Abonează-te
Abonează-te

Primesti pe mail cele mai noi articole publicate

Nicolae Apopi: Ca antreprenor trebuie să fii asumat

Mare producător de cereale, fermierul a investit recent și într-o fermă zootehnică dar și o carmangerie și a oferit un interviu publicației noastre:

Să începem cu cele aproape 3000 de ha pe care le lucrați



Firma noastră lucrează aproximativ 2750 de ha, cu intenție de a ne extinde, suprafața deținută a fost într-o continuă creștere, ținând cont că noi am început activitatea în anul 2004 cu firma PopAgra cu o suprafață de 40 de hectare. Dar, an de an am reușit să tot adăugăm și să creștem, ajungând azi la această suprafață.

Ce ați însămânțat în acest an?

În ferma noastră avem culturi furajere, lucerne, fânețe, avem culturi de rapiță și orz, grâu, floarea soarelui, porumb și triticale. Anul acesta terenul a fost ocupat în mare parte cu culturi de toamnă, însămânțate încă din 2024, cu precădere rapiță, orz și grâu. Azi suntem deja la recoltatul culturii de rapiță, la orz am terminat recoltatul iar, după ce terminăm cu rapița, vom intra în lanurile de grâu pentru recoltare.

În piață se vorbește despre o producție mare la orz și la grâu anul acesta. Se confirmă?

Mi-e greu să spun că este o supraproducție, nu aș spune acest lucru, mai degrabă aș spune că anumite regiuni pot obține producții mai mari anul acesta spre deosebire de anul trecut dar asta, sigur, este în funcție de precipitațiile pe care le-au primit de-a lungul anului și depinde și de cum au reușit să treacă de acele zile din luna aprilie cu îngheț când, știți că am avut minus 7 grade timp de trei zile, pe tot parcursul nopții! Nu am mai întâlnit până acum așa înghețuri, au mai fost înghețuri târzii de primăvară, dar doar spre dimineață, un două-trei ore și la minus 4 grade. Și, desigur, diferiți hibrizi de rapiță sau diferite soiuri de grâu au fost mai mult sau mai puțin rezistente, iar acolo unde a fost o rezistență slabă și capacitatea de producție va fi redusă, din discuțiile cu colegii mei au fost scăderi și de 20%. Dar în anumite zone, este drept, se obțin producții bune, ceea ce face ca să se și ducă această știre că ar fi supraproducție. Deocamdată eu aș fi rezervat în a afirma acest lucru deoarece pentru noi dacă ai făcut 7 tone la hectar înseamnă producție mare, dar nu supraproducție. Iar în condițiile costurilor de astăzi și ale prețurilor de valorificare a mărfii este o cantitate care te poate aduce doar ușor pe profit, nu un profit care să te mulțumească.

Dar ziceați că la orz ați finalizat, cum a fost recolta?

 La mine în fermă am reușit și am recoltat cu bine, am avut o producție mulțumitoare, n-am apucat, încă, să fac calculul pe fiecare parcelă în parte dar cu siguranță este o producție pe care eu, la mine în fermă, nu am mai făcut-o până acum, depășim cu 2-300 de kg la hectar producția din anii precedenți, când recoltam cam 6,5 t la hectar.

La grâu preconizați rezultate similare?

 În analiza făcută culturii de grâu pot spune că avem parcele și soiuri de la care ne așteptăm la o producție foarte bună dar, în același timp, avem și parcele unde, probabil, au suferit mai mult din punct de vedere termic – aici mă refer la soiurile mai timpurii, pentru că ele erau prinse într-o fază de dezvoltare mai înaintată în acea perioadă și cu cât plantele sunt mai dezvoltate cu atât sunt mai puțin rezistente la îngheț –  să sperăm că vom obține o producție cel puțin la nivelul anului trecut, dacă nu chiar și mai bine.

 

Și la rapiță?

La rapiță suntem deja la mijlocul recoltatului, până în prezent suntem cam la 3550 media, cu tendință ușoară de creștere deoarece acum suntem la recoltat suprafețe însămânțate cu hibrizi mai tardivi, hibrizi care au un potențial de producție mai ridicat decât hibrizii timpurii.

Pentru sămânță lucrăm cu distribuitori din Banat dar și de la nivel național, sunt foarte mulți distribuitori (Diva Sol; Agricover; Merpano; Biochem), cu care colaborăm și de la care reușim să obținem prețurile și calitatea dorită. Colaborăm în fiecare an în proporții relativ egale cu toate aceste firme enumerate.

Plănuiți o extindere în 2026?

 Noi am intrat curând și pe partea de zootehnie și pe ramura aceasta vrem să dezvoltăm dacă este posibil – pe lângă zootehnie am mers un nivel mai departe în sensul că am făcut și o carmangerie prin care vrem să desfacem produsele noastre, din ferma proprie, carne de vită Angus premium – și preparate din carne de vită premium Angus.

