Comunitatea IT din Sibiu parcurge un proces de transformare spre un ecosistem de startup-uri conectat la tendințele manifestate pe harta tehnologică din România și Europa. În centrul acestei dezvoltări se află Sibiu IT Cluster, organizație care a coagulat companii, instituții și inițiative educaționale sub o viziune comună: colaborare, inovație și creștere sustenabilă. Într-un interviu amplu, Cătălin Mihacea, președintele clusterului, detaliază cum se intersectează verticalele IT și automotive, de ce educația este infrastructura critică a viitorului și cum se pregătește Sibiul pentru noile valuri tehnologice, de la AI la agri-tech.
Cum a evoluat comunitatea IT din Sibiu în ultimii 10 ani? Și care a fost rolul Sibiu IT Cluster în acest ecosistem?
Cătălin Mihacea, președinte Sibiu IT Cluster: Din perspectiva mea comunitatea s-a dezvoltat foarte mult în ultimii ani. La un moment dat erau câteva companii de IT în oraș, care au fost dezvoltate de antreprenori locali, și care, ulterior, au fost achiziționate și s-au integrat într-un mediu internațional.
În ultimii cinci ani comunitatea IT s-a dezvoltat din ce în ce mai mult, datorită deschiderii comunității, dar și a faptului că oamenii din ecosistemul IT au ajuns undeva la 25 de ani de experiență. Deci, automat, ai cu cine să construiești. Dacă acum 10 ani de zile era puțin mai greu, acum ai o bază foarte mare, solidă și de aici și dezvoltarea din ultimii 5 ani. Mai mult, cred că un factor diferențiator este că ecosistemul de IT din România, dar și ecosistemul local, au ajuns la o maturitate necesară pentru a putea gândi strategic. Ce înseamnă asta? Din perspectiva mea înseamnă că oamenii au ajuns la 40 de ani și au început să se uite nu doar la propriile nevoi, ci și la ceea ce înseamnă o comunitate.
Vă includeți oare în această descriere pe care o faceți?
C.M.: Am început propriul business undeva la 40 de ani, acum 5 ani de zile, ceea ce înseamnă că am ajuns să avem un anumit nivel de maturitate, atât din perspectivă de management, cât și leadership. Și asta a contat foarte mult. Sibiu IT Cluster vine tocmai ca un pas natural în tot ce înseamnă ecosistem din Sibiu. Fun fact: în 2022, aici am discutat prima dată cu Cantemir Mihu de la NTT DATA ideea de Sibiu IT Cluster. Având cumva aceleași nevoi, am stabilit împreună să începem Sibiu IT Cluster, să discutăm cu ownerii de companii de IT sau cu managerii de companii de IT și să vedem dacă există interes. Pe bază feedback-ului, am identificat și un concept, pe baza căruia am făcut kick-off-ul la final de 2022.
Ecosistemul s-a dezvoltat tocmai pentru că oamenii din companiile de IT au văzut această nevoie de a construi mai mult din perspectivă de ecosistem, puțin mai târziu față de alte centre relevante. Aș zice că prima dată cei din Cluj s-au constituit în 2012, dar ne mișcăm la fel de repede ca ei.
De altfel, cluster-ul se bazează pe cei patru piloni: cel operațional – pentru că trebuie să fim o organizație eficientă, cel organizațional – pentru că trebuie să dezvoltăm un ecosistem colaborativ prin parteneriate, și cei doi piloni de comunitate și educație. Dacă vrei să crești o comunitate, ai nevoie să educi comunitatea, să faci cât mai multe întâlniri pentru a identifica valoarea adăugată. Cred că, în special, în ultimii 3 ani, ecosistemul din Sibiu a crescut foarte mult, pentru că primim mesaje de la Bruxelles că suntem vizibili, primim mesaje din alte zone din țară și ne solicită să discutăm despre cum facem lucrurile, care au fost modelele pe care le-am urmat.
Cum se îmbină comunitatea de automotive, pentru care este cunoscut Sibiul, cu comunitatea IT?
