Deșeurile vegetale pe care clujenii le incendiază acum în masă pot fi folosite ca îngrășământ în agricultură, parcuri sau producerea de căldură și curent electric, susțin specialiștii în domeniu.
Tânărul Tudor Lupșa studiază ingineria mediului la Facultatea de Agricultură Cluj și a prezentat evoluția istorică a compostului. “Metodele tradiționale aveau anumite lipsuri fiindcă deșeurile erau lăsate să se descompună natural, fără să se transforme în compost și fertilizant. Nu exista nici echilibru între azot și carbon, adică materiale umede și uscate.
Apoi, nu era împiedicat accesul rozătoarelor. În prezent, în componența compostului pot intra coji de ouă, zaț de cafea, carton. În sec. XX, alături de compostarea aerobă, cu oxigen, a apărut cea anaerobă, fără oxigen. Mai demult nu existau nici metode de accelerare – formarea compostului dura câteva luni.
Acum procesul este mult mai scurt, resturile organice putând fi descompuse în îngrășământ cu ajutorul râmelor roșii, viermilor, dar și prin folosirea de bacterii, fungi. Concluzia este că procesarea materialelor vegetale în compost sau mulci are ca rezultate reducerea deșeurilor și protejarea solului, deci un viitor mai verde”.
“Sperăm ca în urma acestor discuții să se găsească o soluție pentru ceea ce vedem că se întâmplă în zilele noastre, dar să reiasă și idei sau parteneriate valoroase. Auzim tot mai mult despre incendiile pe miriști și pajiști în încercarea de a scăpa de deșeurile vegetale. Studenții sunt cei care ar trebui să învețe noi tehnici și soluții de gestionarea acestor deșeuri”, consideră Sorin Vâtcă, prorector al Universității de Științe Agricole și Medicină Veterinară (USAMV) Cluj.
Clujul, în flăcări
În perioada 1 ianuarie – 10 martie, în județ au fost înregistrate 265 de incendii de vegetație, în creștere de 29% față de aceeași perioadă din 2024, intervenind pompierii de la Inspectoratul pentru Situații de Urgență. “Aceste incendii generează un pericol real pentru viețile omenești, bunăstarea animalelor, mediul înconjurător, dar produc și pagube materiale. Venim cu un mesaj ferm pentru cetățeni: să dea dovadă de responsabilitate, să fie vigilenți și să raporteze orice situație care presupune izbucnirea focului”, a transmis prefectul Maria Forna.
Următorul pas: deșeurile din construcții
“Noi ne-am făcut o misiune din gestionarea deșeurilor vegetale aflate pe domeniul public sau privat. Pe scurt, să obținem dintr-un deșeu ceva valoros. Acest proces presupune tocarea, amestecarea și apoi obținerea compostului, pe beton sau pe pământ, ultima variantă fiind tot mai accesată în Vestul Europei.
Unul dintre utilajele pe care le propunem noi este un ciur care selectează materiale gen bucăți de piatră pentru a rezulta la final un compost de calitate care poate fi folosit atât în agricultură, de către fermieri, cât și în parcuri sau la spațiile verzi, de către administrațiile locale.
Astfel de utilaje am comercializat sau am închiriat în Cluj, Mureș, Arad sau Timiș. Avem și un echipament destinat procesării unui volum mare de crengi. La fel, deșeurile din construcții care pot fi transformate, prin introducerea în tocătoare, în materie primă, umplutură, pentru drumurile comunale”, a precizat Narcis Ranghiuc, director general al companiei ProCompost Piatra Neamț.
Orașele verzi, în ciuda lui Trump
Deputatul Ovidiu Cîmpean și-a expus proiectele de mediu demarate pe vremea când era director de dezvoltare în Primăria Cluj-Napoca, apoi secretar de stat în Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene (MIPE).
“Soluțiile prezentate aici sunt inovative, reduc din costuri și ne pot apropia de ținta reducerii până la zero a emisiilor de carbon în România. Cluj-Napoca este parte a Misiunii Europene în care sunt incluse orașe din UE care și-au propus să devină neutre climatic, cu finanțări care vin în municipiu și Zona Metropolitană Cluj (ZMC) în această direcție.
