Măsurarea ecosistemelor dedicate start-up-urilor din România dezvăluie o scădere în masă, cu excepția Bucureștiului, care a urcat un loc. Starea de sănătate a mediului de business de tip start-up oferă perspective asupra dezvoltării economice. În urma dialogului cu Sorin Peligrad, președinte ProAfaceri România și organizator Arena Urșilor, concluzia este că ritmul de accelerare nu e suficient pentru a face față țărilor din Europa de Est. Surprinzător: vedeta este Estonia, datorită digitalizării extrem de ridicate. Care sunt atuurile pe care Peligrad crede că Brașovul s-ar putea dezvolta, urmând modelul Clujului, dar într-o concurență directă cu Iași. Pe ce model de business nu poate fi bătut Brașovul.
Care este efervescența mediului de business din Brașov? Cum arată ecosistemul de afaceri, de la radieri și înmatriculări de firme, la evoluții fulminante, creativitate și exploatarea unor idei valoroase?
Sorin Peligrad: Brașovul este efervescent pe câteva domenii. Din punctul meu de vedere, cred că am putea să fim un pic mai sus, raportându-ne la potențialul nostru, dar oricum lucrurile se mișcă destul de bine. Avem ca toată lumea o dezvoltare imobiliară destul puternică, ne uităm în jur și cred că lucrurile sunt foarte clare. Avem firme de IT destul de interesante și importante care au început să aibă activitate în Brașov, precum Endava, Capgemini, Route 66, IBM și așa mai departe. Producția din zona de auto funcționează cu anumite contracții care au apărut la nivel european. Sunt antreprenori tineri care creează firme, le mai dau și de gard.
Un start-up foarte interesant de tehnologie cu care Brașovul se mândrește este Mondly, care a creat a doua cea mai descărcată aplicație de învățare de limbi străine din lume. Este pe Google Play și pe Apple Store. Au și fost vânduți printr-un fond de investiții către o firmă din America. Iar prima variantă a acestei aplicații a fost publicată la conferința de lansare a ProAfaceri, în data de 23 noiembrie 2017. Brașovul este un oraș dinamic. Cred că lucrurile sunt per total pozitive.
Având în vedere faptul că ați văzut multe start-up-uri, ați intrat în contact cu mulți antreprenori, v-aș întreba dacă aceștia duc până la capăt ideea sau planul de afaceri, ori, mai degrabă, sunt nerebdători să dea lovitura și să facă un exit prematur?
SP: Răspunsul e da la amândouă. Există, într-adevăr, o anumită nerăbdare. E nevoie de maturitate să-ți crești business-ul și să alegi momentul corect, optim pentru tine, în care să ieși. Sunt și persoane care își fac planuri de afaceri, au start-up-uri, pun foarte multă pasiune, poate și multă cunoaștere, dar poate nu pun structura corespunzătoare, incluzând aici și resurse, bani, timp, energie, pentru a duce business-ul până la capăt. Mediul de afaceri este destul de provocator, aici intră și legislația, și știți foarte bine că s-au schimbat de curând o grămadă de lucruri, se anunță altele. E destul de provocator să fii antreprenor în România. Dar, dacă ești antreprenor în România și reușești, poți să reușesti oriunde în lume.
În economia succesului unui business, cât contează ideea în sine și cât contează implementarea ideii?
SP: Ambele sunt foarte importante. Degeaba ai ideea foarte bună, dacă nu ai structura ca să o pui în aplicare. Degeaba ai structura, dacă nu pui acolo conținutul care să fie creativ și căutat pe piață. Ambele este necesare. Într-adevăr, este din ce în ce mai greu să inovezi, este din ceea ce mai provocator să inovezi, dar și când o faci. Sunt lucruri inovatoare în tot felul de domenii.
Ați remarcat să persiste business-uri care au trecut prin evenimentele organizate de dumneavoastră, să continue și să se dezvolte?
SP: Ne bucurăm să spunem că avem câteva start-up-uri, pe care le-am finanțat cu 25.000 de euro, 25 în total, și din care 6 sau 7 încă funcționează. E remarcabil și e meritul antreprenorilor că au putut să facă asta și au crezut în business-ul lor. Pe de altă parte, nu trebuie să ții orice business oricât. Sunt business-uri care au un ciclu de viață, iar dacă nu inovezi și nu îl crești, piața nu te mai dorește. Este parte din creativitatea și modul de adaptare a unui antreprenor.