C.M.: Se îmbină pentru că noi avem membri din comunitatea de automotive, precum Marquardt, GESS Engineering, NTT DATA are divizie de automotive, Wenglor se duce în zona de senzoristică, NXP e un player important pe zona de microprocesoare. Și important de subliniat e faptul că cei din Continental și Bosch sunt de la început aproape de noi. S-au implicat în diferitele programe prin sponsorizări, de la IT Summer School eveniment recurent unde participă aproximativ 100 de elevii și studenți, la Sibiu Innovation Days eveniment dedicat inovării.
Pe zona aceasta avem un automotive working group, în cadrul căruia am creat un challenge, mergând pe idea „the future of automotive”. Am văzut niște exemple foarte faine în SUA, unde există aplicații de self-driving cars, una este Comma.ai. Aceasta este o comunitate open source care construiește software adaptat pentru acel modul pe care îl instalezi în peste 300 de modele de mașini, și fiecare developer și-l configurează pentru mașina lui.
Două verticale în creștere, precum fintech și blockchain, sunt bine reprezentate în Sibiu, de SmartBill și MultiversX, ambele companii aflându-se în topul StartupBlink. Se poate construi în jurul acestora un hub care să sprijine și mai mult dezvoltarea în aceste două direcții?
C.M.: Zona de fintech este o verticală interesantă, iar în afară de companiile menționate de tine mai sunt și altele care activează în zona de fintech, de banking. Sunt destul de multe companii care dezvoltă soluții deja pentru clienți mari în zona asta de fintech, un player important fiind Regnology care este și membru în Cluster. Dacă îl văd ca un punct strategic al orașului? Doar fintech, singur, nu. Văd, în schimb, tehnologia blockchain sau soluții de payment specifice. Văd și alte verticale care sunt relevante pentru oraș. O verticală relevantă poate fi health tech. Cybersecurity este o verticală foarte importantă pentru oraș și în zona asta se și dezvoltă. Avem acel master de Cybersecurity care a fost dezvoltat în ultimul an. Evident că automotive rămâne în continuare o verticală importantă. Și de ce nu dezvoltarea de microprocesoare la nivel local? Aici văd companii care încep deja să-și dezvolte propriile produse, hardware, IoT. Zona de IoT o văd ca și o zonă de business care poate să ajute foarte mult din perspectiva de dezvoltare locală. Se poate mapa foarte mult în zona de IoT, smart cities, smart houses. Există deja un proiect de la universitate (n.r. ULBS) în zona asta, pe care l-am văzut la CoDEMO 5.0, Berlin. Și, evident, tot ceea ce înseamnă zona de AI, în care Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu începe să dezvolte programe de master pe AI. Pe termen lung, ar fi interesant să mergem foarte mult și pe dezvoltarea propriilor large language models (LLMs).
Pentru că tot am ajuns la acest capitol, care e relația între mediul academic și Sibiu IT Cluster și comunitatea de IT, în general?
C.M.: E foarte bună din perspectiva programelor pe care le facem și avem programe multiple. Spre exemplu, chiar Sibiu Startup Hub, care, până nu de mult, se întâmpla în locația Universității „Lucian Blaga” din Sibiu unde a fost înființată în 2016 – 2017 Societatea Antreprenorială Studențească – EduHub. Cei de la EduHub au fost tot timpul aproape de noi și prin ei ne-am apropiat și de Innovation Labs. Spre exemplu, Tecky si Cyber Aegis sunt proiecte care au ajuns în competiția finală a Innovation Labs. Iar Tecky au câștigat „Best Emerging Startup”. În același timp Sibiul mai are un proiect care a câștigat „The Best Pitch”, respectiv Pathium, tot la Innovation Labs. Acestea sunt proiecte începute de studenți din universitate, dar și de elevii din licee, iar Sibiu IT Cluster a contribuit aici, alături de EduHub, la mentorat și suport pentru aceste echipe.
În același context, în noiembrie, o să avem Sibiu Innovation Week. Împreună cu Universitatea „Lucian Blaga” organizăm pe 6-7 noiembrie Innovation Days, iar pe 7-8 noiembrie o să se deruleze Conferința Rețelei de Antreprenoriat și Inovare (CRAI), unul dintre cele mai importante evenimente de antreprenoriat și inovare organizate anul acesta la Sibiu. Acum 2 ani a fost la Timișoara, anul trecut la Iași. O să fie un eveniment de referință la nivel local, iar echipa EduHub se asigură să avem o săptămână interesantă și focusată pe zona de antreprenoriat, cu exemple de antreprenori din Sibiu.
