agrement.
Ce spune HG 1699/2024?
La capitolul dedicat descrierii situației actuale, HG 1699/2024 menționează cele 5 obiective ale investiției. Lungimea cumulată a digurilor, necesară a fi reabilitată este de 191,325 km.
„Amenajarea coronamentului digurilor se va realiza pe 5 obiecte, pe actualul amplasament al digurilor existente de pe râurile Ier/Eriul, Barcău, Valea Înot, Crișul Repede, Canal Colector și Crișul Negru din bazinul hidrografic Crișuri. Din punct de vedere administrativ investiția se suprapune cu județele Arad, Bihor și respectiv Satu Mare, pe următoarele unități administrativ teritoriale:
– Obiectul 1: Dig mal stâng Valea Ier, sector Andrid – Ianca, localitățile Santău, Pir, județul Satu Mare și localitățile Sălacea, Tarcea, Cherechiu, Săcueni, Diosig, județul Bihor,
– Obiectul 2: Dig mal drept râul Barcău și valea Înot, sector Marghita – Frontieră, localitățile Marghita, Abrămuț, Chișlaz, Sâniob, Sălard, Roșiori, Tămășeu, județul Bihor,
– Obiectul 3: Dig mal drept râul Crișul Repede, sector Oradea – Frontieră, localitățile Oradea, Sântandrei, Unitatea Administrativ Teritorială Borș, Girișu de Criș, Toboliu, județul Bihor,
– Obiectul 4: Dig mal stâng râul Crișul Repede, sector pod Tărian – Dig mal drept Canal Colector și sector Dig mal drept Canal Colector – confluență Valea Culișer, localitățile Girișu de Criș, Toboliu, Sânnicolau Român, Cefa, Mădăras, Salonta, județul Bihor,
– Obiectul 5: Dig mal drept Canal Colector sector confluență valea Culișer – Dig mal drept râul Crișul Negru; Dig mal drept râul Crișul Negru sector confluență Canal Colector – pod Zerind și Dig mal stâng râul Crișul Negru, sector pod Zerind – Frontieră, localitățile Salonta, Ciumeghiu, Avram Iancu, județul Bihor și localitățile Mișca, Zerind, județul Arad.
Motivația investiției în diguri
Din aceeași hotărâre de guvern, adoptată la final de mandat reiese că digurile aveau nevoie de intervenții, avându-se în vedere vechime alor.
„Digurile au fost construite cu circa 50 de ani în urmă, în conformitate cu normativele în vigoare din anii aceia, fiind la limita perioadei normale de funcționare. În acest timp, digurile, au fost puse de mai multe ori sub presiune, au suferit tasări, prezintă mai multe zone critice, ceea ce impune o serie de lucrări de reabilitare ( înălțare și completare).
Un rezumat al deficiențelor majore a acestor mijloace fixe (diguri) identificate în managementul riscului la inundații în bazinul hidrografic Crișuri cu efecte asupra populaţiei din localităţile riverane, a obiectivelor social-economice care sunt amplasate in zona inundabilă se prezintă astfel:
- coronamentul digului este în stare bună, cu un profil longitudinal ce prezintă tasări,
- rampele de trecere peste dig nu prezintă deformații majore
- toate digurile incluse în traseele cicloturistice sunt construite din pământ compactat și înierbat, având înălțimi medii cuprinse între 1,5 și 4 m și lățimi ale coronamentului între 2 și 4 metri”.
Proiectul inițial cu trasee de cicloturism pe diguri
Contractul de finanțare inițial fusese semnat în 25 ianuarie 2023 între Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor (MMAP) și Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Administraţiei (MDLPA) a prevăzut realizarea a 426,09 km de trasee cicloturistice pe digurile cursurilor de apă din țară. Acestea au fost desenate în județele Bihor (180,20 km), Timiș (108,37 km), Harghita (45,05 km), Mureș (34 km), Arad (29,08 km), Dolj (25,30 km) și Satu Mare (4,09 km).
„Proiectul echipei noastre, nu doar că încurajează utilizarea bicicletei ca mijloc de transport alternativ ci, reușește să deschidă comunității zone care, până în prezent, erau aproape inaccesibile în perioadele ploioase. Pistele de biciclete vor fi proiectate și construite fără a afecta funcționalitatea lucrărilor hidrotehnice asigurând în continuare accesul echipelor noastre în situații de viituri sau pur și simplu pentru întreținerea digurilor”, declarase Pásztor Sándor, director ABA Crișuri.
