Cel mai dinamic panel, care a stârnit și cele mai multe pasiuni, în cadrul Conferinței România 2030, organizată de revista Transilvania Business la aniversarea celor 15 de ani de activitate, în parteneriat cu CIS Group și Total PR, la Unda Open Possibilities în București, a fost cel dedicat energiei, un sector economic fără de care celelalte nu ar fi posibile în secolul actual. De aceea l-am intitulat generos “Energia – inima economiei”, iar speakerii – Corina Popescu, vicepreședinte SPER și președintele Consiliului de Administrație al Moldelectrica, dr. Ștefan Vuza, președintele Chimcomplex, și Valeriu Panait, Deputy CEO and Director of EPC Business Unit, Polytrade Global, precum și un specialist cu peste patru decenii de experiență din audiență – Niculae Havrileț, au dat dovadă de fermitate și putere a argumentelor pentru a-și apăra viziunea despre România 2030 din punct de vedere energetic. S-au conturat câteva idei pe care le-am încadra la pesimiste, realiste și optimiste, idei pe care vă invităm să le aflați în continuare.
Valeriu Panait, potențialul eolian și solar – doar la jumătate
Panelul a început în mod pozitiv și optimist, cu un accent pus pe valoarea investițiilor care vor fi atrase în sectorul energetic, însă apoi tonul dat de Valeriu Panait, Deputy CEO and Director of EPC Business Unit, Polytrade Global, s-a schimbat, acesta subliniind că până în 2030 e important cum va fi folosit acest interval de timp și avertizând că o parte din proiectele finanțate din Planul Național de Reziliență și Redresare (PNRR) s-ar putea să nu poată fi realizate dacă termenul de închidere a acestora nu va fi prelungit.
“Sunt declarate investiții în următoarea perioadă de 10 miliarde de euro. Există un apetit foarte mare al companiilor și al investitorilor din afara țării care vor să investească în România în energie regenerabilă. Sunt și fondurile PNRR și fondurile europene în general, fondul de modernizare care și ele mai aduc cca 5 miliarde de euro. Dar contează foarte mult cum gestionăm timpul acesta, pentru că sunt extrem de multe proiecte cu fonduri PNRR aprobate, dar care, din păcate, nu mai au timp să fie implementate dacă nu se prelungește proiectul”, a fost prima subliniere a invitatului.
Valeriu Panait a venit și cu exemplificări, culese din propria experiență în domeniul dezvoltării de proiecte în domeniul energiei regenerabile.
“Eu, activând la firul ierbii, am văzut un proiect a cărui procedură de licitație a fost lansată acum o lună și termenul de implementare este termenul la care expiră fondurile, adică undeva în luna septembrie. Și atunci, pentru un proiect, de exemplu, de 50 de MW, numai durata de proiectare și comanda produselor se face până atunci. Este aproape imposibil, pentru că nu poți să livrezi echipamentele. Există această efervescență în domeniu care pune presiune inclusiv pe producătorii de echipamente, de transformatoare, perioadele de livrare sunt extrem de lungi. Vorbim aici de 12-18 luni pentru un transformator de putere. Deci, timpul poate să fie suficient, dar trebuie să știm cum îl gestionăm. Toate etapele unui proces de licitație trebuie să fie extrem de bine calculate, la fel și partea de implementare”, a explicat invitatul.
Valeriu Panait consideră că potențialul țării noastre în domeniul energiei regenarabile onshore – eoliană și solară – a atins doar jumătate din capacitate, astfel că până în 2030, România ar putea atinge 8 GW instalați în eolian și spre 10 MW în proiecte de energie din sursă solară.
Dr. Ștefan Vuza, prognoze sumbre
Următorul panelist, Dr. Ștefan Vuza, președintele Chimcomplex, producător energointensiv din industria chimică, a previzionat un viitor sumbru pentru întreaga economie autohtonă, în contextul în care energia în România costă triplu față de prețurile practicate în Asia, America sau în economiile emergente.