Urmează un calendar de evenimente de business plin. Vorbiți-ne, vă rog, despre evenimentele pe care le organizați sau la care sunteți parte.
SP: Ne bucurăm să fim parteneri la mai multe evenimente de business. Spre exemplu, suntem promotori la un eveniment de educație financiară la Galați, în parteneriat cu Institutul de Studii Financiare (ISF). Este un turneu pe care l-am început cu ISF, anul trecut la Brașov. A fost un succes și parteneriatul continuă. Apoi suntem promotori la un eveniment de antreprenoriat, care se numește Permis de Antreprenori, organizat de cei de la BiziLive din București, în Poiana Brașov, și în parteneriat cu BCR. Este o ediție foarte reușită, unde vin antreprenori și manageri care își împărtășesc experiențele. Suntem și în postura de a nominaliza start-up-uri care să se prezinte în fața audienței. Am făcut acest lucru și anul trecut și ne bucurăm că dintre nominalizările noastre am avut doi dintre cei trei câștigători, antreprenori mai mari sau mai mici care de aici din Brașov vin și se prezintă în față lor.
În luna mai avem numeroase evenimente. În perioada 12-16 mai este Start-up Europe Week. Este săptămâna antreprenoriatului în viziunea UE. E vorba despre un proiect care a apărut acum vreo 7-8 ani și care presupune organizarea simultană de evenimente dedicate antreprenoriatului, pe teme de actualitate, precum robotică, AI, blockchain, VR și alte teme de IT, în peste 300 de orașe din peste 50 de țări. Este cel mai mare eveniment de antreprenoriat din lume, care reunește mentori, finanțatori, fonduri de investiții, business angels, start-up-uri, dar și mediul universitar, cercetare, dezvoltare. Se întâmplă și la Braşov, pentru că noi îl organizăm de la bun început, din primul an. Avem o foarte bună colaborare cu Comisia Europeană pe acest proiect Startup Europe Week.
Cu ce ar trebui să contribuie acest eveniment la dezvoltarea mediului de business?
SP: Este o cupolă foarte frumoasă care este benefică ecosistemului local și regional, în care sub o umbrelă atât de generoasă cum este Startup Europe Week și Comisia Europeană se reunesc oameni din zona de business din Brașov, din regiune și din țară. De exemplu, unul dintre invitații noștri este un expert în inteligență artificială, Ștefan Tecuceanu, care a implementat AI în cele mai mari platforme de asigurări de viață și non-viață din Europa. Vine și ne vorbește despre ce înseamnă acest val al AI-ului, această revoluție tehnologică.
Sunt și start-up-uri care se prezintă în fața comunității. Avem un start-up foarte drăguț creat de niște studenți, un fel de aplicație între Zoom, Udemy și Google Class, adică o aplicație în care poți să faci întâlniri și poți să dai share la anumite documente, să ai anumite lecții prestabilite, foarte utile atât pentru școli, cât și pentru cei care lucrează în zona de formare. Ei vor veni să se prezinte în fața comunității cu această aplicație, creată, repet, de studenți. Apoi, un alt start-up brașovean cunoscut, care se numește Voluntar Brașov. Este o platformă care reunește undeva la 2.000 de voluntari din Brașov, pregătiți să intervină la tot felul de evenimente, cu titlu gratuit, și să ajute în tot felul.
Noi, practic, punem la dispoziția participanților o platformă prin care ei devin vizibili, pot să se asocieze cu un proiect de calitate și cu un super brand, pot face networking și au acces diverși finanțatori.
În data de 15 mai organizăm Arena Urșilor Junior. Este o ramură din Arena Urșilor Senior. Este un concurs național de planuri de afaceri pe care îl organizăm parteneriat cu Colegiul Economic „Andrei Bârseanu” din Brașov și cu Ministerul Educației. Este un proiect recomandat de către Ministerul Educoației pe lista activităților extracurriculare pentru anul 2025, din nou, pentru că asta s-a întâmplat și în trecut. Am primit aplicații ale echipelor de liceeni care vin împreună cu un profesor coordonator să participe la Arena Urșilor, am făcut deja și evaluarea lor și avem finaliștii. Sunt 12 finaliști din toată țara. Ne bucurăm că au aplicat școli din județe precum Mehedinți, Bihor, Tulcea, Neamț, Sibiu, Covasna, Ilfov.