Educația este strâns legată de tot ce se întâmplă în cadrul comunității. Dacă vrem să avem o comunitate puternică trebuie să începem de la bază, de la educație. De asta ULBS a fost și este un partener relevant.
ADR Centru înființează un fond de investiții cu capital de risc pentru start-up-uri. În ce mod ar putea ajuta mediul antreprenorial din Sibiu acest demers, cu un buget minim de 7,06 milioane de euro?
C.M.: Ghidul nu cred că este scris, nu a apărut încă. Este doar intenția de a da drumul la un call pe zona asta. Nu știu dacă o să fie până la finalul anului stabilit administratorul. Ce cred că este relevant e să găsim polii în tot ce înseamnă zona Centru care pot să dezvolte ecosistemul. Noi, din perspectivă de Sibiu IT Cluster, Sibiu Startup Hub și universitate, suntem un player relevant pentru Sibiu pentru a fi parte din potențialele programe care o să fie lansate pe acel call. Este un punct important faptul că acel fond o să finanțeze viitoarele start-up-uri, dar nu e singurul program. Noi, în cadrul clusterului, avem o companie membră – Datalabs AI Technologies, care a început prin programul Smart Innobusiness, finanțat de către Universitatea „Lucian Blaga”. Adică programe de genul ăsta au fost, iar Sibiul are și experiență din perspectiva asta prin EduHub, care a sprijinit atât dezvoltarea de startup-uri în zona de tech, cât și afaceri mici sau de tip lifestyle business, dezvoltate prin programele universitare de finanțare. Este important să ai în programe de genul ăsta toți actorii relevanți de la nivel regional, fie că este vorba despre Alba, Brașov, Mureș, Harghita, Sibiu sau Covasna.
Ecosistemul de start-up-uri are nevoie și de o infrastructură. Sibiu are nevoie de un incubator de afaceri? Există un plan in sensul acesta?
C.M.: Din perspectiva mea, un incubator, prima dată, are nevoie de knowledge. Poți să ai infrastructură, dar trebuie să dezvolți o comunitate ca să poți să aibă knowledge. Ei bine, în Sibiu deja asta se întâmplă. EduHub este un exemplu relevant pentru un loc în care se întâlnesc antreprenorii-studenți, în general, și ne-am întâlnit și noi din perspectiva de Sibiu Startup Hub. Zona asta de incubatoare are deja o sămânță pusă.
În al doilea rând, este important să crești nivelul de cunoștințe utile in dezvoltarea unui startup în cadrul comunității. Spre exemplu, la Innovation Labs, anul aceasta, Sibiu a avut 8 echipe, iar din acestea 2 au ajuns în finala programului denumită Demo Day. Vorbim de Cyber Aegis și Tecky. Iar Tecky a obținut premiul de „Best Emerging Startup”. Asta e o sămânță pentru a dezvolta viitoarele startup-uri din zona Sibiu, care, la un moment dat, o să fie finanțate prin orice program care o să vină ca și finanțări. De asta strategia noastră este concepută pe educație și comunitate. De asta am și decis ca după primul an să avem Sibiu Startup Hub, care adună antreprenorii pentru a-i motiva să facă niște MVP-uri (n.r. minimum viable products), să vin să facă niște POC-uri (n.r. proof of concept) și după aceea poti să povestești despre finanțări. Prima dată este despre idee, despre potențialul de business al ideii și despre zona de educație. De aceea am organizat și evenimentul „From Clasroom to Boardroom”, care este un mesaj despre cât de importantă este educația pentru oricine dorește să-și dezvolte un startup sau un business.
Au început cursuri de antreprenoriat la aproape fiecare facultate, ceea ce e un mesaj puternic înspre direcția de a construi comunitatea și mentalitatea necesar. Dacă ar fi să răspund direct la întrebarea legată de infrastructură, aș spune că băieții din Silicon Valley se întâlneau și dezvoltau startup-urile într-o cafenea. Nu e despre clădiri.
Avem echivalentul acelei cafenele în Sibiu?
