Andrea Marliere (Accesa) și Edit Botorog (Dr. Botorog Consulting & Desk), membre active ale Asociației Nod Cultural, aduc în prim-plan operele unor cunoscuți artiști plastici ale căror căi s-au intersectat în cadrul “drumului care unește” prin realizarea bornelor din andezit.
Lucrările centrale ale expoziției “Drum”, cu vernisajul în 13 martie, ora 18:00, la Muzeul de Artă din Cluj-Napoca, vor fi sculpturi în andezit, fiecare artist expunând însă și creații reprezentative pentru stilul său. După vernisaj va avea loc o recepție dedicată artiștilor, invitaților speciali și sponsorilor. Evenimentul este organizat cu sprijinul cluburilor de business din Cluj și se va bucura de prezența lui Alin Ușeriu – inițiatorul Via Transilvanica, a primarului din Köln, dr. Ralf Heinen, alături de reprezentanți ai Ambasadei Germane și Primăriei Cluj-Napoca.
Expoziția organizată de Asociația Nod Cultural (ANC) este susținută de mediul de business românesc, german și austriac din județele Cluj și Mureș. Expun unii dintre cei mai cunoscuți artiști plastici români, fiecare având un parcurs artistic distinct, dar ale căror drumuri s-au intersectat la realizarea bornelor pentru Via Transilvanica, dar și în seria de lucrări „Andezit”. Exponatele vor putea fi vizionate la Cluj-Napoca între 13 și 28 martie. În luna aprilie, expoziția „Drum” va ajunge și la Köln, în Germania – oraș înfrățit cu Cluj-Napoca – cu sprijinul primăriei din localitate, reprezentată de primarul Ralf Heinen.
Traseu devenit celebru în toată lumea
Via Transilvanica, o inițiativă a lui Alin Ușeriu, președintele Asociației Tășuleasa Social (ATS), reprezintă un traseu prin 400 de localități și 10 județe (Suceava, Bistrița-Năsăud, Mureș, Harghita, Brașov, Sibiu, Alba, Hunedoara, Caraș-Severin, Mehedinți), împărțit în șapte ținuturi cultural-istorice. Amenajarea sa a durat patru ani și jumătate, cu o investiție de 1,6 milioane de euro și sprijinul a 8.000 de voluntari. În 2024, revista Time l-a plasat în clasamentul anului pentru cele mai spectaculoase 100 de destinații din lume, informație anunțată de ATS pe un panou luminos imens, în Time Square, New York (SUA). Traseul și-a făcut loc și în National Geographic, Washington Post, The Telegraph, France24, BBC Travel sau La Repubblica.
O asociație cu programe complexe
“Noi ne dedicăm promovării artei și artiștilor români prin organizarea de evenimente culturale și proiecte inovatoare, realizate cu sprijinul și implicarea partenerilor din mediul de afaceri. Aceste inițiative nu doar că oferă o vizibilitate crescută artiștilor și companiilor partenere, ci creează și o platformă dinamică pentru interacțiune și networking, punând în legătură creativitatea artistică cu viziunea companiilor susținătoare”, explică inițiatoarele evenimentului, Andrea Marliere și Edit Botorog. ANC sprijină arta, patrimoniul și educația ca elemente esențiale ale identității transilvănene. Prin evenimente culturale, ateliere, cursuri și proiecte de promovare, își propune să aducă mai aproape de oameni bogăția artistică, diversitatea lingvistică și oportunitățile de învățare continuă. Misiunea sa o reprezintă promovarea artei și a artiștilor locali, susținând creativitatea prin expoziții, festivaluri și platforme de vizibilitate. Principalele direcții ale ANC sunt conservarea și promovarea patrimoniului transilvănean, educația și formarea continuă, trainingul intercultural și mobilitatea internațională.
Ilie Bostan
(1954, Hilița, Iași)
• Absolvent al Academiei de Arte G. Enescu Iași, secția sculptură
• Doctor în Arte Vizuale
• Membru al Uniunii Artiștilor Plastici din România
• Profesor la Universitatea de Arte din Iași
Este un sculptor și pedagog cu o carieră îndelungată, având lucrări expuse în 200 de expoziții și simpozioane internaționale. Operele sale fac parte din colecții din România, Franța, Germania, Norvegia. Stilul se înscrie în expresionismul oniric, abordând un antropomorfism ambiguu care evocă eroismul și frumusețea prin forme dramatice, fragmentate, și marcate de un subtil erotism. Credo artistic: „Arta mea, deși inspirată de mitic, este marcată de teme precum decăderea biologică și o erotism pământesc. Ea reflectă un spațiu pe care îl port în inima mea și care constituie fundamentul abordărilor mele formale și de conținut”.