Pe ce domenii de interes sunt alcătuite aceste planuri de business?
SP: Noi recomandăm câteva domenii, dar scopul acestui concurs este de educatie financiară. Adică, practic, ei vin și-și validează un plan de afaceri în fața urșilor, care sunt manageri și antreprenori cu foarte mare experiență. Ne bucurăm să avem alături de noi unul dintre urși, adică o ursoaică J, respectiv doamna Ioana Ceaușu, care este directorul național de la European Entrepreneurship Academy, parte din Business School of Management Maastricht, adică una dintre cele mai reputate școli de business, facultăți de business din România și cred că și din Europa, și care oferă un premiu nemaipomenit. Câștigătorul Arenei Urșilor Junior va avea posibilitatea să meargă cu o bursă gratuită la Entrepreneurship Academy. Iar echipa de pe locul 2 va putea să meargă gratuit la o tabără urbană de antreprenoriat pe care o organizează Entrepreneurship Academy în București, cu simulări reale, cu mentori, cu softuri, cu lucruri foarte concrete, foarte pragmatice.
Care sunt factorii diferențiatori între evenimentul organizat de dumneavoastră și celelalte de același tip? E aglomerată nișa aceasta de organizări de evenimente de afaceri?
SP: Da. Este destul de aglomerată, dar nu o văd ca pe o competiție, ci, mai degrabă, înt-un raport de colaborare. Vreau să subliniez că nu este doar încă un concurs didactic. Este un concurs făcut pe bune, cu manageri, cu antreprenori care evaluează. Urșii nu sunt oricine, sunt oameni cu experiență în business. Îl avem pe avocatul Dragoș Benga, din Brașov, expert în proprietate intelectuală și cu activități în zona de energie verde. Avem un manager de la BCR care este la a cincea sau a șasea oară urs la Arena Urșilor, Sergiu Nichiforov. Mai avem un antreprenor – Bogdan Năstase, manager al Direcției Regionale Poșta Română, Regiunea Centru. Ei ne-au făcut și o surpriză. Poșta Română va emite câteva sute de cărți poștale autentice cu Arena Urșilor Junior, care vor fi împărțite participanților. Tiberiu Foriș, profesor universitar la Universitatea Transilvania Brașov, este un alt urs. Tiberiu este și antreprenor, pentru că conduce o firmă de consultanță pe fonduri europene, și este unul dintre promotorii antreprenoriatului în rândul studenților. Deci avem niște urși foarte valoroși, foarte bine ancorați în mediul de business.
Apropo de factori diferențiatori, echipele care au câștigat sunt într-un grup de comunicare cu Teddy Bears Advisors. Deci avem doi antreprenori și manageri foarte experimentați, care, până la momentul evenimentului, îi pot consilia pe acești 12 finaliști. Este vorba despre Cristi Iliescu, un antreprenor brașovean experimentat în zona de HoReCa, și Claudiu Trandafir, CEO-ul de la Kiwi Finance România. Deci echipajele finale primesc suport din partea acestor advisors și se vor prezenta în dată de 15 mai la finala națională. Finala națională va fi la Brașov, în business hub-ul Zbor Brașov al BCR. Acolo vor veni atât echipele, cât și susținătorii lor, partenerii, oameni din presă, alți antreprenori.
Ce mai este iarăși foarte interesant este că ei își vor prezenta planurile de afaceri după un format pe care noi l-am stabilit, vor primi întrebări și răspunsuri din public și de la urși, și vor fi validați pe loc. O parte din nota finală, din ierarhia finală, va fi și modul în care și-au susținut planul de business. Ce mai este deosebit este faptul că oferim cu titlu gratuit cazare echipelor care sunt la distanță mai mare de 150 km de Brașov, prin intermediul partenerilor noștri.
