Slaninijada revine în 2025, între 13 și 16 februarie, în localitatea Kačarevo, districtul Banat, provincia Voivodina, fiind cel mai popular eveniment dedicat slăninii și produselor tradiționale din Serbia și Estul Europei.
„Trailere, furgonete și chiar mașini Tesla sunt încărcate cu peste 100 de tone de slănină de poveste și 400 de tone de produse tradiționale sârbești. Sunt acum pe drum, spre Kacarevo, cu delicatese precum cârnați afumați, jamboane maturate, afumături, jumări, tobă și boia, aduse de micii și marii producători din toate regiunile Serbiei. Par să anunțe o desfășurare epică pentru cei peste 100.000 de vizitatori, dintre care cei mai mulți sunt români. Anul acesta se estimează vânzări de peste 7 milioane de euro. Povestea Slaninijadei continuă cu ediția cu numărul 38”, declară Romana Rista, diplomat culinar.
Slaninijada: 1988 – 2025 – o istorie a spectacolelor și recordurilor culinare
De la afumătoarea zgârie-nori din 5.000 de table de slănină, la cea mai mare bucată de carne afumată din Serbia, înaltă de aproape 2m.
Cu o istorie de aproape patru decenii, festivalul culinar a creat încă de la prima ediție organizată în 1988 o istorie a spectacolelor și recordurilor culinare.
„Pentru mulți dintre români, poate nu e greu de imaginat că, în anii ’90, la Slaninijada, sârbii construiau adevărate zgârie-nori din slănină, cu vânzare direct de pe acoperiș! Dar totuși, cine ar fi crezut că o tablă de slănină poate deveni atât de valoroasă încât să fie păzită de toată lumea prezentă, publicul-cumpărător fiind cel mai bun gardian al păstrării tradiției, sârbii făcând din tabla de slănină un simbol al măiestriei unei rețete transmise din generație în generație?”, spune diplomatul culinar.
Romana Rista punctează recordurile din cadrul Slaninijadei
În 1992, sârbii ridicau în cadrul festivalului o afumătoare cu horn înalt de 18,5 metri din 5.000 de table de slănină. Această „sculptură” monumentală culinară a făcut istorie și înconjurul planetei. Presa internațională, inclusiv televiziuni din America, de la acea vreme arătând imagini de la Slaninijada, ediția 4.
A urmat în ’93 o casă din slănină, înaltă de 25 m și lată de 3 m, și cu un acoperiș din 1800 de table mari de slănină, înșirate ca țiglele de pe casele bănățenilor. De pe acest acoperiș „afumat” se făcea vânzarea în târg.
„Cum vă suna asta în 2025? Un zgârie-nori afumătoare, construit din table de slănină cu vânzare directă de pe acoperișul său? Sârbii inventivi au creat apoi în ’94 Cuțitul măcelarului, un sătâr din 1.800 de table de slănină. În 1995, Slaninijada a surprins lumea cu o mașină de tocat carne construită din 2.000 de table de slănină. Cine știe? Poate chiar Nikola Tesla ar fi fost impresionat de această creativitate!”, spune Romana Rista.
Aceasta a selectat un album de amintiri culinare din arhiva festivalului, special pentru publicul din România ca pe o invitație de a participa la acest festival.
Cea mai mare bucată cu slănină afumată din Serbia și premiată la Slaninijada a fost a unui producător din Kikinda. Aceasta a cântărit 173 de kilograme și a avut 1,73 metri lungime și 1,5 metri lățime. A putut fi admirată în 2022 la Slaninijada și apoi la Dani Ludaje 2022, din Kikinda, unde a fost și vândută.
