Studiul reflectă stadiul digitalizării și apetența administrațiilor publice locale și IMM-urilor pentru utilizarea produselor de înaltă tehnologie. Aproximativ 50% din administrațiile publice locale cuprinse în cercetare încă se bazează pe hârtie în detrimentul tehnologiilor digitale. Sectorul de producție prezintă un potențial imens de digitalizare, însă resimt nevoia sprijinului în vederea obținerii finanțărilor necesare. În sectorul e-sănătate, organizațiile cercetate, dependente încă de hârtie, se află într-un ritm lent al transformării digitale. În timp ce IMM-urile din domeniul comunități inteligente progresează rapid și manifestă o deschidere tot mai mare către soluții digitale integrate. Adoptarea Inteligenței Artificiale a obținut un punctaj scăzut în preferințele, nevoile și interesele organizațiilor cercetate.
Cercetarea realizată de Futures of Innovation Technologies European Digital Innovation Hub (FIT EDIH) măsoară nevoile digitale în cadrul Regiunii Centru, România. Datele au fost colectate de la un număr de 321 organizații: administrații publice locale și IMM-uri.
Studiul reflectă starea actuală a digitalizării organizațiilor economice și administrațiilor publice locale. În acest sens, a fost stabilită ierarhia celor mai utilizate resurse sau instrumente de către organizațiile din cele patru sectoare în activitatea operațională zilnică.
Răspunsurile repondenților au fost incluse în șase categorii, respectiv: hârtie (suport letric), Excel, pachetul Office, Cloud/Platforme (CRM, ERP), aplicații Office gratuite, aplicații specifice dedicate instituțiilor publice.
Astfel, observăm că hârtia încă este suportul cel mai popular în sectorul comunități inteligente – administrații publice, cu 46,7% dintre răspunsuri. Fapt ce denotă o rezistență la schimbare. După același criteriu, și organizațiile active în sănătate evaluate renunță cu greu la suportul letric, procentul lor ajungând la 34,2%. Gradul cel mai scăzut de utilizare a hârtiei se regăsește în cadrul repondenților din categoria producție (19,3%) și IMM-uri – comunități inteligente (13,1%).
În cazul domeniului comunități inteligente, relevant de menționat este faptul că în studiu au fost incluse mai multe tipuri de IMM-uri care intră sub această umbrelă „Smart City”, de la turism, industrii creative – IT, inginerie, comerț. Pentru celelalte domenii, respectiv producție, sănătate, nu există o astfel de variație a IMM-urilor (număr restrâns de CAEN vizate).
IMM-urile utilizează în mai mare măsură soluții digitale, arătând un progres mai rapid în tranziția către digitalizare, în condiții de rentabilitate și lejeritate în utilizare.
Mai mult de jumătate dintre respondenții din producție (52,7%) folosesc în principal pachetul Office (Word, Excel). Iar 28,0% acordă prioritate utilizării Cloud/Platforme (CRM, ERP) în activitățile lor zilnice, în timp ce 19,3% depind încă de hârtie.
Autorii cercetării arată faptul că organizațiile de producție acordă prioritate pachetului Office pentru operațiunile zilnice, reflectând un accent pe soluții familiare. Cu toate acestea, o tranziție către tehnologii digitale integrate (Cloud/Platforme) este notabilă, indicând potențialul de transformare digitală. Utilizarea continuă a hârtiei sugerează fie rezistență la schimbare, fie ineficiențe care ar putea fi îmbunătățite prin procesul continuu de digitalizare.
Deși în sectorul sănătate încă se folosește suportul letric (34,2%), instrumentul dominant este Excel-ul (50%), în timp ce aproape 15,8% utilizează Cloud/Platforme.
Specificul sectorului cel mai probabil a impus utilizarea extinsă a Excel-ului pentru gestionarea datelor pacienților și a sarcinilor administrative. Pe de altă parte, dependența relativ mare de hârtie indică un ritm lent al transformării digitale. Organizațiile din sănătate sunt încă reticente în adoptarea soluțiilor digitale avansate, vezi utilizarea Cloud/Platforme.
În cazul administrațiilor publice locale (APL) – comunități inteligente, din nefericire, aproape jumătate dintre respondenți (46,7%) se bazează pe hârtie, confirmând întârzierea în tranziția către digitalizare în comparație cu alte sectoare. Doar 22,2% folosesc aplicații specifice instituțiilor publice, 20,0% folosesc pachete Office (plătite), iar 8,9% apelează la Cloud/Platforme pentru a-și îndeplini sarcinile zilnice. Altfel spus: progres lent în integrarea digitală a activităților cotidiene.