„O tânără antreprenoare în artă din Brașov, Getty Tatomir, a creat un tablou cu tematica Arena Urșilor Junior, reprezentând conexiunea între grupurile de tineri și mentori. Acest tablou urmează să fie pus în licitație, iar banii vor merge către elevi.”
Are Brașovul un pedigree anume, are o zonă din care, să spunem, ar putea să vină următoarea idee valoroasă?
SP: Foarte pertinentă întrebarea dumneavoastră, pentru că e nevoie de un bazin din care această idee să apară și, de asemenea, este nevoie și de educație. Rar se poate întâmpla acum ca cineva să vină cu o idee nemaipomenită, să inventeze motorul cu aer, cu apă, fără să aibă niște cunoștințe tehnologice sau să fi făcut cercetare în domeniu. Rămâne ca de foarte mare dinamică și de foarte mare potențial zona de IT și tehnologie. În Brașov, avem o foarte bună industrie de HoReCa și ne dorim, sperăm să fim în continuare în top, suntem când pe locul 1, când pe 2, ca număr de turiști. Faptul că avem infrastructură aeriană, avem aeroportul, și începe să apară și infrastructura rutieră, se vede în prețurile din viața de zi cu zi. Deci, au luat-o razna.
Operaționalizarea aeroportului a crescut prețurile în Brașov?
SP: Absolut! Da. Pot să vă spun că din momentul în care s-a anunțat că aeroportul s-a deschis, cinci operatori internaționali de hoteluri de 5 stele au început construcția de hoteluri în și pe lângă Brașov, însumând undeva la 1.500 de camere de 5 stele. Foarte mult!
Așa cum ați spus și dumneavoastră mai devreme industria automotive suferă. Suferă și industria de IT, ca urmare a măsurilor luate de Guvernul României la începutul anului. Are Brașovul ce să pună în loc?
SP: Zona de IT este încă insuficient acoperită în Brașov. Ne uităm la un oraș similar cu Brașovul, și anume Iașiul, care în mod clar are ca motor industria IT, nu mai vorbim despre Cluj, care e mult mai diversificat, dar motorul principal al Iașiului este IT-ul. Și atunci, un oraș ca Brașovul care este situat central, cu universitate puternică, cu experiență și expertiză în domeniul acesta, un loc înconjurat de natură foarte bun pentru nomazii digitali și pentru firmele de IT care vor să ofere tot felul de suplimente, de stimulente pentru angajații săi, ar fi perfect pentru industria IT. De asta cred că ar fi necesar să vină în Brașov și cred că este loc pentru o firmă de IT de gen Amazon, așa cum este la Iași.
În industria IT, ca și în automotive, practicăm exportul de servicii, de componente, un loan al creierelor. În opinia dumneavoastră, când credeți că companiile din Brașov, din România în general, ar putea ajunge să dezvolte produsele finale, cu valoare adăugată mai mare, pe care să le exporte?
SP: Un domeniu interesant în ultima vreme, prin conjunctura internațională în care ne aflăm, este cel al industriei de apărare. Una dintre cele mai moderne drone din lume se construiește la Brașov, la Carfil. Și există o industrie pe orizontală în sectorul ăsta în care se fac investiții și este prezentă în Brașov. E o conjunctură pe care trebuie să o exploatăm. Aveți foarte mare dreptate, am fost multă vreme și încă mai suntem un mare exportator de creiere. Ar trebui să construim, și ajungem la una dintre întrebările dumneavoastră inițiale, o infrastructură corespunzătoare pentru ca aceștia să nu plece sau să se întoarcă. Toată lumea a auzit de Microsoft, Facebook, Google, LinkedIn sau SAP, toate aceste companii uriașe, companii de tehnologie din Statele Unite, au sediul pentru Europa, într-un singur oraș, în Dublin. Și asta pentru că cei de acolo au avut viziunea să organizeze ce este necesar, să ofere taxe zero și infrastructura necesară, pentru că acestea să vină. Așa că cumva lucrurile trebuie să meargă mână-n mână, să vedem ce putem noi să oferim în Brașov. Avem de exemplu două foste platforme industriale, platforma Rulmentul și platforma CET, aflate în proprietatea primăriei, și în care se pot dezvolta niște parcuri tehnologice, parcuri de cercetare, centre de expoziții, care să aducă plus valoare în Brașov. Deci, cumva, trebuie făcute investiții în infrastructura de cercetare, dezvoltare pentru aceste potențiale companii.
