Experții fiscali au informat companiile din regiune despre ultimele modificări legislative, recomandându-le să ofere fiscului toate documentele cerute și să fie cooperante.
Sala de evenimente a Hotelului Radisson Blu s-a dovedit neîncăpătoare pentru sutele de reprezentanți ai companiilor dornici să afle de la specialiștii în consultanță fiscală de la EY România cum vor fi afectate acestea de noile schimbări fiscale. Mai ales de celebra ordonanță “trenuleț”, aruncată pe piață de Guvernul României în ajun de An Nou.
Ioan Pop, director general al Direcției Regionale a Finanțelor Publice (DGRFP) Cluj, a prezentat rezultatele obținute anul trecut în comparație cu 2023. Încasările la nivel de regională au urcat de la 25 la 33 miliarde lei (+31%).
“Personalul nostru a depus eforturi susținute pentru a duce la îndeplinire obiectivele și țintele stabilite la nivelul ANAF. Suntem regionala cu cel mai mare aport în formarea veniturilor bugetare, după București. Veniturile bugetare brute colectate au fost de 35 miliarde lei, TVA efectiv restituită – 0,9 miliarde, compensările din TVA – 1,1 miliarde.
Încasările sunt mai mari față de 2023 ca urmare a preluării portofoliului de mari contribuabili de la Direcția Generală de Administrare, efectelor digitalizării, modificărilor legislative la regimul microîntreprinderilor, creșterii salariului minim pe economie, procesului inflaționist, dar și a eforturilor angajaților noștri”.
Din veniturile la bugetul de stat (15 miliarde lei), TVA deține aici 39%, urmată de impozitul pe venit (28%) și pe profit (13%). Totuși, doar în Cluj a crescut numărul de contribuabili, în celelalte cinci județe fiind în scădere, cu o diminuare la nivel de regională de 10.790.
Cum au evoluat încasările în 2024:
- Cluj 14,8 mld. lei +34%
- Bihor 7,1 mld. lei +29%
- Maramureș 4,2 mld. lei +28%
- Satu Mare 3,0 mld. lei +30%
- Bistrița-Năsăud 2,5 mld. lei +28%
- Sălaj 1,9 mld. lei +29%
Impozite încasate în regiune (2023 / 2024):
- Bugetul de stat 11,9 mld. lei / 15,6 mld. lei
– Impozit pe profit 1,4 mld. lei / 2,1 mld. lei
– Impozit pe venit 3,4 mld. lei / 4,5 mld. lei
– Accize 0,07 mld. lei / 0,25 mld. lei
- Asigurări sociale 9,5 mld. lei / 12,0 mld lei
- Fondul de sănătate 3,8 mld. lei / 5,6 mld. lei
- Asigurări de șomaj 0,26 mld. lei / 0,42 mld. lei
Controale fiscale în cele șase județe (2023 / 2024):
- Inspecții persoane juridice 2.356 / 3.593
- Inspecții persoane fizice 923 / 1.477
- Notificări de conformare 4.525 / 5.759
Sume stabilite suplimentar după inspecții la firme:
- TVA 125 mil. lei
- Impozit pe profit 53 mil. lei
- Alte impozite (agricol, alte surse) 19 mil. lei
- Impozit și contribuții salariale 13 mil. lei
- Impozit dividende 11 mil. lei
- Impozit microîntreprindere 1 mil lei.
Sursa: DGRFP Cluj
Cum compensezi tăierile de la IT-iști
Raluca Popa, Partener în Departamentul de Taxe Directe al EY România, a abordat impozitul minim pe cifra de afaceri (IMCA) – recomandând sponsorizările și activitatea de cercetare & dezvoltare – poate contrabalansa efectele negative ale tăierii facilităților pentru IT-iști; impozitul suplimentar pe cifra de afaceri (ICAS); impozitul pe construcții. “Acest ultim impozit ne-a luat prin surprindere pentru că lista inițială de scutiri și excepții nu mai există, iar în multe cazuri unele companii au sume semnificative de plată”.
