Administrația județeană va ridica un complex de expoziții și congrese de câteva mii de locuri, unul dintre cele mai mari de acest fel din Europa.
“Aveam acest teren înainte de proiectul Park & Ride, tot la strada principală, care va fi în continuarea parkingului, spre Cluj-Napoca, pe 10-15 ha. Se va face un complex în care și locurile de la Park & Ride vor putea fi folosite pentru autovehicule în cazul acestor evenimente. Sperăm să îl realizăm împreună cu Primăria Cluj-Napoca (PCN), noi ne-am hotărât să mergem cu studiile mai departe și să ajungem la faza de edificare.
Construcțiile prevăzute vor fi două sau trei hale modulare, moderne, care să fie ajustate în funcție de mărimea evenimentului. Va fi cel mai mare complex expozițional din România, peste dimensiunea celui de la Romexpo București, și unul dintre cele mai mari din Europa, putând găzdui evenimente cu câteva mii de participanți Estimăm costurile la 4 milioane €; le putem suporta din bugetul județului”, ne-a declarat președintele Consiliului Județean (CJ) Cluj, Alin Tișe.
“Construcțiile de acest tip nu sunt atât de scumpe încât să nu le putem realizăm acest centru important pe care ni-l cer de la universități la mediul de afaceri sau toți cei care vor să realizeze târguri, expoziții, ședințe, congrese de anumită amploare. Un târg internațional de robotică sau tehnologia informației se poate face la nivelul unei regiuni. Coroborat cu investițiile de la Aeroportul Internațional Avram Iancu (AIAIC) ar fi unul dintre cele trei mari obiective pentru care demarăm studii de fezabilitate”, susține Tișe.
Obligațiunile la bursă, salvarea aerogării
“Anul trecut, am făcut o emisiune de obligațiuni județene prin care, în trei zile, s-au cumpărat de pe piață titluri de 76 de milioane de euro. A fost unul dintre cele mai mari succese ale Bursei de Valori București (BVB), confirmat de președintele instituției, Radu Hanga. Am apelat la o companie de consultanță din București care a făcut toate documentele, după care le-am listat pe BVB, absolut transparent.
Marii retaileri au cumpărat în trei zile toate obligațiunile, după care le-au vândut la un preț superior. În trei zile am avut 76 de milioane de euro, o procedură mult mai simplă, mult mai transparentă și care pentru noi a însemnat enorm, deoarece din acei bani am cofinanțat creditele pe care le aveam și le-am închis, iar cu altă parte am continuat cu reabilitarea drumurilor.
Au fost discuții între conducerile CJ, BVB și AIAIC, cu documentele contabile pe masă pentru a verifica bonitatea și capacitatea financiară a aeroportului. Dorința mea ar fi ca pe BVB să putem atrage din mediul privat o finanțare de 2-300 milioane € pentru AIAIC. Asta nu înseamnă că vrem să vindem aeroportul, ci ar fi cea mai modernă și transparentă formă de finanțare existentă în lume.
AIAIC ar fi primul aeroport din România care ar demara o asemenea procedură la BVB. Deci AIAIC ar emite obligațiuni pe care BVB să le poată tranzacționa prin care aeroportul s-ar putea împrumuta pe piață fără ca noi să mai stăm cu mâna întinsă la Guvernul României sau UE”, a spus oficialul județean.
Tișe: „Nu vindem aeroportul”
Este clar că banii nu vor mai veni pentru prelungirea pistei actuale, nici cei pentru devierea Someșului nu vin, 8-10 milioane de euro, dar este nevoie și de mutarea podului, conexiunea cu Centura Vâlcele – Apahida și construirea unui nou pod mare, un terminal cargo, extinderea actualului terminal de pasageri și construirea unuia nou.
Asta dacă vrem să zburăm până în New York și să avem pregătită infrastructura pentru 20 de milioane de pasageri pe an. Ceea ce avem astăzi merge până la 5-7 milioane, dacă am reuși să atragem capital privat prin emisiunea de obligațiuni, putem să ne apropiem de noua țintă. AIAIC a devenit profitabil de când s-au finalizat terminalele, înainte mergea pe pierdere.
Dorința mea ar fi să intrăm cu AIAIC într-o altă etapă de dezvoltare prin atragerea de bani care nu afectează nici proprietatea aeroportului, nu că Tișe vinde la turci, la greci, la italieni. Nici organizarea ca regie autonomă a AIAIC nu este una potrivită. Vedem că toate aeroporturile sub această formă nu o duc deloc bine, Bucureștiul este aproape falimentar. AIAIC trebuie să intre într-o nouă etapă de dezvoltare, una incredibilă, cu ținta de 20 de milioane de pasageri.
CJ Cluj ar fi garantul dezvoltării, AIAIC nu poate de unul singur, ca regie. Aeroportul are suficient teren de dezvoltare pentru noua țintă de trafic, pista face față dacă va fi prelungită. Din bugetul statului nu poți să finanțezi toate proiectele de la AIAIC. Apoi, fiind regie, nu prea poți să o finanțezi în mod direct, deoarece ți se spune că este concurență neloială cu celelalte aeroporturi private din regiune”.
Bugetul Clujului: 50% funcționare, 50% investiții
Conducerea CJ Cluj a propus un buget general de 881 milioane lei pentru județ în acest an, în creștere cu 10% față de 2024. 514 milioane vor proveni de la bugetul de stat, 250 milioane din bugetul propriu, 126 milioane din fonduri UE. Principalele investiții vor fi în drumurile județene – 80 de milioane, Spitalul Pediatric Monobloc – 19 milioane (organizare de șantier, începerea lucrărilor), stația de dezintegrare moleculară a deșeurilor – 37 milioane, dotarea spitalelor din județ – 10 milioane, direcția de asistență socială – 35 de milioane.