Asta ar însemna că funcționează sinergia dintre administrația publică locală, mediul de business și mediul academic. Contribuie semnificativ sau suficient mediul academic întâi de toate și apoi îi ajungem și la administrație?
SP: Cred că lipsește o coordonare către o viziune comună în care să acționeze toți acești stakeholder-i.
Cine ar trebui să-și asume rolul de lider pentru a direcționa comunitatea în integralitatea ei într-o singură direcție?
SP: E o problemă de leadership, într-adevăr. Clujul a făcut acest lucru acum 20 de ani și au ales ca viziune a orașului – Smart City, iar toți acești stakeholder-i pe care i-ați enumerat trag în aceeași direcție. Universitatea creează mastere și zone de cercetare dezvoltate pe zona de Smart City. Companiile investesc în energii prietenoase cu mediul și care consumă energie verde sau produc energie verde. Administrația publică investește în infrastructură de transport, de iluminat și așa mai departe, și stimulează acest lucru în zona de smart city, și toți își fac treaba. Camere de comerț aduc companii din această zonă, sunt pedepsite companiile care poluează și atunci ele sunt îndepărtate din oraș la o distanță rezonabilă sau sunt obligate să-și convertească consumul la energii moderne. Asta înseamnă să colaboreze toți actorii. În Brașov, nu există în acest moment o viziune comună. Mi-ar plăcea ca viziunea Brașovului să fie aceea de Green City, care are o puternică componentă de Smart City, și să se păstreze pe următorii 20 de ani. Brașovenii, Brașovul, suntem recunoscuți pentru această comuniune cu natura și ne implicăm în acest sens. Nu cred că ne putem compara și nu putem intra într-o competiție, pe care să o și câștigăm, cu Clujul în ceea ce privește Smart City. Dar pe Green City nici nu cred că ne poate bate cineva în România.
Care sunt pașii necesari pentru a dezvolta Brașovul pe această linie?
SP: Din punctul meu de vedere, ar trebui creată infrastructura echivalentă care să se conecteze la infrastructura asemănătoare din alte orașe din țară și din străinătate. Și mă refer aici la incubatoare de afaceri, acceleratoare de afaceri, centre de expoziții de gen Frankfurt Messe, să existe comunități pe anumite domenii, precum mediu, IT, robotică, AI, care să lucreze împreună la nivel local și împreună cu comunităţi similare din țară şi din toată lumea. Pentru că doar aşa se face creşterea. Se întâmplă anumite lucruri, s-au făcut pași, dar clar se pot face lucrurile mult mai bine.
V-aș da câteva exemple de contribuții ale mediului academic. În Cluj, UBB are un program de licență pe AI. În Alba Iulia, universitatea „1 decembrie 1918” recent a anunțat că implementează un program de licență pe logistică operațională și un altul pe electronică aplicată în sistem dual. Domenii care sunt intens căutate și solicitate de mediul de business. Putem vorbi despre astfel de demersuri la Universitatea „Transilvania” din Brașov?
SP: Există și sunt mai multe exemple. Universitatea „Transilvania” lucrează foarte bine cu companiile din zona de automotive, gen Ina Schaeffler, Siemens și altele, cu care au diferite laboratoare. Există Școala Profesională Germană „Kronstadt”, care este o școală vocațională care creează oameni pregătiți pentru industrie în zona de CNC, electromecanici și așa mai departe. Dar mai concret la întrebarea dumneavoastră, există o aplicare și o infrastructură creată de către Agenția Metropolitană pentru Dezvoltare Durabilă Brașov, Centrul Național „Cyberint” al SRI, Universitatea „Transilvania” și compania ATOS Convergence Creators, numită Cyber HUB (Bv-CyH), în cadrul Centrului de afaceri, transfer tehnologic și incubator de afaceri Brașov (CATTIA). Cyber Hub-ul din Brașov este unul foarte puternic. Mai mult, Facultatea de Automatică și Calculatoare are un master de Cyber Security și un laborator de cyber security dotat și susținut de către cei de la Atos.
Cum contribuie administrația publică locală?