În ceea ce privește IMM-urile – comunități inteligente, este evidentă o adoptare pe scară mai largă a soluțiilor digitale ușor de implementat și cu prețuri accesibile, respectiv pachetul Office (41,4%), Cloud/Platforme (23,4%) și Excel (22,1%). În timp ce doar 13,1% utilizează hârtia. Dependența mai scăzută de hârtie indică faptul că IMM-urile progresează mai rapid în adoptarea digitală în comparație cu alte sectoare, ceea ce sugerează o deschidere tot mai mare către soluții digitale integrate.
Cum abordează organizațiile transformarea digitală
Studiul scoate la lumină abordarea organizațiilor din cele patru sectoare și apetitul acestora pentru tranziția digitală. Procesul de transformare digitală are loc fie după un plan complet și coerent, fie ca reacție la diferite oportunități sau amenințări, potrivit categoriilor de răspunsuri stabilite în cadrul cercetării.
Astfel, sectorul APL – comunități inteligente este cel mai activ din perspectiva demarării tranziției digitale, cu 48,9 puncte procentuale, cu accent pe implementarea soluțiilor digitale în urma unui plan complet și coerent (28,9%). Sectorul sănătate ține aproape, cu 42,2%, însă, mai degrabă, ad-hoc, reactiv, decât după un parcurs bine stabilit.
Aproximativ în același grad se manifestă procesul de tranziție digitală în cazul IMM-urilor – comunități inteligente (33,1%) și producție (32,3%).
În cazul tuturor sectoarelor analizate, datele studiului arată existența unui procent semnificativ de organizații care fie realizează caracterul urgent privind realizarea transformării digitale după un plan complet și coerent, fie sunt de părere că procesul va fi abordat de la caz la caz, în funcție de nevoile concrete percepute și de resursele disponibile.
Procentele cumulate din această perspectivă arată potențialul sau trendul în piața transformării digitale: categoria IMM-uri – comunități inteligente: 53,2%; organizații active în producție: 51,5%; sănătate: 47,3% și, în final, administrații publice locale – comunități inteligente: 46,7%.
Rezultatele sugerează că multe organizații de producție se află în stadiile incipiente ale transformării digitale, o parte semnificativă adoptând abordări nestructurate, reactive din cauza constrângerilor de resurse sau a lipsei de planificare strategică. În ciuda acestui fapt, un segment notabil recunoaște necesitatea urgenței și a unui plan structurat, în timp ce alții preferă o abordare mai graduală, bazată pe nevoi.
În sectorul sănătate, transformarea digitală a început într-un procent semnificativ, într-un mix de abordări structurate și nestructurate. În timp ce mulți respondenți recunosc necesitatea și urgența transformării digitale, alții preferă să o abordeze de la caz la caz sau o consideră importantă, dar nu urgentă.
Studiul indică faptul că aproape jumătate dintre respondenții din APL – comunități inteligente raportează că transformarea digitală a început, cu acțiuni structurate mai frecvente decât inițiativele ad-hoc.
Organizații din sectorul IMM-uri – comunități inteligente au inițiat transformarea digitală, dar majoritatea adoptă abordări ad-hoc, reactive din cauza resurselor limitate sau a lipsei unei planificări cuprinzătoare. În timp ce unii respondenți îl consideră urgent și necesar, o parte mai mare preferă să o abordeze pe baza nevoilor specifice și a resurselor disponibile. Numărul mic care consideră că nu este necesar poate reflecta o lipsă de înțelegere a beneficiilor sale sau rezistența la schimbare.
Drumul către tranziția digitală. Care sunt tehnologiile de interes pentru sectoare
Studiul a mai analizat și tehnologiile sau aplicațiile relevante pe care organizațiile intenționează să le adopte în următoarea perioadă (1-3 ani).
Organizațiile celor patru sectoare vizează o paletă largă de tehnologii sau aplicații, pe care să le integreze în efectuarea responsabilităților zilnice. Mixul foarte variat de tehnologii de pe lista de cumpărături a organizațiilor denotă nevoi din toate categoriile de servicii și produse digitale.
Teama adepților teoriei înlocuirii angajaților cu Inteligența Artificială nu este alimentată de răspunsurile organizațiilor analizate. Adoptarea AI prezintă interes moderat spre scăzut în următoarea perioadă de la 1 la 3 ani.
Cele mai frecvente tehnologii întâlnite în răspunsurile organizațiilor, cu un grad moderat și ridicat de interes, sunt: infrastructura IT, website de companie, pagini de social media, instrumente pentru telemuncă, soluții pentru securitate digitală, Cloud sau Internet of Things.