“Va merge prost toată economia, pentru că țara aceasta are energie triplă ca preț față de acum trei ani, nejustificat. (…) E o chestiune de timp până când blocurile Asia, America, chiar Africa care nu au energie triplă, nu au gaz triplu se organizează și vor veni importuri (n.a. mai ieftine). Vin acum de la un târg din Alicante, la care a participat toată industria chimică și au arătat că 12 milioane de saltele vin din China cu 54 de euro. O saltea, care e spumă poliuretanică, mai departe poliol, energie, e 1.000 de euro. Deci toate produsele se vor produce mai ieftin în afara Uniunii Europene. Așa că cine visează că în 2030 va mai produce pe povești, energie verde, Green Deal, se va dezmetici și normal că vom alege produsele ieftine”, a arătat președintele Chimcomplex, care a mai subliniat că 2030 va fi mai prost decât 2025 de 4,5-5 ori. Totodată, prețurile mari la energie practicate în țara noastră, dar și în Uniunea Europeană vor determina ca industria să fie necompetitivă, iar capacitățile de producție să emigreze din spațiul european spre zone mai prietenoase din punct de vedere al prețului resurselor.
“Ceea ce se întâmplă astăzi în România, care nu dă tonul la cântec, dar care ar putea totuși să facă ceva diferit de Uniunea Europeană, pentru că avem energie, valori, capacități, avem gaze, dar suntem mai proști din toată grupa aceasta de 27 de elevi neputincioși, deci toată Europa se dinamitează. (…) Am stat la masă cu vicepreședintele BASF, cred că BASF-ul e cât toată România, și a spus: Ne-am închis 4 fabrici în Germania. Veți vedea efectele peste 2 ani, că noi le închidem când am încasat deja un miliard de euro pierdere. (…) Deci e simplu, totul se triplează la prețuri (…) Răspunsul este că are loc un fenomen de dezindustrializare accelerată. Fenomenul era și înainte, să spunem că în 10 ani ar fi plecat industria metalurgică, chimică, ciment și altele, acum pleacă mai devreme. (…) Deci sunt combinate chimice care nu-și găsesc echilibrul în interiorul Uniunii Europene, care costă miliarde, pot fi luate cu sute de milioane. (…) Eu vă zic sigur, o energie triplă și un gaz triplu vor face 80% din economie necompetitivă”, a avertizat dr. Vuza.
O soluție pentru a împiedica acest lucru este dobândirea independenței energetice, mai ales pentru industriile energointensive, așa cum Chimcomplex a reușit să o obțină.
“Noi avem acum propria divizie de energie și răspunsul este, dacă n-ai independență energetică, ești mort. (…) Suntem al cincilea producător, al șaselea consumator, suntem independenți, nu facem lucrurile de zece, le facem de șapte, dar dacă n-am avea aceste investiții și sunt sute de milioane de euro, cred că nu mai exista nimic prin zona aceasta. Și atunci îi recomand fiecăruia să devină independent, insulă, pentru că sistemul nu funcționează”, a argumentat speakerul.
Corina Popescu, lobby pentru consum
Corina Popescu, vicepreședinte SPER și președintele Consiliului de Administrație al Moldelectrica, a continuat în nota antevorbitorului său, punctând faptul că “degeaba vorbim despre investiții de zeci de milioane, 8 GW, 10 GW, 15 GW, dacă nu avem consum”.
Invitata noastră și-a exprimat apoi câteva îngrijorări legate de investițiile în sectorul energetic.
“Noi trebuie să investim în așa fel încât consumatorul final, adică domnul Vuza, să aibă un cost cât mai mic în produsul lui final și produsul să fie competitiv la nivel mondial. China a depășit poziția de Made in China de prin 2015. Conceptul pe care ei acum îl share-uiesc peste tot în lume: nu mai suntem doar niște simpli producători care copiem, suntem în epoca Designed by China, suntem în epoca în care am investit ani de zile în inovare, în cercetare, am reușit să optimizăm costurile de producție, ne ajutăm industria, avem cea mai ieftină energie pe care o producem, în așa fel încât produsele să fie cât mai competitive și în așа fel încât se întoarce în economia națională cât mai mult”, a subliniat speakerul, care a amintit și de războiul pierdut cu China în ceea ce privește producția de panouri fotovoltaice, spre exemplu.
O a doua îngrijorare exprimată de Corina Popescu a fost cea legată de modul cum a impactat Green Deal economiile naționale și cea europeană în general.