SP: Eu nu spun că nu susține mediul de afaceri, dar ca să dau exemplul cu blocul, dacă fiecare își zugrăvește pe exterior apartamentul cu ce culoare vrea el, când te uiți la fațada blocului, pare ca o stradă din São Paulo. Concluzia e că ar trebui să existe o coerență. Probabil că administrația face ce poate cu bugetele pe care le are și jonglează cu acestea. Sunt câteva proiecte pe care le-am și pomenit, care ar putea să genereze o mai bună poziționare pe zona de business. Au fost niște propuneri ca pe platforma Rulmentul să fie construit un centru de afaceri. Municipalitatea din Brașov nu a reușit până în acest moment, însă, culmea, alături, lângă aeroport, municipalitatea din Ghimbav a anunțat anul trecut că va construi un centru de afaceri chiar la intrare în zona aeroportului Brașov-Ghimbav. Ar trebui și această coordonare, nu numai locală, ci și regională. Cred că partea de digitalizare este un prim suport pe care administrația poate să-l facă pentru a susține mediul de afaceri. S-au făcut pași semnificativi, nimic de spus, dar poate o mai bună coordonare între instituții și o interogare unitară a bazelor de date când vrei să-ți faci o autorizație de construire sau mai știu eu ce, ar putea să ajute. Deși s-au făcut pași semnificativi.
Apropo de tranziția spre digitalizare, mediul de business ar beneficia de aceasta în contextul unui mediu concurențial ridicat, inclusiv în raport cu companiile din Uniunea Europeană și numai. Însă care credeți că este orizontul de timp în care s-ar întâmpla această tranziție? Și vă întreb acest lucru în contextul în care în baza unui studiu făcut la nivelul Regiunii Centru, de un grup de cercetători de la Universitatea „Lucian Blaga” Sibiu, la solicitarea FIT EDIH, aproape jumătate din administrațiile publice locale folosesc în continuare hârtia ca element de bază pentru îndeplinirea activităților zilnice. În sectorul producție, companiile sunt deschise către digitalizare, însă problema lor este accesarea finanțărilor necesare. În sectorul sănătate, organizațiile cercetate, dependente încă de hârtie, se află într-un ritm lent al transformării digitale. În timp ce IMM-urile din domeniul smart city progresează rapid și manifestă o deschidere tot mai mare către soluții digitale integrate.
SP: Lucrurile se întâmplă. Ați spus foarte bine, și în acest moment sunt bănci cum este ING care nu mai are personal la ghișeu. Încet, încet apar ghișee automate, inclusiv în administrația publică, apar portaluri de genul ghiseul.ro, unde poți face o grămadă de operațiuni, extrem de util pentru oricine, dar mai ales pentru românii care nu sunt în țară și pot să-și plătească impozitul acasă sau mai știu eu ce. Orizontul de timp depinde foarte mult de determinarea pe care o manifestă administrația. La întrebarea dumneavoastră aș răspunde cu altă întrebare. De ce în Estonia a fost posibilă digitalizarea administrației 100%? Și în Estonia sunt persoane în vârstă care nu au telefon, care nu știu să utilizeze un telefon smart, laptop sau PC. Vin tot cu un background comunist. Eu cred că Estonia nu avea altă șansă. Nu strălucea la nimic, nu avea industrie, nu avea turism, nu avea infrastructură de niciun fel, nu aveai resurse naturale de nici un fel. Unde ar fi putut să strălucească? Doar în zona de IT, de tehnologie. Și atunci a investit în zona aceasta. Am realizat o analiză pe un studiu al StartupBlink, din care reiese că în topul mondial al ecosistemelor dedicate start-up-urilor, Estonia este pe locul 12. Atenție că în față sunt țări precum Statele Unite, Marea Britanie, Singapore. Și, evident, pe locul 1 în Europa de Est. În același studiu, România este pe locul 44, în scădere cu 2 locuri. Iar orașe precum Bucureștiul și Brașovul sunt în scădere față de anul anterior. Asta nu înseamnă neapărat că a scăzut calitatea sau interesul în aceste orașe, ci că altele s-au mișcat mai repede decât noi.
Lupta sau miza este la ritmul de creștere.
SP: Exact. Și cum spunea Darwin, cine nu se adaptează, moare.