Invitație specială pentru producătorii din România
Organizatorii, împreună cu diplomatul culinar Romana Rista, lansează o invitație specială micilor și marilor producători din România să participe la competiția din cadrul Slaninijadei 2025. Fiecare producător este încurajat să participe cu mostre între 300 și 500 g din slănina tradițională cu carne, contribuind astfel la promovarea patrimoniului culinar românesc într-un context european, concurând cu țările învecinate Serbiei. Termenul limită de aducere a mostrelor în Kačarevo este Joi, 13 Februarie 2025, până în ora 08:00, ora Serbiei. Relații la nr de WhatsApp: 0771-366.282, +381 61 186.9371 sau zestreculinara@gmail.com.
Cei mai buni producători din Serbia și regiune
Festivalul reunește peste 300 de expozanți din toate regiunile Serbiei, cei mai mulți fiind din Srem și Mačva, zone recunoscute pentru tradiția în creșterea porcilor și valorificarea produselor din carne de porc. Anul acesta, producătorii mici expun minim 1 tonă de produse, iar cei mai mari producători aduc fiecare de la 3-4 tone de produse pentru vânzare.
„Standurile sunt arhipline de produse locale și specialități culinare prezentate într-o estetică de neegalat. Este imposibil să nu remarci cât de bine surprind esența bucătăriei locale și respectul pe care îl au producătorii sârbi față de consumatori și păstrarea tradiției de familie”, precizează Romana Rista
Un „hidden-gem old-school” cu o atmosferă locală este Clubul Pescarilor din Kačarevo, cu circuit închis în timpul anului, dar deschis pe durata celor 4 zile de festival. Aici va fi juriul din care face parte și diplomatul culinar Romana Rista, care va juriza, joi și sâmbătă, cele două competiții culinare de gătit din cadrul festivalului.
„Este o onoare să fac parte din juriul acestui eveniment și în acest an, alături de experți și pasionați ai gastronomiei sârbești. În acest cadru autentic, puteți descoperi atmosfera locală și puteți sta la «divăneală» (cum spun bănățenii la «taclale») sau la «zborală» (ca pe Valea Almăjului) cu localnicii, savurând preparate unice, alături de o «ștamplă» de rachie aromată sau un paprikaș ca acasă. Vă aștept să ne întâlnim la Slăninijada și să explorăm împreună gusturile sârbești!” spune Romana Rista.
Aceasta a tradus pentru vizitatorii români Programul întreg al manifestărilor, care poate fi găsit în anexă.Programul Slaninijadei
Turism culinar la 132 km de Timișoara
Distanța dintre Timișoara și Kačarevo este de 132 km, care poate fi parcursă în circa 2 ore.
Anul trecut, Slaninijada a atras peste 150.000 de vizitatori, iar pe durata celor patru zile de Slaninijada a fost vândută o cantitate de peste 500 de tone de slănină și alte preparate din carne, fiecare vizitator cumpără în medie 3-4 kilograme de slănină și specialități locale.
Potrivit lui Romana Rista, prețurile din acest an sunt mai mari decât în anii trecuți, însă sârbii știu să își vândă marfa, oferind opțiuni pentru toate buzunarele. Aceasta recomandă românilor care pleacă la Slaninijada să aibă dinari schimbați, deoarece moneda locală este esențială pentru cumpărături.
Diplomatul culinar- Romana Rista este cunoscută publicului sub brandul „Fata care Gătește cu Flori”, dar și prin seria de broșuri „Zestre Culinară” pe care a publicat-o în anii trecuți. Prin proiectele {Jurnal de călătorii cu zestre}{Zestrea Măcelarilor}, {Săru’mâna pentru masă} și demersurile de diplomație culinară recuperează numeroase rețete tradiționale și povesti locale cu zestre din toate colțurile României, dar și din țările vecine. Romana Rista se mândrește cu rădăcinile ei bănățene, multietnice. Ii puteți urmări activitatea și proiectele de conservare de patrimoniu și identitate culinară multietnică și multiculturală pe rețelele sociale. A fost nominalizată în 2025 printre cele 25 de personalități feminine din gastronomia secolului 21 de către publicația „Zile si Nopți”.
Credit foto: Arhiva Romana Rista
