Miza companiilor din Republica Moldova pentru 2025: consolidarea prezenței pe piața din UE. „Producătorii din Moldova caută să penetreze piața Uniunii Europene, dar poarta pentru noi este tot România”, a declarat Mihai Bîlba, vicepreședintele Camerei de Comerț și Industrie a Moldovei.
Producătorii moldoveni vizează creșterea extensivă în piața din România și atragerea unui număr cât mai mare de turiști la cramele celebre pentru vinuri și tururile vinicole. Însă dincolo de produsele consacrate, moldovenii produc și exportă, de asemenea, medicamente & suplimente alimentare, mobilă sau textile. Transilvania Business a discutat cu companii din multiple industrii chiar la cea mai mare expoziție din Moldova dedicată producătorilor.
De la „Fabricat în Moldova” la „Republica Moldova prezintă”. Cea mai mare expoziție de profil din Moldova a reunit parte dintre cei mai importanți producători din multiple industrii, în total peste 350.
Vicepreședintele Camerei de Comerț și Industrie a Republicii Moldova, în dialog cu redactorul Transilvania Business, a subliniat planurile companiilor de a-și extinde sau consolida prezența în România, prin exportul de produse fabricate local.
„Fabricat în Moldova reunește cei mai notorii producători din întreg teritoriul țării, inclusiv din regiunea transnistreană. Este o foarte bună platformă de a promova produsele și serviciile companiilor autohtone și de a înțelege consumatorul. Cultivăm în pepiniera expozițiilor pe regiuni: Ungheni, Hîncești, companii pe care le creștem, și ulterior, după ce le dezvoltăm la nivel regional, participă la expoziția Fabricat în Moldova. Apoi companiile cu plan de extindere și care au și capacitățile necesare le includem în expozițiile Republica Moldova prezintă, pe care le organizăm în România, la Iași, Brașov, Baia Mare, Prahova, București, Cluj. Astfel, producătorii din Moldova caută să penetreze piața Uniunii Europene, dar poarta pentru noi este prin România”, a declarat Mihai Bîlba.
Exportatorii din Moldova au segmentat piața românească în funcție de preferințele manifestate de consumatori, măsurate în timp, și o abordează diferențiat cu produse dedicate.
„România este o piață imensă și sunt consumatori cu nevoi diferite în funcție de zone. Avem deja consumatori loiali de produse moldovenești”, a arătat Bîlba, care a mai subliniat apariția unor noi producători de vinuri: „Aș putea să spun că preferate sunt produsele agroalimentare, și aici mă refer la acele fructe uscate, fructe uscate în ciocolată. Avem mai mulți producători de vinuri. Vinurile moldovenești rămân în top la toate expozițiile. De fapt, dacă e să vorbim, în ultima perioadă, domeniul vitivinicol s-a dezvoltat foarte tare, s-au dezvoltat numeroși mici producători de vin în țară. Avem și reprezentanți ai industriei textile, care deși lucrează încă în lohn, își dezvoltă propriul brand comercial și vând pe piața națională și externă”.
Istoria pământurilor moldovenești și gustul licorilor domnești
Cine a pribegit de-a lungul rutelor vinicole moldovenești cu greu s-a putut abține să nu încerce vinurile locale și să nu iscodească partenerii de drum prin discuții despre evenimentele petrecute între ape.
Cramele exportă vinurile, ca parte din povestea extinsă, cârligul care într-un final să-i atragă pe consumatori să viziteze și locurile de origine ale licorilor domnești.
Crama Castel Mimi este actualmente unul dintre principalele obiective turistice din Republica Moldova, fiind inclus în topul celor mai frumoase 15 vinării din lume. Anual, peste 30.000 de vizitatori din mai mult de 80 de țări admiră arhitectura castelului care stă demn în fața oricărui château francez notoriu. La finalul secolului al XIX-lea, Castel Mimi a fost fondat de Constantin Mimi, ultimul guvernator al Basarabiei Țariste și un iscusit vinifactor al secolului XX.
