Industriașul care conduce uzina Pfeiffer Vacuum – Busch Group, consul onorific al Franței, ne-a împărtășit viziunea sa asupra sectoarelor producție, energie și imobiliare.
Cum vedeți noul an din perspectivă economică?
Lumea a devenit instabilă pe partea geopolitică, dar și pe cea tehnologică – în sens pozitiv sau negativ – sau climatică. România nu face excepție de la această mișcare, însă industriașii încearcă să avanseze. În lumea de business avem nevoie de timp: noi concepem un produs care după aceea îl fabricăm și îl vindem, deci ciclul este mai lung. Acum avem nevoie nu numai de productivitate, îmbunătățire și optimizare, ci și de reziliență. Adică să ne dezvoltăm capacitatea de adaptare la o lume care se schimbă.
Și cum se poate face demers?
Când vrem să ne adaptăm, lumea politică și socială sunt destabilizate, iar fenomenul nu este, totuși, cu cel care suntem obișnuiți. De 80 de ani Europa a avut pace, iar construcția europeană ne-a permis acest lucru. Ideea este cum să construim o lume pașnică care are grijă și de mediul înconjurător, dar care lasă și antreprenoriatul să se dezvolte. Acum este o compilație de mai mulți factori instabili. Poate lumea este un pic speriată sau reținem prea mult din ceea ce se întâmplă în actualitate pe plan politic sau economic.
Inclusiv mediul de afaceri?
Noi, industriașii, avem o viziune pe termen mai lung pentru a putea crea, produce și vinde. La fel, societatea are nevoie de timp să creeze un ansamblu pașnic ca Uniunea Europeană și să o dezvolte. Câteodată dăm rateuri în Europa, câteodată nu suntem perfecți; toate lucrurile se pot îmbunătăți, iar procesul de inovare să continue. Din păcate, sunt etape în istorie în care avem elemente disruptive: în tehnologie, geopolitică. Deci trebuie să învățăm comportamentul de reziliență împreună cu societatea locală, artiștii, economiștii, filosofii. Să nu așteptăm soluții de sus sau de jos, ci să fim noi soluția, împreună.
Vor fi afectate afacerile de recentele modificări fiscale?
Intrăm într-o lume instabilă pe care țări ca România, Franța, deopotrivă, nu o stăpânesc. Este foarte greu să fii stăpân într-o casă a lumii foarte globalizate în care poate să intervină un eveniment climatic sau de tehnologie. Inovarea tehnologică, inteligența artificială nu au granițe. Nici politice, nici fiscale. Resursele energetice pot fi într-un loc, dar tehnologia să se dezvolte în alt loc. Ar trebui să ne împăcăm cu acest gând, pentru că depindem unii de ceilalți. Să nu ne focalizăm la măsurile de azi sau mâine, fie ele și fiscale, ci să avem o viziune de ansamblu asupra ceea ce facem pe plan local. Scala pe care o stăpânim o reprezintă familia și prietenii, eventual un oraș sau ceea ce e în jur. De aceea noi, industriașii, lucrăm foarte mult cu angajații, cu comunitatea locală, cu primăria, ca să creăm un viitor mai bun și mai rezilient.
Faceți producție de zeci de ani la Cluj. Care ar fi avantajele?
Clujul este un fel de Elveție a României, un seif în care se păstrează valorile cele mai importante. În familie, când avem obiecte importante, le păstrăm într-un seif. La fel, Clujul este seiful României: aici aveți valorile europene, ceea ce este important, tehnologia informației, inteligența artificială. Este un oraș rezilient, universitar, cu industrii de valoare. Piața imobiliară este scumpă – știm, unora nu le place – însă asta arată că orașul are o anumită valoare. Clujul este un seif pentru mulți din altă parte care investesc aici. Sunt multe exemple de bune practici economice, sociale, geografice în România, dar Clujul are ceva special.