“Când am citit prima dată despre Green Deal, Comisia Europeană a zis că va avea costuri foarte mari pentru economia noastră. Deci, va trebui să venim cu o infuzie și să susținem economia în așa fel încât acest Green Deal, visul european, să nu afecteze economia. S-a întâmplat acest lucru? Din păcate, nu. Avem tot soiul de fonduri, că se cheamă PNRR, fondul de inovare, fondul de modernizare, banii aceștia consumatorii finali nu-i văd. O să-i vadă probabil în 2-3 ani de zile și atunci va fi foarte bucuros domnul Vuza. Eu am mai văzut filmul acesta și totul este ciclic, clopotul lui Gauss dacă ne aducem aminte. Așteptările mele sunt că în 2-3 ani prețul energiei să se întoarcă la valoarea celui de prin anii 2013-2014, undeva între 30 și 40 de euro pe MWh. Și atunci investiții majore pe care statul român și le dorește, gen 3 și 4 (n.a. reactoarele 3 și 4 de la Cernavodă), vor fi greu de justificat”, a continuat invitata.
Aceasta s-a referit apoi și la câteva incidente care au avut loc la nivel european și care impun ca sectorul energetic să fie integrat ca un pilon important al strategiei de dezvoltare și al celei de apărare a unei țări.
“Spania și Portugalia au investit foarte mult în energie regenerabilă, fără să investească și în analize. Dacă noi toți schimbăm structura mixului de producție, oare are vreun impact în cum funcționează rețeaua? Uitați că are un impact. Și toată Peninsula Iberică a fost paralizată pentru mai mult de 24 de ore. Încă nu avem pierderile, dar cu siguranță sunt mai mult decât cele care au fost analizate. Deci, când investim, trebuie să începem să facem investițiile cu cap și să ne uităm pe întreg fluxul de producție.
De ce zic eu că este strategică partea de energie electrică? Cred că puțini dintre cei care sunteți aici știți că în ziua în care a început războiul dintre Ucraina și Rusia, a fost acea zi în care cele două țări, Ucraina și Moldova, intrau într-un amplu program de teste prin care voiau să se rupă de sistemul energetic rusesc și să se conecteze cu sistemul energetic european. Deconectarea s-a întâmplat la 12 noaptea, atacul rușilor a fost la 4 dimineața. De ce tocmai acea zi? Rușii știau clar când va începe acest program de teste, pentru că se așteptau ca sistemul lor energetic, alimentarea cu energie, comunicațiile toate să fie afectate de această funcționare izolată și să câștige războiul foarte rapid. Nu s-a întâmplat așa. De ce? Pentru că Europa le-a dat o mână de ajutor și ceea ce trebuia făcut într-un an de zile s-a întâmplat fix în 24 sau 25 de zile, deci a fost o mobilizare fantastică la nivel european, tot ce era de pregătit tehnic s-a pregătit. Acela a fost momentul în care soarta războiului s-a schimbat. De ce zic că totuși sectorul energiei este important? Din cauza celor două evenimente pe care le-am descris puțin aici. Și eu cred că putem să fim mai puternici doar în familia europeană, deci avem nevoie de energie regenerabilă. Până la urmă se vor vedea în prețurile cele mici”, a apreciat Corina Popescu.
Hidroelectrica, în dezbatere
Panelul a evoluat apoi și înspre una dintre companiile fanion din țara noastră – Hidroelectrica.
“Hidroelectrica are un cost de producție de 100 de lei. Era acum 5 ani 100 de lei, acum e probabil vreo 110 lei. 150, cât vreți, 200 de lei. Vinde cu 1.600. Vinde cu 1.600 și voi nu vă întrebați: dar de ce vinzi tu așa de scump? Au crescut costurile. Unde au crescut costurile? Nicăieri. (…) Profitul acesta este în conturile lui Hidroelectrica? Adică 1.600 rată de profit este la Hidroeletrica? Nu! E un profit micuț. Spun că au crescut cu 50%. Trebuia cu 5.000% la ce preț vinzi. Și în realitate sunt niște băieți deștepți care vând și-și umflă conturile”, a remarcat Ștefan Vuza.