Este mai ușor să obțineți un preț mai bun la cereale dacă le consumați în ferma proprie?

Da, deși la ce cantitate producem noi nu putem valorifica toate cerealele prin ferma noastră zootehnică și nici nu tindem spre asta, pentru că noi producem foarte mult. Noi țintim să obținem producții tot mai bune și să vindem marfă către traderii care activează în zonă la noi, sau chiar și cu cei de la nivel național. Suntem deschiși și la colaborări directe cu mori, care ne pot lua direct producția.

Aș preciză că, deși începem să investim în industria alimentară și să facem procesare la noi în țară, ca să nu exportăm materie primă, cu siguranță vom avea tot timpul și cantități pentru export, deoarece producția noastră este foarte mare, producem foarte foarte mult! Dacă ne uităm puțin pe cifre, la nivel național se vehiculează o producție între 11 și 14 milioane de tone de grâu ceea ce înseamnă marfă multă, care trebuie vândută, trebuie să ne cash-uim, trebuie să facem profit. Cifrele nu îmi aparțin, ele sunt vehiculate de către presa de specialitate.

Ce ne spuneți despre Clubul Fermierilor Români?

Eu nu mai sunt președinte, acolo este o președinție rotativă așa că abia, probabil, peste un an și jumătate îmi va veni rândul, acum numai ce s-a făcut rocada, de la 1 iulie este noul președinte Ciprian Olteanu, un fermier din Călărași, care a preluat ștafeta de la Florin Stegariu, fermier ieșean.

Știu că aveți și un parc mecanic serios

Da, pot să spun și mă mândresc cu o tehnologie modernă, de nivel mondial, în sensul că până și în America se folosește acest tip de tehnologie: la mine în fermă nu se ară deloc cu plugul din anul 2005, o tehnologie pe care am implementat-o de-a lungul anilor deși rezultatele nu au apărut imediat, a fost nevoie de foarte multă informație, studiu, a fost importantă și experiența acumulată și am ajuns să obțin rezultatele dorite. Avem și un magazin de piese, de utilaje, fiind o necesitate în primul rând pentru flota noastră de mecanizate și am considerat că ar fi bine să extind puțin activitatea acelui magazin ca să pot deservi și fermierii din jur

Care este utilajul cel mai cerut pe piață?

 E greu să spun, eu, în ferma mea, folosesc în mare parte, cam 99%, utilaje marca John Deere, la tractoare, combine și autopropulsate pentru tratamente fito-sanitare. Amity, e o firmă din SUA, am adus de la ei o semănătoare ultraperformantă, avem și semănători polonez de strip-till…

Cehii și polonezii fabrică foarte mult din utilaje, România va reveni și ea pe această piață serios?

 Polonia și Cehia au investit foarte mult în fabrici sau uzine de producție de utilaje agricole, cu precădere pe zona de utilaje agricole pentru implemente, merită felicitări, este o industrie puternică și au acaparat o bună parte din piața europeană și pentru că au venit cu lucruri foarte bune și cu diferențe de prețuri față de utilajele produse în vest. Este drept, când omul nu-și permite să ia o marcă de nivel înalt, se rezumă și se duce să-și cumpere un utilaj polonez, sau cehesc.

România are un potențial deosebit, nu numai la capitolul acesta, ci pe multe capitole, doar că probabil, din anumite motive, nu s-a dorit, sau nu ne asumăm… pentru a fi un adevărat antreprenor întâi trebuie să-ți asumi riscuri, provocările, să reușești să le dovedești și să fii profitabil, ceea ce cred că este destul de complicat în ziua de astăzi.

 





Total
0
Shares
Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Articolul anterior

Trenul de viteză Reșița-Timișoara-Moravița schimbă macaz după macaz dar nu prinde viteză

Articolul următor

14 soluții care pot schimba orașele pornesc la drum cu inVest – primul accelerator de mobilitate urbană din România

Citește și despre galele The Voices of Business Awards:
The Voices of Business Awards Brașov, Covasna și Harghita 2024
The Voices of Business Awards Arad, Timiș și Caraș-Severin 2024
The Voices of Business Awards Bistrița-Năsăud, Mureș, Sălaj și Cluj 2024
The Voices of Business Awards Sibiu, Alba și Hunedoara 2024
The Voices of Business Awards Bihor, Satu Mare și Maramureș 2024
Citește și:
Investiții
Infrastructură
Câțcău
Citeste mai mult

Minicentura Dejului devine funcțională

Consiliul Județean (CJ) Cluj a terminat asfaltarea drumului care leagă localitățile Câțcău și Vad, rută ce funcționează ca…
Turism
VT
Citeste mai mult

Via Transilvanica va avea bornă la Roma

Inițiatorul traseului turistic, Alin Ușeriu, va colinda România pentru a-i convinge pe fanii acestuia să devină membri ai…
Educație
Zi de Zi știri economice:
Loading RSS Feed
Total
0
Share