Astăzi, în secolul XXI, reprezentanta business-ului Castel Mimi, Ecaterina Bodîrlan (BTL Event Marketing Officer) ne-a povestit despre exclusivități: „Putem să spunem că în acest an avem noi tipuri de vin. Sunt niște vinuri deosebite din seria Chéf, și suntem chiar în campania de promovare a acestora, care treptat își fac loc pe piața din Republica Moldova. Începem să intrăm cu aceste vinuri pe rafturile restaurantelor și cafenelelor. În piața din România avem colaboratori, suntem în magazine online și rețele de hypermarketuri”.
Agonia strugurelui cules la Castel Mimi durează doar 2 ore
Principalele zone unde se află podgoriile prelucrate de Castel Mimi se află în satele Speia și Telița, în apropierea satului Bulboaca, locul unde se află castelul guvernatorului Mimi.
„Din momentul în care este cules strugurele nu trec mai mult de 2 ore până este prelucrat. Ideal este ca podgoria să fie cât mai aproape de locul de prelucrare finală a strugurelui. Astfel, strugurele rămâne suculent. Fiind crescuți și îngrijiți strugurii aproape de locul prelucrării, automat se reduce timpul de transport, infrastructura logistică este de 2 ori mai mică,” ne-a explicat marketing officer-ul cu nume rezonant, Ecaterina Bodîrlan.
Cricova, orașul din adâncuri
Prin podgoriile și orașul subteran, Cricova, un brand deja consacrat pe piața din România, se menține la cel mai înalt nivel, dezvoltând continuu produse noi.
„În acest sens, lansăm Elogiu. Avem două feluri de vinuri ecologice, pe care le comercializăm sub brandul Wild – Fetească Regală și Fetească Neagră,” a precizat reprezentanta Cricova.
Château Cojușna, arta de a respecta tradițiile
Singurul loc unde praful timpurilor este privit ca argument și, în același timp, drept invitație la renunțare și imersiune în cultura vinificației sunt cramele castelelor. Château Cojușna nu face excepție și transformă tururile vinicole în călătorii în timp, când tradițiile încă nu erau tradiții. Ele au devenit în timp, prin muncă și pricepere.
Beciurile Château Cojușna ascund de la vederea soarelui vinoteci cu vinuri selecte și de colecție.
Industria pharma moldovenească exportă în UE, CSI și SUA
Industria farmaceutică din Republica Moldova este prezentă pe multiple piețe, printre care și cea din România.
La Balkan Pharmaceuticals regăsim investitori români, care produc în fabrica din Sîngera (aproximativ 15 km de Chișinău) și exportă peste 60% din producție.
„Suntem o companie care produce un asortiment foarte mare de medicamente și suplimente alimentare. Fabrica este în Republica Moldova, în orașul Sîngera. Una dintre cele mai mari din Europa de Est la moment. Și avem și o fabrică recent deschisă în orașul Pașcani din România. Producția noastră se duce la export peste 60 de procente. Exportăm în Uniunea Europeană, statele CSI și Statele Unite ale Americii”, a declarat pentru Transilvania Business managerul reprezentanței Balkan Pharmaceuticals în Republica Moldova.
Mai la sud, în Comrat, fabrica producătorului moldo-american Vitapharm – Com scoate pe piață medicamente și suplimente alimentare de peste 17 ani.
Lider pe segmentul de suplimente în Moldova, „avem parteneriate cu România, Georgia, Azerbaidjan, Kazahstan, Turkmenistan, Uzbekistan și Statele Unite ale Americii,” a declarat marketing managerul Vitapharm.
„Fabricăm suplimente alimentare pe bază de extracte naturale, vitamine și minerale. Materia primă de cea mai bună calitate este importată în mare parte din Europa. Suntem focusați pe calitate și eficiență. Suntem prezenți deja pe piața e-commerce din România, dar și pe alte piețe din CSI. Continuăm să analizăm oportunitățile de extindere și în alte țări din UE,” a mai arătat reprezentantul Vitapharm.
Mobila Viitorului se găsește la Chișinău
„Participăm la această expoziție din 2002, încă de la început. Fabrica se află în muncipiul Chișinău. Producem mobilier din lemn masiv, începând de la scaune, taburete, până la cele mai luxoase birouri, living-uri și dormitoare,” a explicat Petru Bivol, șeful departamentului Marketing & Vânzări.