Mai departe, studiul elaborat de FIT EDIH scoate în evidență departamentele sau zonele organizaționale critice unde realizarea tranziției digitale este necesară, dar care au și cel mai mult de beneficiat de pe urma transformării.
În organizațiile din Producție și IMM-urile – comunități inteligente, utilitatea și urgentarea procesului de tranziție digitală sunt receptate cu predilecție la nivelul departamentelor de Marketing, Vânzări & Serviciu Clienți, Managementul Producției & Operațiunilor.
În industria sănătate, organizațiile au arătat tot către zona Marketing, Vânzări & Serviciu Clienți, ceea ce subliniază o nevoie semnificativă de integrare a instrumentelor digitale pentru a îmbunătăți comunicarea și interacțiunea cu pacienții în furnizarea serviciilor.
Demn de menționat este faptul că departamentul HR este privit cu interes scăzut din perspectiva digitalizării. Această situație subliniază un minim interes manifestat în a digitaliza funcțiile HR în sectorul sănătate.
Administrațiile publice locale (din sectorul comunități inteligente) cercetate în studiul FIT EDIH găsesc imperios necesară digitalizarea sistemelor și proceselor financiare, managementul proceselor interne și relațiile cu cetățenii. Totodată, APL pun accent pe modernizarea infrastructurii IT și a sistemelor de suport pentru a eficientiza operațiunile și comunicarea.
Care sunt nevoile percepute de organizațiile cuprinse în cercetare
Pentru companiile din zona de producție, suportul pentru accesarea finanțărilor este cea mai mare nevoie resimțită. 97,8% dintre respondenți își exprimă un interes moderat spre mare. Acest fapt indică un mare interes pentru digitalizare, dar sugerează și că constrângerile financiare reprezintă o barieră semnificativă pentru companiile din producție pentru a realiza tranziția către digitalizare, deoarece aceasta poate necesita investiții mari.
Totodată, organizațiile active în producție manifestă o abordare prudentă și calculată a transformării digitale. Acestea adoptă conceptul Test Before Invest, adică preferă testarea tehnologiilor înainte de a investi.
Suportul pentru accesarea fondurilor necesare tranziției către digitalizare reprezintă cea mai mare nevoie și pentru organizațiile din sănătate. Pe locul al doilea în topul nevoilor resimțite se află categoria de servicii privind dezvoltarea competențelor digitale. Sistemul percepe importanța majoră a unui corp de angajați care să fie capabil să utilizeze eficient tehnologiile digitale emergente.
În sectorul admnistrațiilor publice locale (comunități inteligente), cea mai mare nevoie este resimțită, în aceeași măsură, în cazul serviciilor privind dezvoltarea de abilități digitale și sprijin pentru accesarea finanțărilor. Situație ce subliniază nevoia administrațiilor de a construi capabilități interne și de a asigura resurse pentru implementarea soluțiilor inteligente.
Accentul mai mic pus pe categoria de servicii: identificarea furnizorilor de tehnologie adecvați și Test Before Invest, ar putea sugera că administrațiile sunt mai concentrate pe asigurarea pregătirii personalului lor și asigurarea finanțării pentru digitalizare, în timp ce procesele de aprovizionare și testare a tehnologiei pot să nu fie la fel de riguros prioritizate, posibil din cauza rețelelor preexistente sau bariere specifice contextului.
În sectorul IMM-urilor (comunități inteligente), cea mai mare nevoie se resimte în cazul serviciilor de sprijin pentru acces la finanțare, care reflectă dependența sectorului de finanțare pentru a depăși constrângerile financiare în adoptarea soluțiilor digitale.
Studiul realizat de Claudia Ogrean, Bogdan-Constantin Pîrvu și Mihaela Herciu (Universitatea „Lucian Blaga” Sibiu) contribuie la înțelegerea priorităților de transformare digitală în regiuni mai puțin explorate (Regiunea Centru, România) și sectoare (producție, sănătate și comunități inteligente).
Această cercetare a fost susținută de Comisia Europeană prin Programul Europa Digitală și de Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene, prin Programul de creștere inteligentă, digitalizare și instrumente financiare (POCIDIF).
FIT EDIH, singurul HUB de Dezvoltare Digitală din Regiunea Centru, oferă servicii de tip one-stop-shop pentru IMM-uri și autorități publice locale, ghidându-le de la identificarea soluțiilor digitale potrivite până la implementarea lor efectivă. Prin intermediul acestui centru, organizațiile beneficiază de consultanță specializată, acces la finanțări europene și sprijin în adoptarea noilor tehnologii care pot transforma operațiunile și serviciile lor.
