Ce au în comun FC Hermannstadt, Scandia și Festivalul Internațional de Teatru Sibiu? Sunt branduri apreciate de Kooperativa 2.0, agenție de marketing digital. Într-un cadru relaxat de ședință de brainstorming, autorii cărți „Marketing online: pe plus sau pe minus?” au dezvăluit audienței o serie de insights din practicile agenției Kooperativa 2.0. „Companiile cumpără de la noi timp. Prin abilitățile noastre, le oferim timp ca să se ocupe de business-ul lor. Marketingul online înseamnă 99% tehnicalități”, a subliniat Cristian China-Birta, fondatorul Kooperativa 2.0.
„Marketing online: pe plus sau pe minus?”, cea mai nouă carte scrisă de specialiștii agenției Kooperativa 2.0, conține informații teoretice și practice, pe alocuri, și câteva ponturi, pentru companiile interesate să-și dezvolte amprenta digitală. Parte dintre acestea au fost dezvăluite chiar de către autori.
Audiența a avut ocazia să stea de vorbă față în față cu Vlad Dulea & Cristian China-Birta, fondatorii agenției, Robert-Nicolae Feraru, CEO Kooperativa 2.0, și Cosmin Sipoș, COO & Managing Partner Kooperativa 2.0.
Bine structurată, cu studii de caz explicate, lucrarea explică rolul diferitelor campanii, precum și punerea în aplicare pas cu pas a acestora, dar, mai ales, identificarea și stabilirea obiectivelor, măsurarea și interpretarea rezultatelor.
Marketingul online în trei pași. Ce trebuie să faci pentru a trezi interesul audienței
Cristian China-Birta, fondatorul agenției Kooperativa 2.0, a explicat în trei pași ce ar trebui să urmărească un marketer pentru a reuși să capteze interesul audienței, în condițiile în care durata de atenție medie manifestată de utilizatori este de 2,5 – 3 secunde, în social media.
„Marketingul e o activitate în trei pași. Prima dată trebuie să captăm atenția, apoi trebuie să explicăm omului de ce i-am captat atenția, și, în final, să determin utilizatorul să facă o acțiune. Dacă unul dintre pași e ratat, nu se-ntâmplă marketingul cum trebuie. Avem maxim 2,5 secunde să-i captăm atenția omului. Asta înseamnă presiune în două direcții. Unu, să înțelegem cum funcționează algoritmii, că noi punem conținutul ăla în social media. Dacă noi nu înțelegem cum se uită algoritmul la conținut, nu putem să-l fentăm să aducă conținutul nostru în feed-ul oamenilor, în cele 2,5 secunde. În primul rând, nu mai pune link în postare pe Facebook sau pe LinkedIn, spre exemplu. Rețeaua socială vrea să te țină la ei acolo, nu să mergi în altă parte. Atunci un link exterior este interpretat că vrem să scoatem utilizatorul din rețea. Postarea este depunctată și nu este scoasă în față. Și-s foarte multe lucruri pe care trebuie să le înțelegi legat de algoritm. A doua presiune îi să creezi conținut de calitate, în așa fel încât în momentul când ajunge în ochii omului să-i atragă atenția. Și aici sunt discuții interminabile. Ce înseamnă conținut de calitate? Oricând, eu, personal, optez pentru un conținut care poate nu-i așa frumos, nu-i așa inteligent, dar atrage atenția. Ce înseamnă asta? Înseamnă inclusiv să ne gândim la niște culori care-s pe trend acuma, să ne gândim la niște fotografii, la niște vizualuri. Și foarte importante sunt cuvintele pe care le folosim. Cuvintele trebuie să fie niște cârlige, care să-mi atragă atenția”, a explicat Cristian China-Birta.
Acesta a mai subliniat faptul că „utilizatorul trebuie să aibă opțiunea «vezi mai mult». Astfel, stă mai mult pe conținutul ăla, mai mult de 2,5 secunde. În momentul ăla, algoritmul identifică că e un interes pentru conținutul tău și, pe viitor, când postezi alte conținuturi pe care le scrii, algoritmul le aduce în față. Astea-s cele două direcții la care trebuie să fii atent. Îi ca la antrenament. Trebuie să te antrenezi foarte multă vreme ca să înțelegi cum să zici cuvintele alea, ce vizualuri să folosești, ce fotografii să faci, cum să pui problema, ce să scrii pe foto. Sunt o grămadă de lucruri care contează și pe care le poți afla numai după ce testezi. Odată ce înțelegi principiile astea intri într-o perioadă de testare. Perioada de testare este vitală”.
Arousing vs. info „băgate pe gât”
„Asta cu băgatul pe gât nu mai merge”, apreciază fondatorul Kooperativa 2.0, explicând că scopul campaniilor de marketing online, pentru a determina comportamentul dorit în rândul audienței, trebuie să vizeze, mai degrabă, stârnirea unui feeling.
„Social media, deși cu toate relele pe care le-a dus, a adus totuși o chestie fundamentală: eu, consumator, decid sau nu dacă îți acord atenție ție ca brand. Decizia rămâne la mine. Singura decizie e atunci când dai click. Pot decide dacă să mă uit mai atent la un conținut sau la altul. Ce trebuie să trezim în sufletul omului, în mintea lui, atunci când creăm conținut? În limba română nu e un echivalent, cel mai bun termen e în engleză. Iar ăsta e arousing. Dacă traduci arousing-ul ăsta, înseamnă să-i trezești, să apelezi la un sentiment. Interesul e ceva rațional. Sentimentul e altceva. Arousing poate însemna bucurie, milă, indignare, interes, curiozitate. Dacă nu-i atingi niciuna din coardele astea, de ce ar interacționa cu conținutul tău? Dar ce sentiment trezești în audiența ta? De asta, iarăși, îți dai seama numai testând”, argumentează Cristian China-Birta.