Partener în Departamentul de Taxe Indirecte, Costin Manta a atras atenția asupra noilor realități în domeniul TVA, cu toate riscurile pe care le implică. Pierderile tehnologice, bunurile distruse, neregulile la inventar, scăderile din gestiune și retururile de bunuri trebuie ținute sub control la evidența stocurilor. “Să aveți pregătite toate documentele pentru inspecția fiscală”, atenționează acesta.
Angajații de la Finanțe, înarmați cu unelte digitale
Iulia Samson, Manager în Departamentul de Prețuri de Transfer al EY România, a comparat activitatea ANAF în primul semestru (S1) din 2023 și 2024. “Diferența de bază de impozitare a scăzut de la 167 la 106 miliarde lei, impozitul pe profit suplimentar, de la 18 la 13 miliarde, pierderile fiscale anulate, de la 159 la 30 miliarde”. Ea a anunțat că în UE se pregătește o directivă pentru prețurile de transfer (derularea tranzacțiilor între companiile din același grup).
Senior Manager în Departamentul de Taxe Indirecte, Andreea Panait a adus în discuție raportarea SAF-T (depunerea declarațiilor alături de un fișier în format electronic); e-Factura (monitorizarea, analizarea, compararea prețurilor de achiziție publică în timp real) – emitentul poate fi amendat cu 15% din valoarea facturii netransmise în sistemul național; e-Transport (monitorizarea transporturilor cu risc fiscal ridicat bazat pe declararea anterioară); e-TVA (mecanism introdus de ANAF pentru combaterea evaziunii fiscale).
Topul zonelor inspectate de fisc
“În topul zonelor investigate de ANAF în cazul documentațiilor se află cheltuielile cu servicii primite intragrup sau de la terți, cheltuielile auto, stocurile, facturile storno de vânzări, iar în cel al facilităților fiscale – sponsorizările și profitul reinvestit. Cum 400 milioane lei din IMCA și ICAS nu s-au dus, în S1 2024, la bugetul statului, ci în sponsorizări, ANAF cercetează mai ales fundațiile din același grup, pretinzând o relație de afiliere”, avertizează
Simona Ștefănescu, Manager, Departamentul de Taxe Directe EY România.
Andrei Boian, avocat la Biroul Băncilă, Diaconu și Asociații SPRL, a arătat, în urma evaluării controalelor fiscale ale ANAF, că notificările de conformare au urcat de la 4.000 (284 milioane lei) la 9.500 (3,3 miliarde), inspecțiile fiscale, de la 7.500 (1 miliard) la 8.500 (1,4 miliarde lei), verificările de documentare, de la 8.000 (560 milioane) la 10.000 (355 milioane lei), la nivelul S1 din 2023 / 2024.
“Ne așteptăm ca numărul inspecțiilor fiscale să crească în acest an, ținând cont că statul vrea să adune bani în plus la buget. Este bine să fim proactivi, să furnizăm documente complete, mai ales că se propune o creștere de 60% a acestor verificări, unde am constatat și cea mai mare lipsă de transparență din partea ANAF. Deci să avem vigilență sporită”.
Se pregătește salariul minim în UE
Alte subiecte dezbătute de specialiștii EY au fost impunerea unui salariu minim adecvat în UE și statutul lucrătorilor pe platformele digitale – Dan Răuț, modificările reglementărilor contabile în cazul IMM-urilor – Ana-Maria Nițu, efectele pozitive și negative ale desființării vamelor odată cu intrarea în Spațiul Schengen, taxa pe carbon pentru produse aduse din afara UE (se aplică penalizări de 10-50 euro/tonă la emisiile nedeclarate) – Mihai Petre, Pactul Verde European, raportarea ESG (mediu, social, guvernanță) – Ioana Silaghi, Sergiu Vasilie.
Conferința anuală de fiscalitate, organizată de EY România, mai are loc la București, Timișoara și Iași. EY este una dintre cele mai mari firme de servicii profesionale la nivel global, cu 392.995 de angajați în 700 de birouri din 150 de țări și venituri de 51,2 miliarde de dolari în anul fiscal 2024. În România și Republica Moldova, EY furnizează, prin intermediul a 1.000 de angajați, servicii integrate de audit, asistență fiscală, juridică, strategie și tranzacții, consultanță către companii multinaționale și locale.