C.M.: Nu e cafenea, o grădină, cea în care ne aflăm acum.
Revenind la suportul asigurat de industria IT, sprijină aceasta dezvoltarea, inovarea și creșterea productivității în sectorul agricol? În România, sectorul agrifood ocupă peste 25% din forța de muncă.
C.M.: La ultimele hackathoane pe care le-am organizat, parte din Sibiu Innovation Days, mulți studenți au venit cu soluții în zona de agricultură, agri-tech în general. Agri-tech poate să fie o verticală pe care să construim în Sibiu. Din perspectiva mea, evident că zona de IT poate să ajute companiile din agricultură. De altfel, cred că avem și companii membre care dezvoltă soluții IoT, care chiar își fac proprii senzori.
Întrebarea, de fapt, pe care o văd aici, este dacă poți să scalezi sau nu? Care sunt acele IMM-uri care au nevoie de tehnologie, cât de mare trebuie să fie acel business? La ce nivel de business trebuie să ajungă compania pentru a avea resursele să investească în tehnologie? Pentru că, de fapt, aici e discuția. Soluțiile din agricultură trebuie să fie scalabile, pentru un anumit nivel de business. Și câte companii din agricultură din România au capacitatea să investească la un asemenea nivel? Aici e, de fapt, provocarea pe care o văd eu. Noi încă povestim de micul fermier și câtă nevoie are micul fermier de tehnologie? Cred că trebuie prima dată să se așeze zona de agricultură, ca să se demareze procese serioase de digitalizare.
Cum vedeți viitorul muncii în contextul automatizării, AI-ului generativ și noilor cerințe de securitate cibernetică?
C.M.: Foarte bună întrebare. Eu nu văd cum ar putea să se schimbe foarte mult față de ceea ce se întâmplă astăzi. Singurul lucru pe care îl văd relevant e că trebuie să investim mai mult în knowledge. Oamenii care în continuare investesc în educația continuă, în tot ceea ce înseamnă tehnologie, învață cum să folosească instrumentele nou apărute, cum devin acestea o extensie pentru ei, nu cred că vor fi impactați negativ.
În schimb, ca în orice alt domeniu, dacă nu o să investești în tine și nu o să înveți lucruri noi, probabil că o să fii impactat.
Credeți că în contextul deciziilor guvernamentale, cu efecte în rândul resursei umane zona de IT este afectată și poate duce la o creștere a numărului de startup-uri în IT & Tech?
C.M.: E relativ. Lucrând în domeniul IT, poți să câștigi decent și poți să ai o viață decentă. Nu văd neapărat că ceea ce se întâmplă e legat doar de deciziile guvernamentale. Evident că au creat un impact financiar asupra colegilor. Dar eu văd naturală partea asta. După o experiență de 15-20 de ani într-o companie, e natural ca la un moment dat să îți dorești ceva mai mult. Și sunt oameni care își doresc asta, și intră în zona antreprenoriatului. Poate să fie un imbold pentru mulți să devină antreprenori, dar pentru asta e nevoie de programe.
Ce vă place cel mai mult la comunitatea IT din Sibiu?
C.M.: Ce-mi place foarte mult la comunitatea IT din Sibiu e colaborarea. Și oamenii colaborează indiferent de compania din care vin. Îi văd că schimbă idei, că mănâncă pizza împreună la Sibiu Tech Meetup, că fac voluntariat împreună. Avem 33 de membri din diferite companii de IT din oraș, companii mari, companii mici, fiecare cu același drept de vot și reușim să colaborăm. Ăsta mi se pare un aspect relevant.
Eu cred că s-au generat niște milioane și la nivel de business, ceea ce e relevant, pentru că această colaborare contează. Dacă m-ai fi întrebat acum 10 ani dacă se poate lucrul ăsta, nu știu ce aș fi răspuns. Însă, acum, oamenii cu care eu discut și cu care interacționez zi de zi colaborează pentru binele comunității. Nu au gândire doar locală, ci la nivel regional și național. Și reușesc să colaboreze pentru că educația e diferită, pentru că nevoile noastre sunt diferite. Nu mai sunt nevoi de bază, povestim despre nevoia de a da ceva înapoi comunității.