Capacitățile de producție ale „Fabricii de mobilă Viitorul” acoperă segmentul de piață din Moldova deservit de companie, „dar exportăm și în România,” a mai declarat Petru Bivol.
RODALS, actor în economia circulară
RODALS deține numeroase unități de business active în multiple industrii. La Moldexpo a fost prezentă cu EcoRODALS. Reciclatorii de la RODALS convertesc anvelopele uzate în dale de cauciuc pentru locuri de joacă.
„Perfectăm toate certificatele de calitate pentru a face exporturi și în Uniunea Europeană. Pentru moment, activăm pe piața locală, dar avem planuri și de extindere”, a declarat pentru Transilvania Business Victoria Graur, project manager.
„Avem foarte multe puncte de colectare pentru anvelopele uzate care merg nemijlocit la reciclare. Din aceste anvelope uzate producem plăci din cauciuc cu multiple funcționalități, mai ales pentru terenuri de sport, zone de bazin, zone de parcări, garaje, terase. Suntem autorizați la Agenția de Mediu, pentru a ne face activitatea corect și transparent și promovăm reciclarea corectă. Anvelopele uzate nu ar trebui să ajungă pe câmpuri și în lacuri, ci să meargă la reciclare și să facem produse de calitate. Ne bucurăm tare mult să fim prezenți la această expoziție pentru ca lumea să ne cunoască. Am avut foarte mulți vizitatori străini, inclusiv din România. Promovăm o afacere corectă și vrem să se știe că există și în Republica Moldova fabrici de reciclare. Avem soluții corecte, ecologice”, – Victoria Graur, project manager în cadrul RODALS.
maib, cea mai mare bancă din Moldova, susține mediul de business
maib este cea mai mare bancă comercială din Moldova și acoperă 40% din piața bancară.
Director regional în cadrul maib, Marin Bivol a explicat pentru Transilvania Business cum sprijină mediul de afaceri: „Oferim soluții financiare la toate segmentele de business, inclusiv corporate. Pentru segmentul corporate noi oferim soluții personalizate. Cred că industria este în dezvoltare. Noi vedem intenții foarte serioase la companii mari, anume de a tatona terenul și de a pregăti începerea producției unor produse noi sau de a deschide noi fabrici”.
Deficitul de forță de muncă rezolvat prin sistemul dual
Republica Moldova, ca de altfel și piața forței de muncă din România, se confruntă cu lipsa angajaților calificați, pregătiți pentru îndeplinirea responsabilităților. Camera de Comerț și Industrie a Republicii Moldova găsesc sistemul de învățământ dual drept o soluție viabilă.
Elena Movileanu, șef secție învățământ dual în cadrul CCI a Rep. Moldova, a subliniat avantajele adoptării acestui model.
„În Republica Moldova, problema deficitului de forță de muncă este o una stringentă, întrunită în majoritatea companiilor. Din experiența noastră spunem că învățământul dual diminuează din această problemă. Sistemul oferă oportunitatea formării viitorilor specialiști în condiții favorabile pentru aceștia din urmă. Ei beneficiază de un șir de avantaje, sunt motivați să rămână, să nu plece din țară. Avem 175 de companii care implementează această formă de învățare. În 40 de instituții de învățământ profesional tehnic își fac studiile peste 2400 de elevi. Anul acesta am elaborat împreună cu Ministerul Educației și Cercetării un plan foarte ambițios de a majora numărul de elevii implicați, de a majora numărul de companii, numărul de instituții. Noi considerăm că sistemul de învățământ dual este esențial pentru formarea unei forțe de muncă calificată, competitivă, necesară mediului de afaceri”, a arătat Elena Movileanu, CCI Rep. Moldova.
Ultimele date privind balanța comercială între România și Republica Moldova, respectiv 2023, scoate în evidență un sold de aproximativ 1 miliard €, în favoarea României.
La data de 31.12.2023 volumul total al schimburilor comerciale a fost de 3,158 miliarde €, potrivit rezultatelor statistice disponibile pe Acces2Markets.