Optimism din partea lui Niculae Havrileț
Invitat la conferință, Niculae Havrileț, mentorul celor două ediții ale conferinței Industria Energiei. Energia Industriei. Energia investițiilor organizate de Transilvania Business, un reputat specialist în domeniul energiei, care a ocupat poziții cheie în industrie – președinte al Autorității Naționale de Reglementare în Energie, secretar de stat în Ministerul Economiei, Energiei și Mediului de Afaceri, director general al Distribuție Energie Electrică din România, a oferit o perspectivă mai optimistă asupra sectorului energetic, însă a dat și o replică referitoare la prețurile practicate de Hidroelectrica.
„Domnul Vuza traversează o perioadă în care energia este foarte scumpă pentru că s-a întâmplat ceea ce s-a întâmplat. Uniunea Europeană și, în special, România era dependentă de gazele rusești și avea o energie foarte ieftină. Deci când am liberalizat piața de energie electrică, prețul s-a stabilizat la 50 de euro/MW, adică 250 de lei. La ora actuală, prețul nu este 1.600, este 500 de lei. 1.600 este pentru cel care nu își asigură energie electrică în bandă și este obligat ca în orele de vârf să plătească 1.600 de lei. Dar dacă e în bandă, și acum ne arată, prețul este 589 de lei la energie electrică. Putem vorbi acum care este prețul de cost, de producție al unui MW de energie electrică pe tehnologii. Iarăși nu este chiar corectă afirmația că îi costă doar 110 lei, pentru că ei au investit foarte mult, au investit miliarde de euro în echipamente, în tehnologia hidro și în lacurile care s-au făcut, au fost niște investiții enorme. Faptul că o parte din acele investiții sunt acum recuperate din punct de vedere al assetului este ceva, dar asta nu înseamnă că dacă ai un business și dacă ți-ai recuperat contravaloarea investițiilor, poți să dai la un preț de nimic, pentru că te pregătești de următoarele investiții și Hidroelectrica se pregătește pentru următoarele investiții. Hidrolectrica, datorită programului de liberalizare a piețelor de energie, a reușit să vândă la prețul pieței, este un preț de piață”, a explicat invitatul despre cea mai scumpă companie din țara noastră, cu o valoare estimată de piață între 10 și 15 miliarde de euro.
Niculae Havrileț a explicat și cum a funcționat industria chimică, o perioadă lungă cu gaze din producția internă, subvenționate de toți românii, iar astăzi, într-adevăr suferă din cauza prețurilor ridicate, care pot fi scăzute inclusiv prin reducerea birocrației care afectează derularea investițiilor în energie. Însă invitatul și-a exprimat optimismul în ceea ce privește sectorul energetic.
“România, în comparație cu celelalte state din Uniunea Europeană, are cele mai importante posibilități și oportunități. Avem tot ce vrem noi. De la vântul maritim până la vântul onshore, de la gaze naturale din Marea Neagră, din onshore, posibilități de energie hidro. Avem toate oportunitățile și o foarte bună raportare la investiții noi în energie a celor care au terenul și îl pun la dispoziție. De exemplu, în Germania, dacă te duci la un proprietar de teren și vrei să-i cumperi terenul sau să închiriezi teren ca să dezvolți un parc fotovoltaic, din start va zice, nu, eu nu vreau pe terenul meu. La noi încă există această relaționare pozitivă față de investiții a celor care au terenuri”, a spus Niculae Havrileț.
Cu o minge ridicată la fileu, dezbaterea a fost continuată de Corina Popescu, care a subliniat că: “Degeaba suntem bogați dacă nu suntem și suficient de deștepți ca noi să beneficiem de aceste bogății în a dezvolta economia proprie. Și cred că aici sau aceasta e lecția pe care noi trebuie să o luăm, nu știu cât de jos trebuie sa cădem ca să învățăm această lecție, nu știu când o să învățăm că profesioniștii trebuie să fie lăsați să-și facă treaba, oameni, de exemplu, cum e domnul Havrileț, care are un cuvânt de spus în sectorul energiei și vocea lor să fie auzită”. Invitata a dat apoi exemplul Greciei care reușise anul trecut să returneze toate împrumuturile pe care le făcuse ca să poată să redreseze economia și o făcuse pentru că politicienii ascultaseră vocea profesioniștilor.