Maxim Dumitraș
(1958, Sângeorz-Băi, Bistrița-Năsăud)
• Universitatea de Artă și Design Cluj-Napoca, master în sculptură
• Doctorat în arte vizuale
• Membru al Uniunii Artiștilor Plastici din România
• Membru al International Association of Art
• Fondator și director al Muzeului de Artă Comparată Sângeorz-Băi
Sculptor, pictor, grafician, curator și director de muzeu, cu o carieră impresionantă, a organizat peste 30 de expoziții personale și a participat la 60 de expoziții de grup în România și internațional. Cu 60 de simpozioane de sculptură în țări precum Germania, Spania, Grecia, Turcia și Franța, aduce o contribuție semnificativă la scena artei contemporane. În lucrările sale, combină tradiția cu perspective moderne, explorează esența umană și memoria colectivă, și invită privitorul la reflecție asupra identității și timpului. Moment de referință în carieră: satul de artiști și simpozioanele organizate la Sângeorz-Băi.
Ioan Pop Vereta
(1964, Săpânța, Maramureș)
• Studii la Institutul de Arte Plastice N. Grigorescu București
• Membru al Uniunii Artiștilor Plastici din România
Este cunoscut ca sculptor pentru contribuțiile sale la arta contemporană românească. Din 2002, participă anual la expoziții de grup, simpozioane și zile de sculptură, aducând o viziune unică în ceea ce privește formă și material.
Lucrările sale reflectă o înțelegere profundă a formelor tradiționale de artă, în timp ce rămâne deschis inovațiilor. Cu accent pe exprimarea personală, combină tehnici clasice cu abordări moderne și explorează teme universale și identitatea culturală. Prin arta sa, revitalizează elemente ale patrimoniului românesc și le interpretează, insuflându-le o nouă viață prin materiale și forme.
Marcel Stanciu
(1964, Târgu Lăpuș, Maramureș)
• Universitatea de Artă și Design din Cluj-Napoca, master în arte vizuale
• Membru al Uniunii Artiștilor Plastici din România
Recunoscut pentru contribuțiile sale semnificative în arta contemporană, este activ în scena artistică de peste două decenii. El a participat la numeroase expoziții naționale și internaționale: Bienala Internațională Dantesca din Ravenna, Italia, și Bienala Internațională de Artă Contemporană de la Arad. Printre expozițiile personale remarcabile se numără “Scaune și roți” și “ICHTIS”, ambele la Baia Mare. Prin lucrări prezentate în galerii și simpozioane de prestigiu, explorează relația dintre materialitate, simbolism și transcendență.
Florin Strejac
(1960, Brăila)
• Absolvent al Academiei de Arte N. Grigorescu București
• Master în restaurarea pietrei și ceramicii
• Expert în restaurare la Muzeul de Artă și Istorie din Târgu Mureș
• Membru al Uniunii Artiștilor Plastici din România
Este un artist renumit pentru lucrări monumentale, ce se regăsesc în colecții publice și private din SUA, Germania, China, India, Elveția, Canada, Turcia, Egipt, Grecia, Belize, România. E și un maestru al desenului și graficii: combină cu subtilitate elemente istorice cu observații critice contemporane, aducând o nouă perspectivă asupra realității. A participat la 100 de expoziții și numeroase simpozioane internaționale, consolidându-și prezența semnificativă în scena artistică contemporană globală. Recent, artistul îmbină tot mai mult tehnicile mixte și materiale precum piatra, metalul, lemnul și ceramica. Acestea provoacă o experiență vizuală intensă și oferă o provocare tactilă, adâncind contrastul dintre fragilitate și tărie, organic și industrial, un leitmotiv al lucrărilor sale.
Constantin Țînteanu
(1966, Bacău)
• Cetățean român și britanic
• Studii la Universitatea Națională de Arte N. Grigorescu București
• Membru al Uniunii Artiștilor Plastici din România
• Director și curator al Galeriilor Karo de Artă Contemporană din Bacău
Acesta refuză să fie încadrat într-un curent artistic: „Ce este val, dispare ca valul”. Evită evenimentele cu termen de valabilitate și preferă să folosească materiale precum gunoaie, bucăți de lemn și metal de la clădiri demolate. Aceste fragmente, pe care le consideră umile și neînsemnate, capătă o nouă viață în lucrările sale. „Îmi aduce o bucurie imensă să scot în față cuie ruginite, bucăți de piele mâncate de molii și resturi desconsiderate. Frumosul coexistă cu urâtul în tot ce există, trebuie doar să-ți deschizi ochii, să vezi și să alegi”. Prin acest demers, el transformă obiecte bizare în opere de artă apreciate și subliniază complexitatea și diversitatea experiențelor umane.
