Profesorul universitar clujean propune atragerea în țară a cât mai multe dintre noile fonduri de 500 milioane € prin cercetări în medicină, genomică și tehnologie.
“Am avut onoarea să particip la Paris, la invitația președintelui Emmanuel Macron, la lansarea inițiativei „Choose Europe for Science” în prezența președintelui Comisiei Europene (CE), Ursula von der Lyen, și a numeroși lideri europeni din cercetare și educație. A fost anunțată intenția ca țările din UE să aloce 3% din produsul intern brut pentru cercetarea științifică.
CE își propune ca Europa să devină lider în tehnologii prioritare, inclusiv în cercetarea medicală, genomică și biotehnologie. Se propune un nou pachet de 500 milioane de euro pentru următorii doi ani, cu scopul de a atrage cercetători din întreaga lume.
Să sperăm că și cercetatorii români vor reuși să atragă o parte semnificativă din aceste fonduri, pentru viitorul cercetării din țara noastră. O idee de bază a fost că Europa trebuie să rămână patria libertății academice și științifice”, a subliniat rectorul Universității Iuliu Hațieganu Cluj (UMFIH).
Tinerii universitari, „locomotivă” a Europei
“Am participat la Paris, la Ministerul Educației și Cercetării, alături de rectorii universităților membre ale Alianțelor Universitare Europene, la o întâlnire de nivel înalt cu ministrul educației din Franța și reprezentanții CE.
Principalele aspecte discutate au fost modul în care putem să echilibrăm viziunea strategică pe termen lung cu obiectivele pe termen scurt ale alianțelor, care pare să fie cea mai importantă dintre provocările acestor proiecte ale CE.
A fost discutată strategia prin care poate fi crescută atractivitatea învățământului superior pentru tinerii europeni și felul în care aceștia trebuie echipați cu abilități și competențe care să crească global competitivitatea Europei.
Mi s-a părut un subiect deosebit de interesant, având în vedere că în țara noastră media tinerilor cu studii superioare este la jumătate față de cea europeană, în același timp existând un nivel extrem de crescut de analfabetism funcțional în rândul lor.
Definirea competențelor necesare viitorului are o importanță strategică deosebită, iar aportul alianțelor universitare poate fi esențial. Participarea universităților românești în cadrul alianțelor europene este o oportunitate excelentă pentru educația din țara noastră.
Aceasta aduce, pe lângă schimburile de studenți și profesori, accesul la bune practici și resurse educaționale ale celor mai competitive dintre universitățile din Europa”, a relatat Anca Buzoianu (foto dreapta).
Țintă: diplome și specializări comune în UE
„Una dintre cele mai importante teme de discuție a fost definirea viziunii strategice a investițiilor structurale pentru ca alianțele universitare să treacă dincolo de faza de proiect în cea concretă cu diplome și specializări comune la nivel european, formând tineri nu numai foarte competitivi profesional, dar și buni cetățeni ai Europei.
UMFIH face parte din Alianța NeurotechEU, alături de alte șapte universități de prestigiu, una dintre cele mai specializate alianțe în neuroștiințe și neurotehnologie. Am avut onoarea să reprezint consorțiul NeurotechEU, alături de Alexandra van Huffelen, președintele Universității Radboud din Țările de Jos, fost ministru al digitalizării în această țară.
Participarea factorilor de decizie din universitățile membre ale alianțelor a făcut ca întâlnirea să fie nu doar foarte plăcută, dar și foarte eficientă și utilă pentru dezvoltarea acestor proiecte deosebite”, consideră rectorul UMFIH.
UTCN, reprezentată de doi prorectori