Migrează companiile spre platformele social media europene? Care?
Trendul de a refuza consumul de produse sau servicii „americane”, în lumina ultimelor evenimente, începe să prindă contur, destul de slab, ce-i drept!, chiar pe rețeaua de socializare Facebook (foto mai jos). Postări cu invocarea unor alternative la produsele companiilor din SUA vizează inclusiv aplicații social media și promovează ideea: „Stronger Europe. Buy European”.
„Dacă vorbim de brandurile comerciale care cumva sunt puse sub presiune să opteze pentru produse europene, cel mai probabil brandurile mari, care trebuie să fie atente la tot ce se întâmplă în jur, o să facă trecerea pe platformele alea, ca să nu zică lumea că nu trece și pe alea, dar și pe alea. Nu o să renunțe niciodată la astea clasice. Dar problema e că n-o să treacă publicul. Nu știe nimeni marele motor de căutare finanțat de Comisia Europeană. Nu știe nimeni. Poate că nici angajații lor. Plus că trecerea de la o platformă la alta înseamă că eu trebuie să renunț la arousing-ul ăla ca să mă duc pe niște platforme unde nu se întâmplă nimic. Absolut fiecare platformă când a început a durat niște ani buni de zile ca să ajungă la o masă critica unde lumea să obțină beneficii. Uită-te la Threads. Intri acolo ca să ce? Intri din când în când ca să vezi care-i treaba”, a arătat Cristian China-Birta.
HR peste marketing
Practica companiilor de a subordona departamentul sau echipa de marketing șefului de resurse umane încă persistă. Fondatorul Kooperativei 2.0 și unul dintre autorii „Marketing online: pe puls sau pe minus?”, Cristian China-Birta explică fenomenul: „Sunt de mai mult de 15 ani în industria asta și am văzut ori că HR-ul și marketing-ul n-aveau nicio legătură unul cu altul, ori că, într-adevăr, HR-ul, într-un mod pe care nimeni nu l-a putut explica îndeajuns de bine, coordona marketing-ul. Singura explicație pe care am auzit-o e că HR-ul avea o funcție mai importantă în organigramă. Deci HR era peste marketing, dar n-aveau oricum nicio legătură una cu alta. În ultimii ani, în schimb, am văzut o împrietenire foarte serioasă între cele două departamente. De ce? S-a schimbat generația. Vorbim de generația Z și Milenialii, vine și Alpha din urmă, care are opțiunea să nu mai muncească. Dacă totuși vor să muncească, este ireal câți dintre ei verifică în social media angajatorul. Și nu doar angajatorul, brandul și inclusiv potențialul lor șef. Dacă nu le place, au opțiunea să stea acasă pe banii părinților. HR-ul are o problemă că nu mai pot angaja oameni, că le pleacă personalul. Și atunci HR-ul cere ajutorul marketingului. Astfel, încep să se apropie foarte tare cele două funcții. Eu estimez că la nivel general din bugetul de marketing undeva între 10 și 15% lejer merg pe zona de employer branding. Cum cele două departamente nu aveau nicio legătură acuma câțiva ani, acuma-s foarte bune prietene”.
Cât despre obiceiul unor angajatori de a susține campanii de recrutare continue fără actul angajării, mai degrabă, dăunează credibilității, decât să crească brandul de mare angajator.
„Își consolidează brandul că sunt mereu deschiși, dar în același timp creezi o falsă așteptare pe piață, care la un moment dat se poate întoarce împotriva ta. Angajezi dintr-un bazin limitat geografic. La un moment dat toată lumea știe că de fapt compania nu angajează pe nimeni și că ceva se întâmplă acolo, și așa ți-ai creat o problemă. Adică se poate face asta o perioadă, deși eu nu încurajez, că e tot un fel de semi-minciună”, a explicat expertul Kooperativa 2.0.
Prezență în Republica Moldova, extindere în Ucraina sau Bulgaria
Kooperativa 2.0 vizează în 2025 dezvoltarea extensivă a agenției. Coagularea unei echipe de 30 de persoane în Republica Moldova, constituie o etapă strategică pe care conducerea intenționează să construiască următorul pas.
„Ne-am extins de curând în Moldova. Acum integrăm echipa de acolo, de 30 de oameni. În București suntem 40. Până la final anului vrem să mai facem o o extindere în altă țară. Noi am vrea foarte mult Ucraina, cumva counterintuitive. Noi suntem foarte optimiști și credem că la un moment dat se termină cu mizeria aia de război de acolo și țara o să intre într-o reconstrucție masivă. O să fie foarte multe companii care o să aibă nevoie de marketing. Dacă vedem că se întinde și se întinde porcăria aia, atunci Bulgaria e următoarea noastră opțiune, din mai multe considerente. Noi suntem și reprezentanți ai unei soluții de e-commerce CloudCart, prezent în mai multe țări, dar cu sediul central în Bulgaria. Extinderea internațională și eficientizarea maximă a activității în România sunt principalele obiective ale agenției”, a declarat Cristian China-Birta.