La MIPE am lansat o platformă națională în oglindă cu cea europeană, M100 – care să includă și alte 10 orașe din țară față de cele trei intrate în Misiunea UE (Cluj-Napoca, Suceava și Sectorul 2 București) care să meargă pe drumul neutralității climatice și pentru care pregătim finanțări de 1 miliard de euro în mobilitate, sustenabilitate și gestiunea deșeurilor.
Pactul Verde European va continua, în ciuda unor declarații precum cele ale președintelui american Donald Trump. Este înțelept să mergem pe direcția orașelor verzi pentru că aceasta aduce calitatea vieții pentru oameni, reduce facturile la energie, deci să gândim asemenea proiecte, mai ales că aici au venit și primari din Transilvania. Iar Clujul poate fi un model.
Vedem că, la nivel național, programul RetuRO, de returnare a peturilor și dozelor, a înregistrat un succes enorm, cu 3,2 miliarde de ambalaje reciclate până acum. Putem fi un model de țară și în acest domeniu, mai ales că am depășit deja puterea de cumpărare a șase state din Europa”, susține parlamentarul clujean.
Premiera Clujului: grădinile comunitare
Asociațiile Zona Metropolitană Cluj (ZMC) și Societatea Organizată Sustenabil (SOS) au demarat un proiect în premieră națională la Cluj-Napoca. “Am generat prima politică publică de grădini comunitare din România, care de fapt acum se practică în mod informal, intenționăm să o pilotăm pe 2-3 parcele, ca să favorizăm grădinăritul în orașe.
Mai întâi trebuie să schimbăm legislația locală în domeniu, care are în prezent anumite restricții, apoi să extindem proiectul în comunele din vecinătatea municipiului, la Inelul Verde Metropolitan, apoi în alte zone ale țării. Grădinile de proximitate vor genera multe deșeuri vegetale, deci trebuie să ne gândim încă de pe acum ce vom face cu ele”, spune Bogdan Stanciu, manager de comunicare al ZMC.
O soluție: compostarea individuală
“Din păcate, cadrul legal ne restricționează mult din activitatea de mediu, chiar ne încurcă de multe ori, fiind impracticabilă. Legislația UE nu se regăsește în cea națională pentru că în România a pornit șchioapă încă de la început. Țara noastră reciclează doar 12% din deșeuri, fiind pe ultimul loc în UE. Sistemul SGR din RetuRO rezolvă doar anumite ambalaje, ce reprezintă 15% din totalul deșeurilor, de restul de 85% trebuie să ne ocupăm noi”, atenționează Liliana Nichita, director executiv al Federației Asociațiilor de Dezvoltare Intercomunitară (FADI).
“În România, materia primă, deșeul, o vezi peste tot, trebuie doar să o adunăm, însă ca să punem la punct tot sistemul este nevoie de o alocare financiară consistentă. Biodeșeurile, ceea ce este în grădini și parcuri, reprezintă cam 30-50% din deșeurile municipale generate. Ținta noastră privind deșeurile municipale este de 55%, începând din anul acesta, nu va putea fi atinsă.
O soluție recomandată la nivel european, care însă nu se aplică în România, este compostarea individuală. Deci reciclarea să se facă la sursă de către cei care le produc, iar compostul rezultat să poată fi pus pe piață. Nici acest lucru nu se întâmplă, deoarece la nivel național nu avem încă un standard pentru compost, deci nu poate fi valorificat pe piață, în agricultură”, a arătat oficialul FADI.
Centrul de Cercetări pentru Biodiversitate al USAMV a găzduit evenimentul ”Îmbunătățirea managementului deșeurilor vegetale”, dedicat soluțiilor moderne de gestionare eficientă a acestora. Cei prezenți au asistat la demonstrații de tocare și mixare, descoperind tehnologiile care optimizează procesarea deșeurilor. Ei au aflat soluțiile de finanțare disponibile, în special prin Programul Național de Redresare și Reziliență și Programul Regional Nord-Vest, care le pot facilita accesul la echipamente.
Probleme cu resturilor vegetale:
- Ocupă mult spațiu
- Costuri mari de transport și depozitare
- Poluare prin ardele ilegală
- Risc de transmitere a bolilor plantelor
Ce se produce din compost:
- Energie – căldură
- Curent electric (instalații de biogaz)
- Îngrășământ pentru agricultură, parcuri
