Produsul intern brut va avea o creștere de 1,5%, ce poate fi ușor afectată de schimbările economice și politice din țară și regiune, susțin economiștii clujeni.
PIB va înregistra în 2025 o creștere modestă de 1,5%, față de 0,9% cât a fost în 2024, cu mult sub potențialul economiei care ar fi mai aproape de o creștere anuală de 3-4%, pe termen lung, apreciază analiștii Romanian Economic Monitor. RoEM este un proiect de cercetare al Facultății de Științe Economice și Gestiunea Afacerilor (FSEGA) din Universitatea Babeș-Bolyai (UBB) Cluj.
Această evoluție poate fi periclitată însă de o serie de factori interni: necesitatea gestionării stricte a deficitului bugetar, instabilitatea politică (și după decizia Curții Constituționale a României din 11 martie) și externi (riscuri geopolitice globale, revenirea lentă a economiei zonei euro).
Conform datelor provizorii detaliate ale Institutului Național de Statistică, PIB-ul României în 2024 a crescut sub așteptările majorității analiștilor economici cu doar 0,9%, aproape de ultima estimarea a echipei RoEM de la finalul anului trecut (+1%), revizuită în scădere în două etape de la 3%, respectiv, de la 1,8%.
„Această cifră reflectă o decelerare semnificativă și față de creșterea economică de 2,4% înregistrată în 2023. Creșterea economică din ultimul trimestru al anului 2024 s-a situat, de asemenea, sub așteptări, la doar +0,7% față de același trimestru al anului precedent.
Principalul motor al creșterii economice în 2024 a fost creșterea veniturilor reale ale populației din România – creșterea salariilor, în special în sectorul bugetar, creșterea salariului minim, creșterea pensiilor în an electoral –, combinată cu a temperare graduală a inflației.
Toate acestea s-au reflectat într-o accelerare semnificativă a cheltuielilor de consum ale gospodăriilor care a avut o contribuție de +3,6% la creșterea PIB-ului României pe întreg anul 2024”, a explicat prorectorul UBB Levente Szasz, coordonator al echipei RoEM.
Consumul – în urcare, exporturile – mai puțin
Dinamizarea consumului final s-a menținut și în ultimul trimestru al anului precedent (cu o contribuție de +4% la creșterea PIB-ului în acest trimestru), care, conform RoEM, va rămâne cea mai semnificativă creștere pentru o perioadă destul de îndelungată, 2025 aducând probabil cifre mult mai temperate.
„Sectorul privat din România nu a reușit să capitalizeze de pe urma aceastei creșteri a consumului final în 2024. Acest lucru s-a reflectat în dinamica semnificativ pozitivă a importurilor de bunuri și servicii.
Exporturile au avut o evoluție modestă, atât din cauza problemelor externe, precum evoluția sub așteptări a industriilor din zona euro, cât și a scăderii relative a competitivității economiei românești (creșterea costurilor forței de muncă împreună cu o evoluție mai slabă a productivității muncii).
Toate acestea au determinat ca exporturile nete să aibă un aport negativ la creșterea PIB-ului din 2024, de -2,9%”, precizează Csaba Balint, membru al echipei RoEM.
Construcțiile și agricultura, în scădere
În trimestrul IV din 2024 s-a înregistrat o altă supriză negativă în domeniul investițiilor. Contrar trimestrelor precedente, investițiile au înregistrat o scădere semnificativă (de două cifre), ca urmare a încetinirii sectorului construcțiilor și a investițiilor industriale, susțin analiștii RoEM.
„În timp ce construcțiile în sectorul rezidențial au arătat deja semne de slăbire în trimestrele precedente, investițiile în infrastructură (alimentate în mare parte de cheltuielile statului) nu au mai reușit să aducă un aport pozitiv la performanța economică a T4 – din 2024 (ca în 2023).
Contribuția la creșterea PIB-ului din acest trimestru a fost de -3,3%, împingând și contribuția anuală în zona negativă (investițiile contribuind cu -0,4% la creșterea PIB-ului în 2024)”, explică Szasz.
Din perspectiva principalelor sectoare ale economiei, ultimul trimestru al anului 2024 a adus doar o creștere modestă a industriei și a serviciilor (contribuții de +0,2%, respectiv 0,4%, la creșterea PIB-ului).
Construcțiile au avut un impact negativ, în concordanță cu scăderea investițiilor (contribuție de -0,7%). Aceste evoluții și performanța slabă a agriculturii în trimestrul III din 2024, cauzată în principal de secetă, au determinat o creștere a PIB-ului României de doar 0,9% a în 2024, susțin economiștii RoEM.
Fondurile europene, speranța României
„În 2025, PIB-ul va avea o accelerare modestă față de cifra din anul precedent, ajungând conform estimărilor noastre la o creștere de 1,5%. La nivelul categoriilor de utilizări componente ale PIB-ului, ne așteptăm ca evoluția dinamică a consumului intern din anul precedent să încetinească semnificativ în acest an.
Măsurile fiscale destinate reducerii deficitului bugetar vor limita și veniturile populației, iar creșterea record a consumului de anul trecut este oricum nesustenabilă pe termen mai lung. În 2024, exportul net a tăiat mult din creșterea economică, însă, pe fondul decelerării consumului populației, ne așteptăm ca această contribuție negativă să scadă și ea în acest an.
După performanța surpinzător de slabă a investițiilor în anul precedent, investițiile bazate pe fondurile europene ar putea «salva» accelerarea creșterii economice în acest an, cu o revenire moderată față de scăderea neașteptată de anul trecut”, spune Balint.
Spațiul Schengen, alt colac de salvare
Ca acest lucru să se întâmple este esențial ca fondurile europene să fie accesate și utilizate în mod eficient pentru investiții, în special în infrastructură, fără de care accelerarea economică din acest an pare greu de realizat, potrivit RoEM. Un alt factor important pentru economie, despre care s-a discutat prea puțin din cauza crizei politice e aderarea deplină a României la zona Schengen, din 1 ianuarie 2025.
Aderarea poate adăuga un plus la creșterea economică a țării prin dinamizarea comerțului internațional (inclusiv în privința exporturilor produselor fabricate în România), prin atragerea unor investitori noi în România care astfel se pot conecta mai ușor la rețeaua logistică din Europa de Vest.
Apartenența la zona Schengen poate reprezenta un impuls adițional pentru decidenții politici să accelereze dezvoltările infrastructurale, dinamizând astfel transporturile care traversează granița de vest a țării.
„Luând toți acești factori în considerare, estimăm o creștere de 1,5% a PIB-ului în acest an. Această creștere, chiar dacă peste nivelul celei din 2024, este cu mult sub potențialul economiei României, care ar fi mai aproape de o creștere anuală de 3-4% pe termen lung. În plus, contextele intern și extern vor pune presiuni suplimentare asupra evoluției economiei țării în acest an”, concluzionează prorectorul UBB.
Scopul RoEM este informarea precisă a românilor în privința evoluției economiei, bazată pe surse de date credibile și verificate, oferirea unui sprijin real factorilor decizionali din politica și economia românească, prin realizarea și actualizarea frecventă a analizei situației economice, și oferirea unui punct de pornire pentru realizarea unor scenarii de previziune, care să ajute funcționarea eficientă a economiei.