Ca o concluzie a intervenției sale, invitata a menționat că își dorește ca 2030 să ne găsească cu un consum al României mai mare cu 30% față de cel de astăzi, “pentru că asta înseamnă că am reușit să fim suficient de deștepți ca să aducem sau să lăsăm beneficiile lui Neptun Deep în România pentru ca Chimcomplex să se dezvolte și să devină un pilon al industriei chimice europene, să producem energie mai ieftină, să ajungem la niște prețuri care să permită redeschiderea multor industrii care astăzi s-au închis. Deci eu, ca lucrător în sectorul acesta al energiei, asta mă îmi doresc pentru 2030: un consum mai mare cu 30% pentru că asta înseamnă că am reușit să restartăm procesul de reindustrializare a României”.
Tot în replică, Ștefan Vuza a susținut că Hidroelectrica și-a amortizat deja investiția, fără să mai facă alte investiții, iar Fondul Proprietatea a luat banii și a plecat cu ei în America.
“Pe noi, jucătorii din energie, ne interesează să avem același preț cu ceilalți jucători. Vrăjeli din astea că Hidro a produs ieftin, e fals. Deci, în Spania astăzi, în secunda asta, e 15 euro MW, în România e 100. Și Spania n-are mai nimic. (…) În 2030 consumatorii vor pleca, la CEFIC (n.a. The European Chemical Industry Council) se vorbește despre 4.000 de firme care pleacă cu secțiile energointensive în afara Uniunii Europene. Pleacă sigur. (…) Energia electrică este scumpă nejustificat. (…) Dă-mi un preț corect, atâta să fie peste tot. Or, în Europa sunt niște speculații foarte mari și au loc aceste dezindustrializări”, a punctat speakerul.
Niculae Havrileț a replicat că: “Eu nu zic că nu aveți dreptate, că la ora actuală este foarte scump, e adevărat. Așa este, dar să vedem într-o perioadă de un an, doi ani de zile și în ideea în care, de exemplu, alaltăieri ministru Burduja a fost la Bruxelles și a solicitat oficial ca rețelele energetice să fie interconectate, ca să avem și noi beneficiul prețurilor mici din Uniunea Europeană, de exemplu din Germania. Deși și aici suntem pedepsiți puțin, Corina știe, pentru că tot timpul sistemul energetic românesc nu a vrut în anii anteriori să se cupleze cu celelalte sisteme de transport ale energiei electrice, tocmai pentru a fi o insulă în care să nu intre nimeni cu energie mai ieftină decât este cea din România. Am fost obligați să ajungem prima dată la 15% și acum la 30% și, sigur, noi suntem deschiși să ne interconectăm. Ne-am și interconectat cu Moldova, ne-am interconecat cu Ucraina. (…) Dar nu ne-am interconectat cu țările în care energia este ieftină. Și nu mă refer la Portugalia și Spania, ele sunt izolate. Ele, din punct de vedere geografic, din cauza Munților Pirinei, nu s-au interconectat cu restul Europei, tocmai de aceea blackout-ul a fost în Portugalia și în Spania, nu a fost în celelalte state europene. Și în continuare ei sunt într-un pericol foarte mare. E adevărat că ei primesc energie ieftină din Maroc. Deci și asta trebuie să spunem. Deci sunt multe lucruri care, dacă nu le spui în întregime, totul pare că sună teoria conspirației. Dar pentru fiecare element este și contraelement. Dar în final spun și eu că într-adevăr la ora actuală energia și gazele sunt foarte scumpe în România, dar știm cauzele care sunt și nici de cum nu se vor rezolva dacă vom impune prețuri de stat, stabilite de stat”.
Investiții pentru eficientizarea costurilor
Ca o concluzie de final, Valeriu Panait a venit cu optimism.