Descrierea principalelor lucrări de intervenție pentru toate cele 5 obiecte
Potrivit descrierii din hotărârea amintită, proiectul e realizat pe cele două componente, consolidarea digurilor și amenajarea pistelor.
a)Reabilitarea structurii digurilor de apărare
– înlăturarea șeilor și refacerea secțiunii digurilor de apărare de pe râurile Ier, Barcău, Înot, Crișul Repede, Canal Colector, Crișul Negru, pe lungimile de tronson aferente fiecărui obiect în parte;
– refacerea secțiunii tronsoanelor de dig (lățime coronament, pantă taluzuri, etc.) deteriorate în urma deversărilor apelor mari.
- b) Traseu cicloturistic:
– lățimea părții carosabile, pe coronamentul digurilor de apărare, va fi de 2.00 – 2.20 – 2.40m
– structura rutieră a pistelor pentru biciclete se recomandă a fi astfel:
* 10 cm strat de macadam;
* 15 cm strat de piatră spartă;
* 20 cm strat de balast;
* (20-40) cm decapare strat vegetal și reprofilare coronament dig; – pentru a asigura siguranța, continuitatea şi accesibilitatea la traseele cicloturistice, se vor realiza subtraversări de dig cu clapet DN 1200, pasaje de traversare (pasarele) pentru biciclete și parapet din beton. Accesul pe traseul cicloturistic se va limita pentru autovehicule cu ajutorul barierelor, fiind permis doar accesul utilajelor pentru întreținerea digurilor de exploatare de cca. 10 tone. Pe toată lungimea traseului cicloturistic amenajat, pentru diferențele de nivel se vor amenaja rampe de acces pentru a facilita accesul la traseul cicloturistic.
Cum se împart banii?
În alocarea celor 114 milioane de lei (aproximativ 23 milioane de euro) nu sunt menționate sumele defalcat pe cele două județe și nici cât se va cheltui pe reabilitarea digurilor, care ar trebui să fie principalul obiectiv al proiectului.
Față de cele prezentate, a fost promovată prezenta Hotărâre a Guvernului privind aprobarea caracteristicilor principale și a indicatorilor tehnico-economici aferenți obiectivului de investiții „Reabilitarea coronamentului digurilor de apărare și crearea infrastructurii pentru trasee cicloturistice în bazinul hidrografic Crișuri”, se concluzionează în documentul semnat de Ministrul mediului, apelor și pădurilor din 2024, Mircea Fechet.
Impactul proiectului asupra turismului și mobilității
Această inițiativă ambițioasă are potențialul de a transforma județele Bihor și Satu Mare în destinații preferate pentru pasionații de ciclism, promovând turismul activ și atrăgând vizitatori din întreaga țară și din străinătate. Traseele bine amenajate pe diguri vor facilita explorarea unor peisaje naturale unice, contribuind în același timp la creșterea economiei locale prin atragerea unui număr sporit de turiști și susținerea afacerilor conexe, cum ar fi pensiunile, restaurantele și centrele de închiriere a bicicletelor.
De asemenea, proiectul răspunde obiectivelor europene privind tranziția verde, încurajând mobilitatea sustenabilă și reducerea emisiilor de carbon. Prin conectarea zonelor rurale și urbane cu trasee sigure și moderne, această inițiativă sprijină nu doar turismul, ci și transportul alternativ pentru locuitorii din regiune.
Consolidarea de diguri și beneficiile pe termen lung
Pe lângă avantajele imediate pentru turism și mobilitate, proiectul aduce beneficii semnificative în domeniul protecției mediului și al managementului riscurilor hidrologice. Reabilitarea digurilor va contribui la prevenirea inundațiilor și la protejarea comunităților locale, asigurând totodată o utilizare durabilă a resurselor naturale.
Această combinație de protecție împotriva riscurilor și dezvoltare economică durabilă face din proiect un model de succes care ar putea fi replicat și în alte regiuni ale țării, demonstrând importanța investițiilor integrate pentru comunitățile locale și pentru viitorul României.
