Chiar dacă Mecanismul de Redresare și Reziliență prevede clar că programele naționale trebuie finalizate până în august 2026, dată după care nu se vor mai putea face plăți, eurodeputații români au găsit o soluție și pentru această problemă, dată fiind absorbția extrem de scăzută a fondurilor din PNRR pentru România.
Concret, România a început anul 2025 cu o absorbție de doar 5% a fondurilor de coeziune și cu doar două cereri de plată decontate din PNRR de către Comisia Europeană, în timp ce cea de-a treia cerere este în discuție de mai bine de un an de zile cu oficialii europeni. Situația nu este deloc roz și, dacă pentru fondurile de coeziune s-a găsit o explicație și ar mai fi și ceva timp, grație celebrei reguli „n+2” care transformă, practic, 2027 în 2029, pentru PNRR punctul terminus, august 2026, pare să fi fost limita pe care Comisia Europeană să nu fie dispusă să o negocieze. De altfel, oficialii europeni, au și spus că MRR este o reacție la criza coronavirus din 2021, ori prelungirea ei ar face să dispară însuși motivul instituirii mecanismului.
Cu toate acestea un grup de europarlamentari români au depus în Parlamentul European un raport nelegislativ privind implementarea planurilor naționale de reziliență și redresare din statele membre, raport în cadrul căruia se regăsesc două propuneri: să se prelungească perioada de implementare cu 12 luni față de august 2026, dar numai pentru proiectele cu grad de maturitate. Ce înseamnă grad de maturitate? În opinia raportorilor înseamnă un stadiu fizic de cel puțin 20%. Ambele cifre, însă, ar putea fi schimbate de către Parlamentul European în cadrul votului, ele nefiind niște date certe, ci doar propunerile raportorilor.
„Avem în lucru în Parlamentul European un raport nelegislativ pe evaluarea implementării tuturor Planurilor Naționale de Redresare și Reziliență, pentru care sunt responsabil alături de colegul Victor Negrescu din partea grupului socialiștilor. Am propus posibilitatea ca proiectele aflate în desfășurare în PNRR și care au deja o pondere de implementare de minim 20 %, să primească o perioadă de grație de 12 luni. Încă nu este aprobată de Parlamentul European. O vom negocia cu colegii”, a declarat Siegfried Mureșan, deputat european.
Biroul din România al Parlamentului European a găzduit luna această o conferință care a avut ca temă exercițiul financiar 2028-2034 al Uniunii Europene, iar tema discutată a fost abordată în cadrul acestei prezentări.
Mai tragem bani din PNRR?
Aceasta a fost una dintre cele mai vehiculate întrebări, având în vedere că România a reușit să deconteze, până acum, doar două cereri de plată din PNRR. A treia cerere de plată este blocată de aproape un an de zile datorită faptului că Guvernul nu a reușit să implementeze reforme importante prevăzute în PNRR. Cel mai probabil negocierile pentru cererea a treia de plată se for finaliza în următoarele luni, însă plata nu va fi integrală ci, în funcție de reformele încă neimplementate dar și de importanța lor, Comisia Europeană va suspenda o parte din suma pentru a treia tranșă din PNRR. Ea va putea fi deblocată doar după implementarea reformelor, căci PNRR nu este nici împrumut și nu reprezintă nici fonduri de coeziune, ci este un mecanism de reziliență care se concretizează în bani contra reforme. Cât privește cererea a patra de plată din PNRR, ea va putea fi depusă de către Guvern, chiar dacă sunt sume suspendate din a treia cerere, însă și pentru această a patra solicitare trebuie îndeplinite reforme.
Cum stăm cu absorbția fondurilor de coeziune
La începutul anului 2025 gradul de absorbție al fondurilor de coeziune era extrem de mic, de numai 7%. Explicația europarlamentarilor români a fost că, datorită regulei „n+3” autoritățile române s-au străduit să absoarbă cât mai mulți bani din alocarea financiară din exercițiul 2014-2020 care, prin regula „n+3” a devenit 2023. Practic, abia anul trecut autoritățile s-ar fi concentrat pe atragerea fondurilor din actualul exercițiu bugetar, ceea ce a dus la un asemenea grad redus al absorbției fondurilor europene.
Cea mai mică rată de absorbție, la finele anului 2024, a fost pe Programul Incluziune și Demnitate Socială (2%), iar o rată vizibil mare a avut Programul Tranziție Justă (31%), mai exact au fost absorbiți toți banii de prefinanțare pe program. Programul Asistență Tehnică urmează, dar cu o absorbție de doar 8,82%, apoi Programul Dezvoltare Durabilă (8,50%) și Programul Sănătate, cu puțin peste opt procente (8,15%).
Cât privește agențiile de dezvoltare regională, cea mai harnică în absorbirea fondurilor de coeziune din exercițiul financiar actual a fost ADR NV, Programul Regional NV absolvind deja 8,10%. Îi urmează PR Vest cu 4,48% și PR NE cu 2,95%.
Datele cu privire la absorbția fondurilor de coeziune au fost transmise de către MIPE la data de 20 dec 2024.
Articol realizat de Cristian Florin Franț