“Sunt foarte multe proiecte de stocare stand-alone, care nu doar că au început să se lucreze la ele, dar unele dintre ele sunt și funcționale. Suplimentar, mai sunt și variantele de gas-to-power. Chiar acum suntem în proces de ofertare la un astfel de proiect, în care suntem parte pentru că ajutăm și cu tot ce ține de design. Deci, până la urmă, investițiile în producerea de energie, combinate cu cele de stocare, ne putem duce inclusiv în zona casnică, pentru că sunt o grămadă de producători casnici în momentul de față care își pot eficientiza costurile prin investiția într-o capacitate de stocare. La fel și pe comercial și industrial, sunt companii care au investit în dezvoltarea de facilități de producție, iar acum investesc în stocare. Da, e adevărat, toți se lovesc de această problemă, pentru că de asta au și investit în facilități de producție, ca să compenseze costul acesta crescut al energiei. Sunt companii care încep să producă în România unități de stocare, sunt companii, chiar companii chineze, care au deschis linii de producție în România, una momentan, poate că costul de producţie este mult mai mare decât în China, dar ușor, ușor vor începe să se dezvolte”, a punctat invitatul.
Mai multe dezbateri din panel le regăsiți în clipul video de mai jos:
Premii pentru performanță
Panelul s-a încheiat celebrând și premiind performanța.
Primul premiu i-a fost acordat lui Niculae Havrileț, pentru activitatea sa neobosită în apărarea intereselor energetice ale României.
Premiul i-a fost înmânat de Aurelian Grama, fondatorul revistei Transilvania Business.
Provocat de Aurelian Grama, Niculae Havrileț ne-a povestit cum a participat la proiectul de reorganizare și restructurare a Romgazului, care a transformat producătorul actual de gaze natuarale dintr-o regie a statului în mai multe companii: de drilling, de extracție a gazelor, compania de transporturi auto, servicii care s-au privatizat.
“Urmarea acelei activități împreună cu Banca Mondială am fost solicitat să preiau Agenția Domeniilor Statului, care avea mare nevoie de cineva ca să pornească marea restructurare a agriculturii de stat. Banii erau de la Banca Mondială. Banca Mondială a propus să mă cheme pe mine, eu am zis că ce să fac eu la Ministerul Agriculturii?, că am lucrat doar în sectorul gazier. Mi s-a spus, trebuie să faci o restructurare, dacă luăm pe cineva din agricultură, precis nu va face, pentru că e business-ul lor și niciodată nu își vor da din mână business-ul. A fost o restructurare de succes pe care îl vedem acum, după mai mulți ani, poate în 2030 vom vedea și succesul din energie ca prețuri, dar în 2000 am înființat Oficiul Național de Denumire a Originii Vinurilor, am înființat diferite instituții care au creat ceea ce înseamnă agricultura de astăzi. Și regulile care trebuiau să fie. România astăzi este cel mai important exportator de cereale pentru Uniunea Europeană. La producția de vinuri suntem pe locul 5 ca producție în Europa, locul 11 în lume. Deci suntem într-o poziție foarte bună”, a menționat premiantul.
Cel de-al doilea premiu din panel a fost acordat companiei Romgaz pentru capacitatea de a se adapta realității complexe a pieței energetice. Premiul a fost înmânat Alexandrei Ștefan, Legal Adviser în cadrul companiei, de către Marius Munteanu Ghiur, redactorul șef al revistei Transilvania Business.
“Este o reală plăcere și bucurie pentru mine să ridic premiul în numele echipei mele. Romgaz este și va rămâne un pilon strategic în economia românească, iar acest premiu reflectă nu doar rezultatele noastre, precum și angajamentele noastre față de responsabilitate și profesionalism”, a fost mesajul reprezentantei Romgaz.
Momentul premierii poate fi urmărit mai jos:
Parteneri de încredere
Le mulțumim partenerilor care ne-au sprijinit în organizarea Conferinței România 2030 și a Galei Aniversare Transilvania Business 15 ani.
A fost alături de noi Summit Agro România ca partener Gold.
Grupurile DAFCOCHIM și IRUM–MAVI, DAW Bența România, Maurer Imobiliare ni s-au alăturat ca parteneri Silver.
AAGES, Chimcomplex, E.ON Energie România, Gedeon Richter România, GEODATA Services, Hirschmann Automotive TM, Lactalis România, Medical Devices & Diagnostics, Medica Advanced Solutions Partnership for Life, Sportmed Systems, ROMGAZ, CMC Grup Risk Advisor, Enayati Medical City ne-au fost parteneri Bronze.
Am avut ca parteneri Networking: Fundația Pro Economica, Ideologist Art, Crama Liliac, Perla Harghitei și Transavia.
